Pregătire cu un profesor
Glisează →Programează o ședință de cunoaștere
Subiect și barem
Deschide PDFDeschide separatSe deschide documentul PDF… Deschide PDF
Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.
Dat la simularea națională · nu la examenul finalBarem disponibil
Simulare națională – Limba română, 2025
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 10 pagini
Subiect · pagina 1
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 1 Prezenta lucrare conține ______ pagini EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Anul școlar 2024 – 2025 Limba și literatura română A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Numele:…………………………………………... ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… Școala de proveniență: ………........................ ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Nume şi prenume asistent Semnătura
Subiect · pagina 2
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 2 SUBIECTUL I 70 de puncte Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 Mocnește* copacul. Martie sună. Albinele-n faguri adună şi-amestecă învierea, ceara şi mierea. Nehotărât între două hotare, cu vine* trimise subt șapte ogoare*, în văzduhuri zmeu, doarme alesul, copacul meu. Copacul meu. Vântul îl scutură, Martie sună. Câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei să mi-l urnească*, din somn, din starea dumnezeiască. Cine vântură de pe muncel* atâta lumină peste el? Ca lacrimi – mugurii l-au podidit*. Soare, soare, de ce l-ai trezit? Lucian Blaga, Trezire *a mocni – a sta în așteptare, gata să izbucnească *a urni – a (se) pune în mișcare, a porni *vână – nervură, vas sangvin; pl. vine *muncel – munte sau deal mic *a podidi – a cuprinde cu putere, a umple, a năpădi *ogor – teren arabil, câmp semănat Textul 2 Sfârşit de februarie. În curtea blocului au mai rămas câteva pete de zăpadă neagră, e un soare năucitor şi la florăria din colţ e plin de ghiocei, lalele şi zambile mov. Albinele n-au apărut încă, însă eu merg să mă întâlnesc cu cineva care îmi poate povesti mai multe despre ele. Alexandru Frusina are 33 de ani şi este a patra generaţie de apicultori. Prima din familie a fost, de fapt, străbunica lui, Voica, din judeţul Prahova. [...] Pe bunicul său, Alex l-a prins doar trei ani, dar îl ţine minte în continuare. • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiect · pagina 3
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 3 Ştie că în copilărie era mereu înconjurat de stupi şi s-a obişnuit de mic cu albinele. Între timp, s-au mutat în Ţăndărei, în judeţul Ialomiţa, iar tradiţia a fost continuată de Florin, tatăl lui Alex. „Aici e o poveste care îmi place mult”, spune Alex zâmbind. „După moartea bunicului, mai aveam în curte doar trei stupi, pe care tata, care era inginer agronom, îi păstrase mai mult ca să continue moştenirea de familie, căci nu prea mai avea grijă de ei. La un moment dat, şi-a dat seama că au murit toţi şi a vrut să renunţe la apicultură. Doar că, trei zile mai târziu, a văzut într-un copac din curte un roi mare de albine. A prins roiul şi a luat asta ca pe un semn că trebuie, totuşi, să continue.” Acum, familia Frusina are aproximativ 150 de stupi, pe care îi mută în funcţie de culturi. Fac miere de rapiță, floarea-soarelui şi coriandru – preferata lui Alex, pentru că „este cea mai aromată, are gust de bomboană sau ursuleţi Haribo” – şi ar vrea să facă şi de salcâm. Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură. A studiat agronomia, la fel ca tatăl său, însă nu i-a plăcut atât de mult şi a ajuns să lucreze, în Bucureşti, într-un magazin de echipamente foto. [...]. Între timp, tatăl său are grijă de albine, stând într-o rulotă, ca să fie mai aproape de stupi. Alex îmi povesteşte, entuziast, cum sunt mutaţi stupii, noaptea, şi ce sistem sofisticat de comunicare au albinele: într-un loc nou, mai întâi ies cercetătoarele, puţine la număr, care apoi transmit în ce direcţie, la ce distanţă şi cât de multă hrană este în zonă. Îl întreb dacă tatăl său nu se consideră izolat vara, când trebuie să fie atent cel mai des la albine, dar Alex îmi răspunde că nu – îi place cu adevărat ce face şi asta e suficient. Iar când i se alătură şi el la stupină, spune că acolo se simte cel mai liber. Se ştie că albinele sunt esenţiale în polenizarea culturilor agricole – cereale, legume, fructe. Şi nu doar atât. În lipsa albinelor, recoltele sunt mai mici, şi asta în condiţiile unui an climatic foarte bun. Alex îmi spune că un studiu a arătat o creştere cu 10-15% a producţiei de rapiţă doar datorită prezenţei albinelor în zona respectivă. Însă albinele sunt sensibile. Bolile, schimbările bruşte de temperatură, cauzate de încălzirea globală, dar şi insecticidele folosite de agricultori le-ar putea dăuna albinelor. Alex confirmă – iarna aceasta le-au murit în jur de zece familii –, însă în privinţa legăturii cu agricultorii, nu sunt probleme – tatăl său, fiind inginer agronom, e în permanentă legătură cu aceştia şi are grijă astfel de albinele sale. Nu toţi agricultorii sunt însă la fel de atenţi – de pildă, un articol din 2014 informează că „peste 400 de familii de albine aparţinând unor apicultori din judeţul Botoşani au murit, după ce o societate agricolă a stropit culturile de muştar şi rapiţă cu substanţe chimice pentru combaterea dăunătorilor [...]”. Producţia de miere nu a fost foarte bună în ultimii ani. Totuşi, conform datelor centralizate la nivel european, România este ţara cu cea mai mare producţie de miere din Uniunea Europeană, realizând, în 2015, 35.000 de tone de miere, comparativ cu doar 20.000 de tone în 2014. În ciuda acestui fapt, consumul intern rămâne unul dintre cele mai scăzute la nivel european. Potrivit statisticilor, românii mănâncă de patru ori mai puţină miere decât italienii sau francezii. Unul dintre motive ar putea fi practica atât de comună a falsificării mierii, cu efecte negative asupra apicultorilor de bună-credinţă, care duce și la neîncrederea oamenilor în produsele aflate pe piaţă. [...] În plus, adaugă el, mierea de foarte bună calitate produsă în România este exportată şi amestecată cu alte tipuri de miere, ceea ce lui nu i se pare corect. „Noi vindem acum mierea printr-o asociaţie apicolă, însă aş vrea să încep să vând numai pe cont propriu. [...] Mierea se cristalizează foarte repede şi, pentru a fi adusă înapoi la starea lichidă, trebuie încălzită la temperaturi de până la 40 de grade – peste 40, ea nu devine toxică, dar începe să îşi piardă din calităţi. Acest proces durează însă, iar unii producători nu au răbdare şi încălzesc mierea la temperaturi mai înalte.” Aşa că Alex se gândeşte acum la modalităţi de a vinde mierea produsă exclusiv pe cont propriu. Îmi spune că îi place să îşi facă planuri pe termen lung şi nu înţelege de ce mulţi tineri nu mai au această obişnuinţă. Acasă, mă uit [...] la imagini cu Alex şi tatăl său, cu rulota în care locuieşte acesta, cu albine, faguri şi stupi. Îmi atrage atenţia o fotografie cu tatăl lui Alex, pe câmp, în costumul de protecţie, privind asfinţitul. Pare, într-adevăr, senin şi liber. Cristina Ștefan, Rezistența prin apicultură, în www.dilemaveche.ro A. 1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 2. 2 puncte Cristina Ștefan se întâlnește cu apicultorul (prenume și nume) la sfârșitul lunii .
Subiect · pagina 4
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 4 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Străbunica Voica era din a. Botoșani. b. București. c. Ialomița. d. Prahova. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Tânărul apicultor își dorește să obțină miere și din a. coriandru. b. floarea-soarelui. c. rapiță. d. salcâm. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Primăvara, copacul este trezit din somn de a. lacrimi. b. ploaie. c. soare. d. zmeu. 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals În poezie este prezentat un peisaj de primăvară. În jurul unui copac înflorit se rotesc fluturi. În văzduh se înalță un zmeu de hârtie. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals La nivel european, în 2015, țara noastră a ocupat primul loc la producția de miere. Francezii consumă de patru ori mai multă miere decât românii. Încălzită la peste 40 de grade, mierea devine toxică. 6. Precizează felul rimei din prima strofă și măsura primelor două versuri din textul blagian. 6 puncte
Subiect · pagina 5
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 5 7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 8. Crezi că, odată ce ai făcut o alegere, este bine să îți păstrezi opțiunea, indiferent de situație? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte
Subiect · pagina 6
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 6 9. Asociază poezia „Trezire” de Lucian Blaga cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 7 B. 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în secvențele „culturile de muştar” și „era mereu înconjurat de stupi” sunt corect accentuate, în seria: a. culturile; era. b. culturile; era. c. culturile; era. d. culturile; era. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în versurile „Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,/din greul (1) ființei (2) să mi-l urnească” s-au format prin: a. derivare (1), derivare (2). b. derivare (1), conversiune (2). c. conversiune (1), derivare (2). d. conversiune (1), conversiune (2). 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Seria care cuprinde sinonimele contextuale pentru cuvintele subliniate în secvențele: „Unul dintre motive ar putea fi practica atât de comună a falsificării mierii, cu efecte negative asupra apicultorilor de bună-credință” este: a. frecventă, previziuni. b. modernă, consecințe. c. obișnuită, urmări. d. tradițională, cauze. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte În secvența „e plin de ghiocei, lalele şi zambile mov. Albinele n-au apărut încă, însă eu merg să mă întâlnesc cu cineva” există: a. un substantiv articulat hotărât. b. două substantive articulate hotărât. c. trei substantive articulate hotărât. d. patru substantive articulate hotărât. 5. Selectează, din fragmentul următor, trei pronume de feluri diferite, pe care le vei preciza: „Îl întreb dacă tatăl său nu se consideră izolat vara, când trebuie să fie atent cel mai des la albine, dar Alex îmi răspunde că nu – îi place cu adevărat ce face şi asta e suficient”. 6 puncte Pronumele Felul pronumelui
Subiect · pagina 8
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 8 6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul „floarea-soarelui” să fie în cazul genitiv (1) și un enunț asertiv, în care verbul „a apărea” să fie la modul condițional-optativ, timpul prezent (2). 6 puncte (1) (2) 7. Completează cu o singură propoziție enunțul următor, precizând tipul raportului sintactic din fraza obținută: „Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură”. 6 puncte 8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui apicultor. 6 puncte — Omule, dacă ții / ți (1) la / l-a (2) bunăstarea / bună starea (3) familiei tale, ia-ți / i-ați (4) copii / copiii (5) și mergeți să îngrijiți albinele ale / ai (6) căror stupi au fost stricați de ploaie! — Omule, dacă (1) (2) (3) familiei tale, (4) (5) și mergeți să îngrijiți albinele (6) căror stupi au fost stricați de ploaie!
Subiect · pagina 9
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 9 SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul poeziei/o semnificație a poeziei Trezire de Lucian Blaga. În redactarea textului: • vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la temă; • vei prezenta două elemente componente ale peisajului; • vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație; • vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic, justificându-ți alegerea. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conținutul compunerii – 12 puncte; • redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 10
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 10
Barem · 3 pagini
Barem · pagina 1
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare Barem de evaluare și de notare Pagina 1 din 3 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A Anul școlar 2024 – 2025 Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE Simulare • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I 70 de puncte A. 1. Câte 1 punct pentru completarea spațiilor punctate cu informațiile cerute (de exemplu: Alexandru Frusina/Alex Frusina, februarie) 2 x 1 punct = 2 puncte Notă! Se punctează și notarea inversă: nume și prenume. Nu se punctează răspunsul incomplet, care conține doar numele sau doar prenumele. 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals În poezie este prezentat un peisaj de primăvară. x În jurul unui copac înflorit se rotesc fluturi. x În văzduh se înalță un zmeu de hârtie. x Textul 2 Enunțul Adevărat Fals La nivel european, în 2015, țara noastră a ocupat primul loc la producția de miere. x Francezii consumă de patru ori mai multă miere decât românii. x Încălzită la peste 40 de grade, mierea devine toxică. x 6. Precizarea felului rimei din prima strofă și a măsurii primelor două versuri ale textului blagian (rima împerecheată; măsură de unsprezece și de nouă silabe) 6 puncte – precizarea felului rimei – 2 puncte – câte 2 puncte pentru precizarea măsurii fiecărui vers – 2 x 2 puncte = 4 puncte Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț. 7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: natura, albina, mierea, copacul etc.) 6 puncte – precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
Barem · pagina 2
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare Barem de evaluare și de notare Pagina 2 din 3 8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte – menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct – motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct – valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct 9. Asocierea poeziei „Trezire” de Lucian Blaga cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: iubirea față de natură/respectul față de natură/prețuirea naturii; puterea de regenerare a naturii etc.) 6 puncte − numirea unei valori identificate în poezie – 1 punct − precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală; liric, epic sau dramatic) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct − prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare sau referire la un singur text – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte − respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct − încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. B. 1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 5. Selectarea din fragmentul dat a oricăror trei pronume de feluri diferite (de exemplu: „îl” – pronume personal, „ce” – pronume relativ; „asta” – pronume demonstrativ de apropiere etc.) 6 puncte – câte 1 punct pentru selectarea oricărui pronume, conform cerinței – 3 x 1 punct = 3 puncte – câte 1 punct pentru menționarea felului pronumelui – 3 x 1 punct = 3 puncte Notă! În cazul transcrierii a două pronume de același fel, se punctează un singur pronume. 6. Alcătuirea unui enunț interogativ, în care substantivul „floarea-soarelui” este în cazul genitiv (de exemplu: Când începe recoltarea florii-soarelui?/Îți plac petalele florii-soarelui? etc.) și a unui enunț asertiv, în care verbul „a apărea” este la modul condițional-optativ, timpul prezent (de exemplu: M-aș bucura dacă ar apărea volumul tău de poezii. etc.) 6 puncte – câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea cazului – 1 punct – respectarea modului și a timpului – 1 punct Notă! Punctajul se acordă doar în situația în care se respectă atât modul, cât și timpul verbului, conform cerinței. – câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte 7. Completarea enunțului cu o singură propoziție, precizând tipul raportului sintactic din fraza obținută (de exemplu: Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură, dar și-a dorit asta./Știu că Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură./Alex, care este pasionat și de fotografie, nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură.; raport de coordonare/raport de subordonare etc.) 6 puncte – completarea enunțului cu o propoziție – 3 puncte – precizarea tipului de raport sintactic dintre cele două propoziții – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct Notă! Nu se acordă punctajul în cazul în care fraza are trei sau mai multe propoziții. 8. Câte 1 punct pentru scrierea fiecărei forme corecte (ții, la, bunăstarea, ia-ți, copiii, ai) 6 x 1 punct = 6 puncte
Barem · pagina 3
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la limba și literatura română Simulare Barem de evaluare și de notare Pagina 3 din 3 Subiectul al II-lea 20 de puncte Conținutul compunerii – 12 puncte – precizarea mesajului textului/unei semnificații a textului 1 punct – precizarea temei 1 punct – câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două elemente componente ale peisajului 2 x 2 puncte = 4 puncte o câte 1 punct pentru menționarea oricăror două elemente componente ale peisajului – 2 x 1 punct = 2 puncte o câte 1 punct pentru prezentarea celor două elemente componente menționate (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – câte 2 puncte pentru interpretarea oricăror două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație 2 x 2 puncte = 4 puncte o câte 1 punct pentru numirea oricăror două figuri de stil diferite, transcrise din text – 2 x 1 punct = 2 puncte o câte 1 punct pentru interpretarea celor două figuri de stil identificate (interpretare adecvată – 1 punct; încercare de interpretare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – menționarea oricărei emoții exprimate/oricărui sentiment exprimat în textul poetic, cu justificarea alegerii 2 puncte o menționarea oricărei emoții exprimate /oricărui sentiment exprimat – 1 punct o justificarea alegerii – 1 punct Redactarea compunerii – 8 puncte – marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – proprietatea termenilor folosiți: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – corectitudinea gramaticală: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – lizibilitatea 1 punct Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Detaliile fișei
- Materie
- Limba română
- Tip
- Simulare națională
- Data probei
- 17 martie 2025
- Unde / context
- Simulare oficială · organizată la nivel național
- Variantă
- Nespecificată
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte fișe la Limba română
23 iunie 2025Subiect Evaluare Națională · sesiunea principală – Limba română, 2025 – Varianta 7 Deschide fișa 13 decembrie 2025Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2025)Simulare județeană – Limba română, 2025 Deschide fișa
Răspunsuri directe
Cum folosești această variantă?
Ce material este acesta?
Această fișă prezintă simulare națională pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este 17 martie 2025, iar contextul este: simulare oficială · organizată la nivel național. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.
Cum rezolv corect subiectul?
Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.
Pot vedea subiectul fără cont?
Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.