Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

Deschide PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Sursa originală Deschide PDF-ul
Dat la examen · sesiunea principalăVarianta 7Barem disponibil

Subiect Evaluare Națională · sesiunea principală – Limba română, 2025 – Varianta 7

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 10 pagini

Subiect · pagina 1

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
1
Prezenta lucrare conține ______ pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2024 – 2025
Limba și literatura română
A COMISIA DE
EVALUARE
NOTA (CIFRE ŞI
LITERE)
NUMELE ŞI
PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE
EVALUARE
NOTA (CIFRE ŞI
LITERE)
NUMELE ŞI
PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE
EVALUARE
NOTA (CIFRE ŞI
LITERE)
NUMELE ŞI
PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura

Subiect · pagina 2

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
2
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Ajungând în marginea maidanului*, unde mulțimea se rărea, Anton Lupan întoarse capul spre
însoțitorul său și-l întrebă:
— Cum te cheamă, flăcăule?
Acesta vru să mârâie, arțăgos: „Da' ce treabă ai dumneata?”, însă ridicând ochii întâlni un zâmbet atât
de deschis și de frățesc, încât se simți câștigat pe loc.
— Ieremia mă cheamă! răspunse încrezător.
— Ăi fi cel care a intrat cu oiștea în gard*.
Omul râse cu gura până la urechi, din ce în ce mai voios:
— Nu. Ăla e frate-miu, că ne-am nimerit doi frați să ne cheme la fel.
Acum fu rândul lui Anton Lupan să izbucnească în râs. Așa, orice urmă de gheață dispăru dintre ei.
— Prin urmare, am să-ți zic Ieremia. Om vedea ce-om face dacă ne-om întâlni și cu fratele tău. Pe
mine mă cheamă Anton Lupan. [...]
— Ia spune, Ieremie, ai vreo treabă aici în târg?
— Până una alta nu, da' acu, dac-or înverzi copacii, gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc
de tăiat frunză la câini. [...]
La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i
deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu
nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi.
Purta un fel de cioareci* zdrențuiți, strânși cu nojițele* opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină
de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie din cap. [...]
— Vreo meserie ai învăţat?
— Sunt marangoz*, domnule, numai că, de când cu războiul, nu găsesc de lucru defel. Înainte mai
veneau turcii, grecii şi mai ciocăneam câte ceva la bărcile lor. Ori mă duceam la Tulcea şi lucram bărci
pentru pescari. Acu' grecii vin mai rar că-s cam speriaţi, iar turcii, de, or fi supărați pe noi.
— Ceva carte ai învăţat?
— Câtă a uitat meşterul meu.
— Ştii să citeşti, să scrii, să socotești?
— Taman cât trebuie ca să nu zică lumea că-s prea prost.
Anton Lupan tăcu un timp, gânditor, apoi întoarse capul spre el şi-l întrebă, fără înconjur:
— Ascultă, Ieremie, ai vrea să porneşti cu mine la drum? După cât bag de seamă, rosturi prea multe
nu ai aici în târg.
— Şi nici în altă parte, domnule. Încotro s-o pornim?
— Aşa, spre capătul lumii...
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

Subiect · pagina 3

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
3
Ieremia micșoră pasul fără voia lui și, dându-și căciula pe spate, se scărpină în creștet, îndoit.
— N-o fi prea departe? zise, uitându-se cam chiorâș la vecinul său, cu teama că acesta îl lua peste picior.
— Departe, e drept! răspunse Anton Lupan, hotărât să nu umble cu amăgeli.
Or, pe Ieremia tocmai răspunsul lui îl zgândări, fiindcă părea cu totul și cu totul serios, și îl făcea să
simtă furnicături peste tot, şi-n inimă, şi-n creier, şi-n trup.
Bănuind ce se întâmplă cu el, Anton Lupan zâmbi mulțumit şi-l lăsă un timp să fiarbă aşa, în zeama lui,
apoi îl întrebă, parcă într-o doară, ca şi când ar fi vrut să schimbe vorba de la început:
— Pe mare ai fost vreodată? Ți-o fi teamă de ea?
— Teamă?... Iacă zău că nu știu. Da' de cunoscut o cunosc. Doi ani am fost dulgher pe un caic* turcesc
şi-am tot umblat, pe la Stambul, pe la Salonic, ba am ajuns chiar și la Pireu.
Anton Lupan tresări, surprins, și chipul i se lumină mai mult. Omul era chiar mai încercat decât bănuise
el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini, altul pe măsura lui fiind greu de găsit.
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
*maidan – teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități
*a intra cu oiștea-n gard – a face o prostie
*cioareci – pantaloni țărănești strânși pe picior; *nojițe – șireturi
*marangoz – dulgher pe o navă, persoană specializată în prelucrarea lemnăriei navelor
*caic – ambarcațiune îngustă cu vele; barcă, luntre ușoară
Textul 2
Şi în ţinuturile antarctice sunt animale. Ca să ajungi la ele, trebuie să străbați Oceanul Atlantic în tot lungul
lui. Această distanță enormă a fost parcursă de Belgica fără să se zorească; măsură înțeleaptă, de vreme ce
vasul nostru mai avea nevoie de multe ca să fie un „pachebot” transatlantic. Era o corăbioară trainică de felul
pescuitoarelor de foci norvegiene, lungă de treizeci și patru de metri și cu o capacitate de două sute șaptezeci
de tone. [...] Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor și oamenilor de știință. Înspre proră* era locuința
marinarilor și a mecanicilor, iar la mijloc, o chiliuță neîncăpătoare, împărțită în două printr-un perete, slujea ca
laborator pentru oceanograful meteorolog şi pentru naturalistul expediției. Calele* erau ticsite de cărbuni, provizie
necesară pentru o mașină de 150 de cai, în stare să dea vasului o iuțeală de șase până la șapte noduri, și de
mare folos, mai cu seamă în timpul navigării printre ghețuri. Pe punte și în calele vasului stăteau îngrămădite lăzi
de toate formele, pline cu blănuri, mâncare pe doi ani şi jumătate și materii prime de tot soiul: lemn, fier, piei și
altele din care, după trebuință, se puteau face obiectele cerute de nevoi.
La această expediție au luat parte nouăsprezece persoane. [...] Aveam aparate de sondaj și pescuit
la toate adâncimile, un observator meteorologic complet cu aparate înregistratoare și de citire directă,
termometre și butelii submarine, microscoape și sticlăria necesară pentru conservarea animalelor. Fiecare
specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere
literare în multe limbi, ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât.
Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud, în paguba observațiilor științifice. Firește că
trebuia să înaintăm înspre sud cât se putea mai mult, fără să ne găsim însă vreodată în neputința de a
face acele cercetări științifice, care sunt singurul, dar marele câștig pe care poate să-l dea o expediție. Ca
program, era vorba să studiem îndeosebi regiunea antarctică sud-americană, cu toate mijloacele pe care
știința le pune azi la îndemâna cercetătorilor, și să iernăm cât s-ar fi putut mai înspre sud, ca să aducem
tot felul de observații pe timp de cel puțin un an de zile.
Nu vreau să stăruiesc asupra călătoriei Belgicăi până la capătul cel mai de jos al Americii de Sud și
voi începe povestirea pățaniilor noastre din ziua de 13 ianuarie 1898, când părăsirăm golful San Juan din
Pământul Statelor. Numaidecât ne-a fost dat să ne încredințăm că faima de care se bucură vecinătățile
Capului Horn era îndreptățită. Vântul de apus sufla întruna vijelios și Belgica fu zguduită cu violență de
către uriașele valuri care se formează în Strâmtoarea lui Drake. Din fericire, prevăzusem aceasta: tot
materialul și toate borcanele mele fuseseră fixate cu grijă în rafturi anume făcute și chiar microscopul meu
fusese înșurubat pe masa din laborator.
Emil Racoviță, Spre Polul Sud
*proră – partea din față a unei nave
*cală – încăpere sub puntea inferioară a unei nave
A.
1. Notează, din textul 1, doi termeni care denumesc localități prin care a trecut Ieremia. 2 puncte

Subiect · pagina 4

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
4
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Meseria lui Ieremia este cea de
a. cioban.
b. dulgher.
c. negustor.
d. pescar.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
La expediție au participat
a. șase persoane.
b. șapte persoane.
c. nouăsprezece persoane.
d. treizeci și patru de persoane.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Pentru a face față furtunilor, Racoviță prinde, în șuruburi, de masa din laborator
a. borcanele.
b. buteliile.
c. microscopul.
d. termometrele.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te
pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Anton Lupan și Ieremia fac cunoștință pe un vapor.
Ieremia mărturisește că nu știe carte deloc.
Anton Lupan ajunge să îl aprecieze pe Ieremia pentru experiența lui.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Belgica străbate Oceanul Atlantic fără grabă.
Scopul expediției este de a atinge cu orice preț Polul Sud.
Corabia pleacă din golful San Juan în 13 ianuarie 1898.
6. Precizează, în unu-trei enunțuri, o trăsătură a unui personaj, identificată în fragmentul de mai jos, și
mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „La aceste vorbe, Anton Lupan îl
privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de
spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când
vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci zdrențuiți, strânși
cu nojițele opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu
se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie”. 6 puncte

Subiect · pagina 5

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
5
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că reușita unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia? Motivează-ți răspunsul, în
50-100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

Subiect · pagina 6

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
6
9. Asociază fragmentul din opera „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la
câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

Subiect · pagina 7

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
7
B.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
a. mij-loa-ce-le; spe-ri-ați.
b. mij-loa-ce-le; spe-riați.
c. mi-jloa-ce-le; spe-ri-ați.
d. mi-jloa-ce-le; spe-riați.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a. „iuțeală”, „printre”.
b. „măsura”, „animale”.
c. „micuț”, „corăbioară”.
d. „vreodată”, „întruna”.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Secvența subliniată în fragmentul „gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc de tăiat frunză la câini”
are sensul de:
a. a decupa hârtia.
b. a hrăni câinii.
c. a munci din greu.
d. a pierde vremea.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sunt omonime ambele cuvinte din seria:
a. „aveam o colecție de opere literare în multe limbi”; Nu știa să facă decât traduceri literale.
b. „iar turcii, de, or fi supărați pe noi”; Toți copiii erau fericiți, aflând programul excursiei.
c. „părăsirăm golful San Juan”; Golful este un joc sportiv desfășurat pe un teren special.
d. „Vântul de apus sufla întruna vijelios”; El sufla emoționat în lumânările de pe tortul cu fructe.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: „Înspre
cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor […]. Înspre proră era locuința marinarilor și a mecanicilor”.
6 puncte
Substantivul Cazul substantivului

Subiect · pagina 8

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
8
6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care verbul „a fi” să aibă valoare predicativă (1) și o propoziție negativă,
în care adjectivul „greu” să fie nume predicativ (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Fiecare specialist avea o mică
bibliotecă trebuitoare studiilor sale și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi,
ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât”. 6 puncte
8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, preluat dintr-un
jurnal de călătorie. 6 puncte
După-amiază, deodată / de odată (1), cerul s-a înnorat / înorat (2), căpătând
culoarea înspăimântătoare a cenuși / cenușii (3), iar marea s-a / sa (4) tulburat,
aruncându-și / aruncânduși (5) valurile până în mijlocul plajei / plăjii (6) noastre.
După-amiază, ....................................... (1), cerul s-a ........................................(2), căpătând
culoarea înspăimântătoare a ......................................... (3), iar marea .................................... (4)
tulburat, ............................................ (5) valurile până în mijlocul ................................... (6)
noastre.

Subiect · pagina 9

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
9
SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte
Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare dintr-o excursie,
incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum
patru replici.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Subiect · pagina 10

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 7
10
Deschide documentul original
Barem · 3 pagini

Barem · pagina 1

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 7
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 3
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2024 – 2025
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Varianta 7
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
A.
1. Câte 1 punct pentru notarea, din textul 1, a oricăror doi termeni care denumesc localități prin care
a trecut Ieremia (de exemplu: Tulcea, Salonic etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț –
0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Anton Lupan și Ieremia fac cunoștință pe un vapor. x
Ieremia mărturisește că nu știe carte deloc. x
Anton Lupan ajunge să îl aprecieze pe Ieremia pentru experiența lui. x
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Belgica străbate Oceanul Atlantic fără grabă. x
Scopul expediției este de a atinge cu orice preț Polul Sud. x
Corabia pleacă din golful San Juan în 13 ianuarie 1898. x
6. Precizarea oricărei trăsături identificate în fragmentul dat (de exemplu: înalt etc.) și a mijlocului de
caracterizare (de exemplu: caracterizare directă, de către narator etc.), ilustrat cu o secvență relevantă (de
exemplu: „Omul de lângă el, înalt din cale afară” etc.) 6 puncte
– precizarea trăsăturii – 2 puncte
– precizarea mijlocului de caracterizare – 1 punct
– ilustrarea mijlocului de caracterizare cu o secvență – 1 punct
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct
7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: corabia, călătoria etc.)
6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin
valorificarea unei secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

Barem · pagina 2

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 7
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 3
8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct;
lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea textului indicat. Nu este necesară formularea unei
concluzii sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând”, „în concluzie” etc.
9. Asocierea fragmentului din opera „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu:
curajul/sinceritatea/perseverența etc.) 6 puncte
− numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct
− precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală; liric,
epic sau dramatic) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct
− prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare
adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
B.
1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
5. Selectarea din fragmentul indicat a oricăror trei substantive aflate în cazuri diferite (de exemplu:
„cabine” – nominativ, „ofițerilor” – dativ; „marinarilor” – genitiv) 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea corectă a oricărui substantiv – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea fiecărui caz, conform cerinței – 3 x 1 punct = 3 puncte
Notă! În cazul transcrierii a două substantive la același caz, se punctează un singur substantiv.
6. Alcătuirea unei propoziții afirmative, în care verbul „a fi” să aibă valoare predicativă (de exemplu: Corabia
este în portul Constanța. etc.) și a unei propoziții negative, în care adjectivul „greu” să fie nume predicativ
(de exemplu: Ghiozdanul nu este greu./Problema nu este grea. etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
– alcătuirea propoziției cu verbul „a fi” predicativ – 1 punct
– respectarea funcției sintactice a adjectivului – 1 punct
− câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț
(0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată, cu precizarea felului acestora („Fiecare specialist avea o mică
bibliotecă trebuitoare studiilor sale” – propoziție principală; „(și), afară de aceasta, aveam o colecție
de opere literare în multe limbi” – propoziție principală; „ce era menită a ne distra în momentele de
osteneală și de urât” – propoziție subordonată atributivă/atributivă) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise – 3 x 1 punct = 3 puncte
8. Câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă (deodată, înnorat, cenușii, s-a,
aruncându-și, plajei) 6 x 1 punct = 6 puncte

Barem · pagina 3

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 7
Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 3
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Conținutul compunerii – 12 puncte
− adecvarea conținutului la cerință (scrierea unui text în care se prezintă o întâmplare petrecută în
excursie): în totalitate – 4 puncte; parțial – 2 puncte 4 puncte
− respectarea trăsăturilor textului narativ (succesiunea logică a evenimentelor, personaje, încadrare
în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial – 2 puncte; lipsa tiparului narativ – 0 puncte
4 puncte
− includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a
limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte
2 puncte
− includerea în compunere a secvenței dialogate: cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului și a
limitei indicate (minimum patru replici) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a dialogului – 0 puncte
2 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: 0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: 0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0-2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Subiect dat la examen
Data probei
23 iunie 2025
Unde / context
Dat la examen · sesiunea principală · clasa a VIII-a
Variantă
Varianta 7
Continuă pregătirea

Alte fișe la Limba română

Vezi arhiva completă
17 martie 2025Simulare națională – Limba română, 2025 Deschide fișa 13 decembrie 2025Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă subiect dat la examen pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este 23 iunie 2025, iar contextul este: dat la examen · sesiunea principală · clasa a viii-a. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.