Subiect · pagina 1
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 1 Simulare
Prezenta lucrare conține ______ pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2024 - 2025
Limba și literatura română
Simulare
11 decembrie 2024
Numele: .........................................................
........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ..........................
Prenumele: ...................................................
........................................................................
Școala de proveniență: ................................
.........................................................................
Centrul de examen: ......................................
.........................................................................
Localitatea: ...................................................
Județul: .........................................................
Nume și prenume asistent Semnătura
A COMISIA DE
EVALUARE
NOTA (CIFRE ȘI
LITERE)
NUMELE ȘI
PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE
EVALUARE
NOTA (CIFRE ȘI
LITERE)
NUMELE ȘI
PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE
EVALUARE
NOTA (CIFRE ȘI
LITERE)
NUMELE ȘI
PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Subiect · pagina 2
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 2 Simulare
SUBIECTUL I __(70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Întâia dată am văzut-o pe Diana în vacanţa care a precedat intrarea mea în clasa a cincea de
liceu. Eram la Ocna-Sibiului, în parc, şi mă plictiseam pe o bancă. În mână ţineam, ca de obicei, o carte
pe care n-o citeam. […]
Nu cred să fi băgat de seamă cineva, în vara aceea, la Ocna-Sibiului, că mă aflu şi eu printre
vilegiaturiști*, deşi tare aş fi vrut să fie altfel. Lumea se ocupa de Diana Slavu. În parc răsuna ecoul
numelui ei. Și eu nu ştiam cine e, cum arată.
De câte ori trecea prin faţa mea o femeie frumoasă, mă întrebam dacă nu-i Diana Slavu. Se
spunea că nu-i frumoasă, dar adorabilă, încântătoare. Faptul însă că frumuseţea ei era atât de discutată
mă încredința, că este frumoasă de-a binelea. […]
Atunci au apărut, coborând din pădure, cu rachete şi mingi, patru băieţi şi o fată. Unul dintre ei
rămăsese mai în urmă şi striga: „Diana!” Fata avea un păr blond-arămiu, care, în ondulaţii mari,
ajungea până la jumătatea gâtului. Părea că se amuză grozav. Râdea arătându-şi dinţii strălucitori. Între
băieţi părea mică (e drept că purta pantofi de tenis), dar, ajunsă în dreptul nostru, s-a desprins de grup
şi mi s-a părut înaltă. Era foarte subţire şi săltată ca un mânz. S-a apropiat de noi şi, zâmbind cu dinţii,
cu părul, cu ochii, în loc de bună ziua, i-a întrebat pe băieţii de lângă mine: „Cum merge cu toceala?” şi
s-a îndepărtat fără ca interpelaţii, puţin năuci, să fi apucat să spună ceva. Am urmărit-o cu privirea. […]
Am crezut că-i nespus de fericită. […]
În seara aceea, mama şi Fräulein* au strâns lucrurile şi au început să împacheteze, sporovăind*
amândouă despre schimbările casei. La Bucureşti, tata a pus să se facă unele reparaţii ca să-i facă
mamei o surpriză. Dar când s-a văzut deodată între zidari, tâmplari, zugravi şi vopsitori, i-a scris o
scrisoare în care o poftea, amărât, acasă. Mama, la gândul că toţi oamenii aceia „umblă pe parchet”,
„strică şi fură”, a hotărât plecarea a doua zi de dimineaţă. Pentru mine asta însemna sfârşitul vacanţei,
însemna să n-o mai văd pe Diana şi mai însemna încă ceva: învăţasem, din clasa întâi primară până
într-a cincea de liceu, la Notre-Dame-de-Sion, aşa cum hotărâse mama. Cursul superior trebuia să-l
urmez la liceu, cum era dorinţa tatii și convenția făcută între amândoi de când am fost dată la școală, la
șapte ani.
Din cauza unei epidemii de scarlatină, m-am dus la şcoală abia după Crăciun.
Pe un coridor lung şi întunecos, a doua uşă la dreapta, pe o tăbliţă scria: Cl. a V-a. Dinăutru se
auzea un zgomot infernal. Când am deschis uşa, m-am oprit, speriată de o mulţime de ochi miraţi şi
iscoditori.
Aveam, uneori, în vis, senzaţia unei căderi de la înălţime, dar totdeauna, înainte de a ajunge la
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiect · pagina 3
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 3 Simulare
pământ şi a mă face ţăndări, mă trezeam. Şi acum. Tot aşa. Aşteptam o minune.
Ţineam încă mâna pe clanţă, ca să pot da înapoi la nevoie, şi mă gândeam că ar trebui să simulez
un leşin, că altă scăpare nu va veni. Nu mai puteam suporta toate privirile acelea mirate şi iscoditoare,
care mă ţineau ţintuită în uşă. Atunci, ca printr-un miracol, s-a desprins o uniformă dintre celelalte şi
m-am pomenit în faţa mea cu Diana Slavu. Surâdea, întinzându-mi mâna. Dar eu ţineam cu o mână
ghiozdanul, şi cu cealaltă clanţa. Nu ştiam cum să fac. Diana şi-a proptit mâna întinsă pe umărul meu
şi, cu cealaltă, m-a prezentat clasei cu o emfază* care nu mi-a plăcut.
- Domnişoara Ilinca Dima!
Glumea tot timpul. Râdea pentru orice fleac. Tot ce făcea, tot ce spunea era parcă pus între
ghilimele. Diana nu intra pe uşă, irupea*, şi avea zilnic ceva de povestit. Totdeauna grăbită, avea părul
vâlvoi, ochii ei verzi scăpărau. Parcă o văd, chiar atunci, în prima mea zi de şcoală, dând buzna în clasă
şi vestind fetelor că directoarea s-a tuns.
Cine nu o ştie pe directoarea noastră – o preadistinsă doamnă cu guler de dantelă şi rochie neagră
cu o uşoară trenă, cu părul încolăcit în creştetul capului – nu poate înţelege panica şi veselia stârnite în
clasă.
Dar pe mine această continuă nevoie de a face glume şi farse, de a fi permanent în centrul atenţiei
mă dezamăgea, mă irita. Clasa era galeria ei.
La matematici aveam un profesor. Diana îl poreclise „Fie-A-B”, fiindcă, invariabil, îşi începea lecţia
trăgând pe tablă o linie cu creta groasă şi punând de o parte A şi de cealaltă B, spunea: „Fie-A-B”. […]
Totuşi, de câte ori se credea neobservată, cădea pe gânduri, tristă. Părea că se desprinde cu totul
de lumea dimprejur, părea că mai e o lume înlăuntrul ei, căreia îi aparţine, pe care o lua în serios, în
care era gravă. Ochii ei căpătau atunci o culoare întunecată, de nepătruns, ca o apă foarte adâncă.
Diana parcă pornea într-o călătorie lungă, subterană, la capătul căreia poate se regăsea pe ea, alta
decât aceea pe care o vedea toată lumea. Din zâmbetul ei vesel, zglobiu, nu mai rămânea decât o
fărâmă tristă.
Cella Serghi, Pânza de păianjen
*vilegiaturişti – persoane care se află în vacanță, petrecută în afara locului său de domiciliu;
*Fräulein – domnișoară;
*sporovăi - a spune lucruri lipsite de importanță;
*emfază - atitudine pretențioasă (în scris, în vorbire, în manifestări etc.);
*irupe - a se manifesta brusc și cu putere.
Textul 2
Am început să scriu la începutul după-amiezii și n-am încheiat-o decât când m-a strigat mama de
jos, din capul scării, să vin la masă. Vreo 20 de pagini de caiet, pe care le-am scris cu o stranie,
necunoscută bucurie; parcă m-aș fi trezit deodată într-una din lumile cărților pe care le citisem,
singurele lumi reale și cu sens pentru mine; parcă aș fi scris și eu ca unii din autorii aceștia adevărați –
cei pe care nu-i învățam încă la școală – și aș fi scris ca să fiu citit de unul ca mine, iar nu de un
profesor, pentru notă. Mazilu avea obiceiul să ne privească zâmbind, în ochi, încercând parcă să
ghicească autorul textului celui mai pitoresc*, textul care i-ar fi dat lui prilejul să ne corecteze făcând o
sumă de glume, cutremurând întreaga clasă într-o cascadă de hohote. Alegea câteva caiete, apoi se
întorcea la catedră și începea să citească. Nu înțeleg cum am știut că, de data aceasta, va alege și
caietul meu. Îl priveam cu un zâmbet complice și probabil că gestul acesta cutezător mă făcuse să
roșesc pentru că, după ce a șovăit o clipă în dreptul băncii de alături, Mazilu s-a întors și mi-a cerut
caietul. [...]
După prima pagină, Mazilu a ridicat ochii din caiet și m-a întrebat: „De unde ai copiat-o?” și, pentru
că mă pregăteam să protestez, a adăugat: „Vreau să spun, de unde te-ai inspirat? Din ce carte?”. M-am
îmbujorat și am ridicat neputincios din umeri. Mazilu a ghicit încurcătura mea și a reluat lectura cu un
zâmbet misterios. La răstimpuri, ca să nu lase impresia că e vorba de o capodoperă, sublinia un
adjectiv prea strident sau se întrerupea ca să-mi explice că făcusem o inadvertență*. Dar, când a
terminat de citit, m-a privit în ochi și mi-a spus: „Bravo! Sunt nevoit să-ți dau nota zece!...”
A fost prima mea victorie: recunoașterea, în fața întregii clase, că nu mai eram corigentul la limba
română de anul trecut. Probabil că Mazilu fusese atât de surprins de povestirea mea, încât a vorbit în
cancelarie, căci, la sfârșitul recreației, Moisescu a venit la mine și mi-a cerut caietul. Voia să citească și
el aventurile mele onirice*, cu Crivăț-Împărat și toți cei care mai erau și pe care i-am uitat de mult. Un
Subiect · pagina 4
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 4 Simulare
adevărat triumf pe care, odată ajuns acasă, l-am relatat cu amănunte, deși nu știu dacă am reușit să
înduplec rezerva și scepticismul* părinților. (Tata mi-a spus că se va lăsa convins numai după ce va
vedea nota zece trecută în carnet, adică la sfârșitul trimestrului.)
Mircea Eliade, Memorii
*pitoresc - (despre stil și limbă) plastic, bogat în imagini, colorat, viu, expresiv;
*inadvertență - greșeală comisă din neatenție;
*oniric – privitor la vise, care aparține visului;
*scepticism - atitudine de neîncredere, de îndoială față de cineva sau de ceva.
A.
1. Completează spațiile libere cu informații din textul 1. 2 puncte
Personajul-narator se numește ______________________ și a studiat în ciclul primar la
__________________________.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Bagajele sunt făcute de
a. mama și tata.
b. mama și fiica ei.
c. mama.
d. mama și Fräulein.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Profesorul Mazilu citește povestirea lui Mircea Eliade
a. încruntat.
b. cu rapiditate.
c. zâmbind.
d. alături de colegii de cancelarie.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Povestirea creată de elev a fost citită
a. de părinții lui.
b. de colegul de bancă.
c. doar de profesorul de limba română.
d. de doi profesori.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te
pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Dorința părinților era ca fiica lor să urmeze cursul superior la liceu.
Diana este cea mai populară dintre colege.
Profesoara de matematică avea porecla „Fie-A-B”.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Pasiunea lui Mircea Eliade este lectura.
Elevul este apreciat pentru originalitatea povestirii create.
Profesorul i-a trecut în carnet nota zece, obținută la tema pentru acasă.
Subiect · pagina 5
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 5 Simulare
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între atitudinea elevilor față de profesori, așa cum
este prezentată în textul 1 și în textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte
6. Precizează, în două - trei enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ identificată în textul 1, ilustrând-o cu
o secvență. 6 puncte
Subiect · pagina 6
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 6 Simulare
8. Ce simte Mircea Eliade în momentul când este felicitat de profesorul său? Justifică-ți, în 50 – 100 de
cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție/sentiment, valorificând textul 2. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din opera literară „Pânza de păianjen” de Cella Serghi, cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, ȋn 50-100 de cuvinte, o valoare comună,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 7 Simulare
B.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sunt despărțite corect în silabe cuvintele din seria:
a. su-pe-ri-or, scep-ti-cis-mul.
b. su-pe-rior, sce-pti-cis-mul.
c. su-pe-ri-or, sce-pti-ci-smul.
d. super-ior, scepti-cis-mul.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în secvența „Tata mi-a spus că se va lăsa convins numai (1) după ce va vedea
nota zece trecută în carnet, adică la sfârșitul (2) trimestrului.” s-au format prin:
a. derivare (1), derivare (2).
b. compunere (1), derivare (2).
c. compunere (1), conversiune (2).
d. derivare (1), conversiune (2).
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a. „Pentru mine asta însemna sfârşitul vacanţei.”; Fata a început să plângă la începutul orei.
b. „Nu mai eram corigentul la limba română de anul trecut.”; M-am născut în luna mai.
c. „Nu mai puteam suporta toate privirile acelea mirate şi iscoditoare.”; Are în grădină numai flori.
d. „Îşi începea lecţia trăgând pe tablă o linie cu creta groasă.”; Fiecare elev are în penar o linie.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul secvenței subliniate ȋn enunțul „La răstimpuri, ca să nu lase impresia că e vorba de o
capodoperă, sublinia un adjectiv prea strident sau se întrerupea ca să-mi explice că făcusem o
inadvertență” este:
a. deseori.
b. la un interval fix.
c. în pauză.
d. din când în când.
Subiect · pagina 8
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 8 Simulare
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Vreo
20 de pagini de caiet, pe care le-am scris cu o stranie, necunoscută bucurie; parcă m-aș fi trezit
deodată într-una din lumile cărților pe care le citisem, singurele lumi reale și cu sens pentru mine;
parcă aș fi scris și eu ca unii din autorii aceștia adevărați – cei pe care nu-i învățam încă la școală – și
aș fi scris ca să fiu citit de unul ca mine, iar nu de un profesor, pentru notă.” 6 puncte
Verbul Modul verbului
6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care substantivul „caiet” să fie complement indirect (1), și o
propoziție negativă, în care adverbul „acasă” să fie atribut (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie propozițiile din fraza dată, precizând felul lor și raportul sintactic stabilit între acestea:
„Aveam, uneori, în vis, senzaţia unei căderi de la înălţime, dar totdeauna, înainte de a ajunge la
pământ şi a mă face ţăndări, mă trezeam.” 6 puncte
8. Rescrie corect textul de mai jos, reprezentând un fragment din compunerea unui elev. 6 puncte
Copii vor să aibe părinți care să le îndeplinească toate visele. Fiecare dintre aceștia doresc să
primească de crăciun câte mai multe cadouri. Toți i-au scris lui Moș Crăciun dorințele lor.
Subiect · pagina 9
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 9 Simulare
Subiectul al II-lea____ ___________ _______________ _(20 de puncte)
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Diana Slavu,
personajul din textul 1.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, ocupație, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale
prezentate;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct;
claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație
– 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 10
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
BRĂILA
Probă scrisă la limba și literatura română 10 Simulare
Deschide documentul original
