Pregătire cu un profesor
Glisează →Programează o ședință de cunoaștere
Subiect și barem
Deschide PDFDeschide separatSe deschide documentul PDF… Deschide PDF
Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.
Simulare județeană · Constanța · nu la examenul finalVarianta 2Barem disponibil
Simulare județeană – Matematică, 2025 – Varianta 2
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 12 pagini
Subiect · pagina 1
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 Prezenta lucrare conține pagini SIMULARE JUDEȚEANĂ EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Decembrie 2024 Limba și literatura română A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATORI EVALUATOR II EVALUATORIII EVALUATOR IV NOTAFINALĂ B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATORI EVALUATOR II EVALUATORIII EVALUATOR IV NOTAFINALĂ C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATORI EVALUATOR II EVALUATORIII EVALUATOR IV NOTAFINALĂ Numele:………………………………………….... .......................................................................... Inițiala prenumelui tatălui:……………............ Prenumele:……………………………................ ........................…………………....……………… Școala de proveniență:………........................ .......................................................................... Centrul de examen:......................................... Localitatea:………………………………............. Județul:…......................................................... Semnătura 1
Subiect · pagina 2
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (70 de puncte) Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 Cu capul descoperit, purtând pe braț pelerina cenușie, ale cărei pulpane atârnau prin iarbă, Ștefănel intră în livadă, lăsându-se în voia pașilor. Ar fi putut merge cu ochii închiși oriunde prin livadă! Copilăria cu genunchii zgâriați l-ar fi călăuzit pretutindeni, din pom în pom, ca pe un voievod orb, prin potecile cucernice ale norodului său. ... Lăsase livada astă-toamnă, cenușie de ploi, împotmolită în glodul* mohorât; o regăsea ageră, plină de cer, înmugurind. ... În cale îi ieșiră merii, vișinii, piersicii, renglozii**... Și, rând pe rând, buzele lui murmurau: — Iată merii; iată vișinii; iată piersicii... Așa cum ar fi spus: bine v-am găsit, merilor; bine v-am găsit, vișinilor; bine v-am găsit, piersicilor... ... Ocoli întreaga livadă și, la urmă de tot, se îndreptă spre pomul dintre toți mai drag, spre zarzărul de la geamul fostei lui odăi. „S-a mai schimbat oare?” Și-l amintea de când era mic: și el, și zarzărul. Copilăriseră... Crescuse cu încetul, râzând cu dinții de lapte ai mugurilor fiecărui april, înălțându-se pe treptele primăverilor, spre fereastra odăii. Și într-o dimineață neuitată, copilul în cămașă de noapte și pomul în cămașă de flori își întindeau mâinile la geam, pe pragul prin care zarzărul intra în odaie, cu vântul și cu soarele... ... Îl văzu de departe, îl auzi și se grăbi să-l întâmpine. Pe zidul alb, zvântat de soare, crengile se desprindeau armonioase, ca brațele înălțate în ritmul unui început de dănțuire; mulțimea mugurilor țesea un abur umed de mărgăritare ruginii. Părea îmbujorat zarzărul și surâzător, ca obrajii bucuriei... „Iată și banca!” O biată bancă fără de spetează, putredă și zbârcită, pusă sub zarzăr să fie uliță căderii florilor și frunzelor, tumbelor zarzărelor. Ștefănel o iubea, fiindcă ședea sub zarzăr totdeauna. Se întinse pe bancă, cu fața în sus, așternându-și pelerina drept căpătâi. Soarele se sculă de pe bancă. Închise ochii și simți mai bine, mai aproape, căldura râzându-i pe față. Îi deschise: și văzu crengile și mugurii și o vrabie, și i se păru că vede sufletul și fericirea lui oglindite în ochii albaștri ai cerului. Iar îi închise: era așa de bine și-n el, ș-afară! Își lăsă brațele să atârne în jos. Cu vârful degetelor simțea clipind ierburile. Brațele i se legănară tot mai încet, tot mai domol, până când, blând, somnul le statornici. ... Trupul lui era o barcă, cu vâslele atârnând lenite***, deasupra căreia primăvara învolbura pe nesimțite pânzele de flori ale zarzărului înmugurit. 2
Subiect · pagina 3
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 […] Ștefănel se deșteptă. Două mâini calde îi apăsau ochii. Și un parfum, cunoscut parcă, îi pătrundea prin nări, neliniștindu-l. Cine era? Își aminti deodată batista căzută pe covor, parfumul de levănțică. […] — Tefănel, da` tu nu te mai scoli? — Tu erai, Nuni! ... Ce-nseamnă glumele astea? Sărise de pe bancă, drept în picioare. Glasul răsunase aspru, ca și privirea. Zărind-o pe Sonia la câțiva pași de el, se înroși. Plecă ochii în jos. — Bine, Ștefănel, de ce ești așa brutal? Nu ți-a făcut nimica fetița! Auzind vorbele Soniei, Nuni fugi, izbucnind în plâns. — Lasă, Nuni, că nu-i nimica! Nuni... Nuni... Sonia porni prin livadă, după fetiță. Rămânând singur, Ștefănel se simți, rând pe rând și delaolaltă, rușinat, stânjenit, mânios, nedumerit, trist, umilit... Se așeză din nou pe bancă. Și, ridicând ochii, privi lung crengile zarzărului, întrebându-le parcă dacă vor înflori sau vor plânge. […] — Zarzărul... Cum murmuri numele unui copil, care ți-a fost tovarăș bun de joacă și nu-ți mai poate fi prieten, căci a rămas copil și - nu mai ești... și-ți pare rău că te desparți de el, și-ți pare bine că ești mare... ... Își aminti - și surâse unei uitate dimineți de primăvară... Fugea prin livadă, fugărindu-și cercul. În toiul alergăturii, de după trunchiul unui piersic, zarzărul îi răsărise în față atât de înflorit, încât, mirat, scăpase cercul din mâini: niciodată nu văzuse atâția fluturi strânși laolaltă. Era ca într-un basm: toți fluturii livezii învăluind zarzărul, gata să-l ducă în nouri. Dintâi chibzuise să-i sperie, azvârlind în crengi bețișorul cu care-și mâna cercul. Apoi se hotărâse să prindă cât mai mulți. Se apropiase tiptil, se suise pe bancă, întinsese mâna către crenguța cea mai joasă și... în loc să prindă și să sperie fluturii, scuturase flori! Câți ani avea pe-atunci?... Cinci ani?... Alunga cercul, prindea fluturi... Zâmbi... Era ora lecției de pian... În loc să se ducă în salon, unde îl aștepta pianul deschis și mama, se cățărase în zarzăr cu praștia în mână, cu buzunarul doldora de pietricele. Fugise, fiindcă nu-și învățase lecția. Așa se întâmpla primăvara. Mama îl strigase pe-afară, prin odaia lui. De unde să-i treacă prin minte că el era în zarzăr! Ora lecției de pian trecuse ușor. Dar isprăvise și pietricelele și pe deasupra se temea să nu fie pedepsit. Și o albină binevoitoare îl înțepase în deget, scăpându-l, o săptămână încheiată, de lecții de pian și de mustrări. ... Se înroși: sărutase zarzărul... Era naiv pe atunci! Se înroși mai tare: cu câtă ușurință, cu câtă nepăsare rupsese o creangă înflorită!... O dăruise Soniei. Zâmbi... Se întrebă: ce-ar face dacă ar trebui să aleagă între Sonia și zarzăr? Ar tăia zarzărul ca să rămâie Sonia mereu la ei? — Aș ruga-o frumos pe Sonia să-l îngăduie la fereastră și Sonia l-ar cruța. — Bietul meu zarzăr! O carte de basme cu poze stângace, citită în copilărie și aruncată și uitată într-un colț, pe care-o mai deschizi o dată, răsfoind-o îndelung cu înduioșare, fiindcă în foile ei ai ascuns și ai găsit întâia scrisoare de dragoste. Ionel Teodoreanu, Cel din urmă basm *glod - noroi; loc, teren noroios; **renglozi (renglot) - soi de prun cu fructe mari, galbene-verzui sau roșcate; ***lenite - liniștite, molcome 3
Subiect · pagina 4
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 A. 1. Completează spațiile libere cu informațiile din textul 1. 2 puncte În loc să meargă în _____________________, unde îl aștepta mama pentru a cânta la pian, Ștefănel fuge, fiindcă nu-și învățase lecția. Așa se întâmpla_________________________, iar mama îl căuta pe afară și în camera lui. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Ștefănel îi dăruiește Soniei a. o scrisoare de dragoste. b. o creangă înflorită. c. o floare de zarzăr. d. o carte de basme. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Copacii sunt puntea care leagă a. cerul și pământul. b. cele patru elemente. c. cele trei planuri ale cosmosului. d. Lumea de jos și cea de sus. Textul 2 Cu rădăcinile pătrunzând adânc în pământ şi crengile înălţându-se până la Ceruri, copacul este văzut în mod universal ca fiind simbolul conexiunii dintre Pământ şi cer. Se bucură de un rol atât de important încât Arborele Lumii este identificat cu Axa Lumii. De asemenea, copacii sunt puntea care leagă cele trei planuri ale cosmosului: lumea subterană - prin rădăcinile care pătrund adânc în pământ, suprafaţa pământului - prin trunchi şi crengile mai joase - şi cerul - prin partea superioară a coroanei şi vârful aflat în căutarea luminii. Astfel, copacii stabilesc legătura dintre Lumea de jos și cea de sus. Reptilele se târăsc printre rădăcini, iar păsările îşi fac cuiburi pe ramuri. Copacul reuneşte cele patru elemente: Apa circulă în sevă, Pământul devine parte din corpul său prin rădăcini, Aerul îi hrănește frunzele, iar Focul este produs prin frecarea a două beţe rezultate din lemnul său. Crescând întotdeauna înspre cer, copacii sunt simbolul perfect al verticalităţii. Numeroasele reprezentări simbolice ale copacului sunt legate de noţiunea unui cosmos viu, într-o stare de permanentă regenerare. Ciclul lor anual este asociat cu desfăşurarea naturală a vieţii, morţii şi regenerării. Copacul simbolizează viaţa într-o perpetuă evoluţie. Trebuie să menţionăm un simbol particular: copacul inversat, cu rădăcinile întoarse înspre cer şi cu ramurile spre pământ. Conform scrierilor vechi ale Indiei (Rig Veda) şi a tratatelor alchimice din Occident, copacul inversat relevă originea cerească a omului şi îl invită pe acesta să se elibereze de legăturile pământeşti, pentru a găsi înăuntrul său, în spatele vălului de iluzie, propriul rai interior, de aceeaşi natură cu Raiul însuşi. Aproape toate popoarele străvechi au avut copaci sacri, fie reali, fie idealizaţi, promovaţi la rangul de simboluri cosmice. Cele mai vechi religii naturale considerau copacii ca fiind adevărate fiinţe vii, locuite de spirite ale naturii, nimfe sau elfi, având propriul suflet cu care omul avea o anumită relaţie. Arborele cosmic este adesea reprezentat sub forma unor specii deosebit de maiestoase. Astfel era stejarul pentru celţi, teiul pentru germani, frasinul pentru scandinavi, măslinul pentru orientul islamic, zada și mesteacănul pentru siberieni. Toți acești copaci sunt remarcabili prin dimensiunile și longevitatea lor. Copacul, ca axă a lumii, este acela în jurul căruia lumea se organizează, asemenea lui Yggdrasil, frasinul germanilor din Nord sau ca şi Ceiba ori Yaxché, copacul sacru al mayaşilor din Yucatan, care creşte din buricul pământului şi susţine diferitele planuri ale Cerurilor. Simboluri-Arborele,https://www.noua-acropola.ro/simboluri 4
Subiect · pagina 5
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Arborele cosmic pentru germani este reprezentat sub forma unui a. stejar. b. frasin. c. măslin. d. tei. 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț, pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Băiatul părea îmbujorat și surâzător, văzând de departe zarzărul. Banca cea veche este iubită de copil, deoarece stătea mereu sub zarzăr. Ștefănel este trist că nu poate cânta la pian, din cauza înțepăturii de albină. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Copacul inversat reprezintă simbolul perfect al verticalității. Reprezentările simbolice ale copacului sunt legate de noțiunea unui cosmos aflat într-o stare de permanentă degradare. Copacii, în percepția vechilor religii, aveau suflet, cu care omul relaționa. 6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos: (1) „ — Bine, Ștefănel, de ce ești așa brutal? Nu ți-a făcut nimica fetița! — Lasă, Nuni, că nu-i nimica! Nuni...Nuni....” (2) „Dintâi chibzuise să-i sperie, azvârlind în crengi bețișorul cu care-și mâna cercul. Apoi se hotărâse să prindă cât mai mulți. Se apropiase tiptil, se suise pe bancă, întinsese mâna către crenguța cea mai joasă și... În loc să prindă și să sperie fluturii, scuturase flori!” 6 puncte (1) (2) 5
Subiect · pagina 6
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 8. Ce simte băiatul când se află în mijlocul naturii? Justifică-ți, în 50 -100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1. 6 puncte 6
Subiect · pagina 7
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 9. Asociază fragmentul din opera literară „Cel din urmă basm” de Ionel Teodoreanu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 7
Subiect · pagina 8
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 B. 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Conțin diftongi ambele cuvinte din seria: a. iarbă, copilăria. b. voievod, el. c. geamul, toamnă. d. fiind, superioară. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în secvența „Își aminti deodată (1) batista căzută (2) pe covor, parfumul de levănțică.” s-au format prin: a. derivare (1), conversiune (2). b. conversiune (1), derivare (2). c compunere (1), conversiune (2). d. compunere (1), derivare (2). 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Sinonimele cuvintelor subliniate în enunțul „Pe zidul alb, zvântat de soare, crengile se desprindeau armonioase, cu brațele înălțate în ritmul unui început de dănțuire;” sunt, în ordine: a. udat, melodioase. b. nimicit, sonore. c. golit, dulci. d. uscat, unduioase. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în secvența „mulțimea mugurilor țesea un abur umed de mărgăritare ruginii” sunt utilizate, în ordine, cu: a. sens propriu de bază, sens figurat. b. sens propriu secundar, sens propriu de bază. c. sens figurat, sens figurat. d. sens propriu de bază, sens propriu secundar. 5. Selectează, din fragmentul următor, trei pronume diferite, pe care le vei preciza: „copacul inversat relevă originea cerească a omului şi îl invită pe acesta să se elibereze de legăturile pământeşti, pentru a găsi înăuntrul său, în spatele vălului de iluzie, propriul rai interior, de aceeaşi natură cu Raiul însuşi.” 6 puncte Pronumele Felul pronumelui 8
Subiect · pagina 9
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 6. Alcătuiește o propoziție asertivă, în care substantivul „copilărie” să fie complement prepozițional și o propoziție exclamativă, în care pronumele personal „el” să fie atribut în acuzativ. 6 puncte 7. Construiește o frază în care să existe două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă. 6 puncte 8. Rescrie corect mesajul de mai jos, preluat din comentariul unui participant la o activitate extracurriculară. 6 puncte Jocurile pentru copii crează un mediu foarte optim care să dezvolte cooperarea între membrii comunității. Părinții însuși pot învăța noi modalități de interacțiune cu proprii copii. Prin joc, copiii intră într-un tărâm fermecat a căror fire tainice pot fi deslușite prin imaginație. (1) (2) 9
Subiect · pagina 10
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚAI Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) Imaginează-ți că ai descoperit în grădina bunicilor un loc în care îți place să te retragi și să visezi. Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în acel loc, incluzând o secvență dialogată, de minimum cinci replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conținutul compunerii – 12 puncte; • redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. 10
Subiect · pagina 11
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚAI Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 11
Subiect · pagina 12
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚAI Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2
Barem · 3 pagini
Barem · pagina 1
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 1 SIMULARE JUDEȚEANĂ EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A Decembrie 2024 Limba și literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (70 de puncte) A. 1. Câte1 punct pentru completarea cu informațiile solicitate din textul 1 (salon, primăvara) 2 x 1 punct = 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț - 0 puncte 6 x 1punct = 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Băiatul părea îmbujorat și surâzător, când a zărit zarzărul. X Banca cea veche este iubită de copil, deoarece stătea mereu sub zarzăr. X Ștefănel este trist că nu poate cânta la pian, din cauza înțepăturii de albină. X Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Copacul inversat reprezintă simbolul perfect al verticalității. X Reprezentările simbolice ale copacului sunt legate de noțiunea unui cosmos aflat într-o stare de permanentă degradare. X Copacii, în percepția vechilor religii, aveau suflet, cu care omul relaționa. X 6. Formularea răspunsului în câte un enunț - 2 x 1 punct = 2 puncte Menționarea corectă a tiparului textual (dialogat, narativ) - 2 x 2 puncte = 4 puncte 6 puncte 7. Prezentarea unei diferențe de limbaj între cele două texte (de exemplu: în primul text – limbaj expresiv; în al doilea text – limbaj specializat, utilizarea termenilor științifici etc.) 6 puncte – precizarea oricărei diferențe de limbaj - 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea unei trăsături a limbajului utilizat în fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
Barem · pagina 2
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 2 multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. 8. Justificarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte – menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct – justificarea răspunsului menționat, prin referire la una dintre emoțiile prezente în text (justificare adecvată – 1 punct; încercare de justificare – 0 puncte) – 1 punct – valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct 9. Asocierea fragmentului din „Cel din urmă basm” de Ionel Teodoreanu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: comuniunea om-natură, prețuirea naturii, dragostea față de natură, rememorarea copilăriei etc.) 6 puncte – numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct – precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct – prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare sau referire la un singur text – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. B. 1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 5. Selectarea din fragmentul dat a trei pronume (de exemplu: „îl” – pronume personal, „acesta” – pronume demonstrativ de apropiere, „se” – pronume reflexiv etc.). 6 puncte – câte 1 punct pentru selectarea oricărui pronume – 3 x 1 punct = 3 puncte – câte 1 punct pentru menționarea felului pronumelor, conform cerinței – 3 x 1 punct = 3 puncte 6. Alcătuirea unei propoziții asertive, în care substantivul „copilărie” să fie complement prepozițional (de exemplu: Discutăm despre copilărie.) și a unei propoziții exclamative, în care pronumele personal „el” să fie atribut în acuzativ (de exemplu: Cadoul de la el este minunat!). 6 puncte – câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut - 2 x 1 punct = 2 puncte – câte 1 punct pentru respectarea funcției sintactice indicate - 2 x 1 punct = 2 puncte – câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare propoziție (0 greșeli - 1 punct; 1 sau mai multe greșeli - 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte 7. Construirea unei fraze în care să existe două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă (de exemplu: Victor citește sau se joacă pe calculator.) 6 puncte
Barem · pagina 3
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA Simulare județeană – Limba și literatura română Varianta 2 3 – câte 2 puncte pentru construirea corectă a fiecărei propoziții principale – 2 x 2 puncte = 4 puncte – folosirea corectă a conjuncției coordonatoare disjunctive – 1 punct – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct 8. Rescrierea corectă a mesajului dat (de exemplu: Jocurile pentru copii creează un mediu optim care să dezvolte cooperarea între membrii comunității. Părinții înșiși pot învăța noi modalități de interacțiune cu propriii copii. Prin joc, copiii intră într-un tărâm fermecat ale cărui fire tainice pot fi deslușite prin imaginație.): 0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală – 5 puncte; 2 greșeli – 4 puncte; 3 greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2 puncte; 5 greșeli – 1 punct; 6 sau mai multe greșeli – 0 puncte 6 puncte SUBIECTUL AL II - LEA (20 de puncte) __________________________________________________________________________________ Conținutul compunerii – 12 puncte − adecvarea conținutului la cerință (scrierea unui text în care să prezinți o întâmplare în grădina bunicilor): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte 4 puncte − respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor, participanți, încadrare în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte; lipsa tiparului narativ – 0 puncte 4 puncte − includerea în compunere a secvenței dialogate: cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului și a numărului de replici (5 replici) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a secvenței dialogate, dar fără respectarea numărului minim de replici – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a secvenței dialogate – 0 puncte 2 puncte − includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte 2 puncte Redactarea compunerii – 8 puncte – marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – lizibilitatea 1 punct Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în rescrierea acestuia elevul poate face și alte greșeli.
Detaliile fișei
- Materie
- Matematică
- Tip
- Simulare județeană · Constanța
- Data probei
- Data exactă nu este precizată în sursă (2025)
- Unde / context
- Simulare organizată în Constanța
- Variantă
- Varianta 2
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte fișe la Matematică
25 iunie 2025Subiect Evaluare Națională · sesiunea principală – Matematică, 2025 – Varianta 7 Deschide fișa 18 martie 2025Simulare națională – Matematică, 2025 Deschide fișa 6 mai 2025Simulare județeană – Matematică, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Matematică, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Matematică, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Matematică, 2025 – Varianta 1 Deschide fișa
Răspunsuri directe
Cum folosești această variantă?
Ce material este acesta?
Această fișă prezintă simulare județeană · constanța pentru Evaluarea Națională la Matematică. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2025), iar contextul este: simulare organizată în constanța. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.
Cum rezolv corect subiectul?
Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.
Pot vedea subiectul fără cont?
Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.