Subiect și barem
Deschide PDFDeschide separatSe deschide documentul PDF… Deschide PDF
Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.
Simulare județeană · Alba · nu la examenul finalBarem disponibil
Simulare județeană – Limba română, 2024
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 10 pagini
Subiect · pagina 1
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 1 Prezenta lucrare conține ______ pagini EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Anul școlar 2023 - 2024 Limba și literatura română A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Numele:…………………………………………................. .......................................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………........................... Prenumele:……………………………............................. ...…………………....………………................................... Școala de proveniență: ………....................................... .......................................................................................... Centrul de examen: ......................................................... Localitatea: …………………......................……………... Județul: ……………...................………………………... Nume şi prenume asistent Semnătura
Subiect · pagina 2
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 2 • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (70 de puncte) Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 Când în ghetele pregătite pentru venirea lui Moș Niculae am găsit cărți, am fost sigur că Moșu’ făcuse o greșeală. De-abia începusem clasa întâi și încă nu știam să citesc. Și nici n-aveam de gând să învăț. Ce să fac cu cărțile? Știam că Moș Niculae aduce jucării cu care te poți juca imediat. M-am îndepărtat de instalația cu ghete și cărți, fără să o ating. Ai mei n-au zis nimic. Da’ pân’ la urmă și-a dat seama de greșeală. Înainte să mă culc, a revenit - pe ascuns, cum făcea mereu - cu o jucărie. A lăsat-o peste teancul de cărți, deasupra ghetelor. Era o tobă! [...] Când m-am întors de la școală în ziua următoare, domnu’ Dendrea, vecinul de deasupra, mă aștepta în scara blocului. — Bună tobă ți-ai luat, m-a întâmpinat el. — Mi-a adus-o Moș Niculae, am dat eu să mă scuz. Dar domnu’ Dendrea nu părea deloc supărat. M-a întrebat cu admirație în glas: — Da’ ce-are, dom’le, în ea toba aia de sună așa? — Păi... nu știu. — Io-n locu’ tău m-aș uita. Trebuie să aibă ea ceva înăuntru de face așa frumos. Acasă, am luat deschizătorul de conserve și m-am apucat să desfac toba. N-a mers din prima, dar m-am mai ajutat cu șurubelnița și până la urmă am reușit să-i scot capacul. Pe peretele interior al tobei erau numai rafturi cu cărți, de jur împrejur. Dintr-un pas am fost înăuntru. Rafturile îmi veneau până deasupra capului. Trebuia să mă întind ca să ajung la cărțile de sus. — Cauți o carte anume? am auzit în spatele meu. Mai auzisem bibliotecare la biblioteca de cartier de pe Pieptănari, așa că nu m-am speriat. M- am întors: — Caut o carte care să știu io s-o citesc, i-am răspuns. — În ce clasă ești? — A-ntâia. — Aha, a zis ea lămurită. S-a uitat în jur și a scos dintr-un raft o carte cu coperți cenușii. — E despre o fetiță care vinde chibrituri pe stradă, a spus bibliotecara și mi-a întins cartea. M-am dat un pas înapoi. — Pe asta nu știu s-o citesc. N-am voie să mă joc cu chibrituri, m-am scuzat. — Bine, s-a învoit ea și a pus cartea la loc. A scos alta. Cu coperți negre. — Asta cu ce-i? m-am trezit întrebând-o.
Subiect · pagina 3
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 3 — Cu un pui de prepeliță care nu ascultă de mămica lui și-l împușcă vânătorul. Nici pe asta nu știu s-o citesc. Da’ una cu un pui care să-l împuște el pe vânător n-aveți? Nu ținem desene animate, mi-a explicat bibliotecara. A pus cartea la loc și a scos alta. Cu copertă colorată. Îmi plăcea. Dar ca să nu mă păcălesc, am întrebat: —- Asta cu ce-i? — E cu o fetiță care cade în vizuina unui iepure și ajunge într-o lume unde totul e altfel. — Pe asta cre’ că știu s-o citesc... Am întins mâna după carte. Bibliotecara mi-a dat-o cu un zâmbet, i-am mulțumit și m-am așezat pe jos, sprijinit de rafturi. Am început să citesc. Pe litere, cum știam. Fiecare literă îmi poruncea un sunet și sunetele se împleteau în cuvinte. Din spatele cuvintelor țâșneau înțelesuri care se împleteau în imagini mai ceva ca la desene animate. Când am terminat cartea, am văzut că ieșisem din bibliotecă. Și din tobă. Stăteam pe jos în camera mea, cu cartea pe genunchi, și simțeam povestea plutind peste tot în jurul meu. Toba zăcea într-un colț, ca o cutie de conserve golită și aruncată pe marginea căii ferate. Pentru că stricasem toba, n-am mai avut voie să ies la joacă toată săptămâna. Dar între timp învățasem să citesc. Moș Niculae îmi adusese multe cărți. Așa ca am putut ieși în multe alte locuri. Am ajuns chiar și pe strada lu’ fetița cu chibrituri... (Florin Bican, Tobă de carte, în volumul „Jocuri și jucării. Seniorii”) Textul 2 Sunt mai bine de treizeci de ani de atunci, de când am fost pentru prima oară invitat să predau, vreme de trei ani, la Universitatea din Viena. În apropierea universității erau două clădiri masive, de sfârșit de secol XIX, identice, așezate fața în față: Kunsthistorisches Museum și Naturhistorisches Museum — muzeul de istorie a artei și cel de istorie a naturii. Aveam pe vremea aceea o legitimație de jurnalist din România, care îmi dădea drept de liber acces la mai toate muzeele din Austria. Cum să nu profiți de așa ceva? Primul în care am intrat, lesne de ghicit, a fost muzeul de artă. L-am străbătut pe îndelete, sală cu sală, zile de-a rândul. Apoi am devenit un obișnuit de-al casei. Nici nu mai era nevoie să arăt legitimația: portarul mă saluta reverențios de fiecare dată, de îndată ce mă apropiam de intrare. [...] Cel mai adesea mă opream la sala cu picturile lui Bruegel cel Bătrân, pictor german din veacul al XVI-lea. Erau expuse acolo, pe lângă altele, trei capodopere ale artistului: Tumul Babei, Purtarea crucii și Jocuri de copii. Toate au în comun aglomerarea halucinantă de detalii. [...] La fel de copleșit de un furnicar de oameni, masați într-o piață publică și pe străduțele laterale, este și tabloul Jocuri de copii. Toți însă, într-un chip miraculos, fac același lucru: se joacă. Asta înțelegem cel puțin din mișcările corpurilor, din asocierea lor, cel mai adesea, în perechi sau în grupuri și, nu în ultimul rând, din accesoriile pe care le folosesc precum bețe, cercuri, catalige etc. [...] Un lucru straniu e faptul că, în ciuda titlului tabloului, personajele care îl populează nu par a fi copii. Atât fețele, cât și corpurile par mai degrabă să indice o vârstă incertă, ca și cum am avea de a face cu niște adulți încremeniți cumva în copilărie. E probabil efectul unei iluzii picturale care a durat veacuri de-a rândul, în reprezentarea vădit îmbătrânită a copiilor din scene colective și chiar din portrete. Însă aici, în acest tablou, amestecul de trăsături sugerează una dintre stranietățile jocului însuși, pe care îl deprindem la cele mai fragede vârste și de care nu ne săturam până la adânci bătrâneți. Ca adulți și ca vârstnici nu ne mai jucăm șotronul, de-a v-ați ascunselea sau lapte gros, jucăm în schimb șah, canastă, go sau bridge, sau, de unii singuri, solitaire. Al doilea lucru misterios e infinita varietate a jocurilor și a jucăriilor cu care ne jucăm. Jocurile, câte sunt cunoscute și recunoscute, omologate, sunt asemenea limbilor din toate timpurile și de pe întreaga suprafață a globului. Se spune că, în momentul de față, ar fi vorbite pe glob vreo 8 000 de limbi. Dar câte feluri de jocuri se joacă? Sau s-au jucat? La Kunsthistorisches am stat ore și ore în fața tabloului lui Bruegel, încercând să înțeleg, să recunosc eventual, ce face fiecare personaj sau fiecare grup de personaje. În fine, cel de-al treilea lucru de mirare e seriozitatea jocurilor. Personajele lui Bruegel nu râd, nu se amuză. Par, dimpotrivă, foarte concentrate la ce fac. Și totuși, în ciuda acestei seriozități care nu o dată ne dă bătăi de cap, jocurile ne aduc cel mai adesea bucurie și un sentiment de libertate cum rareori ne e dat să încercăm altminteri. [...] Eu unul trebuie să recunosc că, deși am revenit în Viena de zeci de ori, nu am ajuns să intru și la Naturhistorisches Museum. Și asta, nu în ultimul rând, și din pricina tablourilor lui Bruegel. (Liviu Papadima, Cele trei mistere ale jocului, în volumul „Jocuri și jucării. Seniorii”)
Subiect · pagina 4
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 4 A. 1. Transcrie, din textul 2, două jocuri specifice adulților. 2 puncte 2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Moș Niculae îi aduce copilului: a) ghete. b) cărți. c) dulciuri. d) o conservă. Răspunsul corect:: 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Accesoriile folosite de personajele din tabloul Jocuri de copii sunt: a) tobe, cărți, bețe. b) globuri, cercuri, canastă. c) șotron, șah, bețe. d) bețe, cercuri, catalige. Răspunsul corect:: 4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Copilul crede că poate citi: a) cartea cu coperți cenușii. b) cartea cu copertă colorată. c) cartea cu coperți negre. d) cartea cu parfum de citrice. Răspunsul corect:: 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Copilul de-abia terminase clasa întâi. Copilul a folosit deschizătorul de conserve și șurubelnița să scoată capacul tobei. Stricând toba, copilul a fost pedepsit. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Legitimația de jurnalist îi dădea acces doar la muzeele din România. Vârsta copiilor din tablou poate fi dedusă cu ușurință. Jocurile înseamnă bucurie și libertate.
Subiect · pagina 5
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 5 6. Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și trăsătura morală a copilului, identificate în fragmentul următor: „Am întins mâna după carte. Bibliotecara mi-a dat-o cu un zâmbet, i-am mulțumit și m-am așezat pe jos, sprijinit de rafturi. Am început să citesc. Pe litere, cum știam. Fiecare literă îmi poruncea un sunet și sunetele se împleteau în cuvinte. Din spatele cuvintelor țâșneau înțelesuri care se împleteau în imagini mai ceva ca la desene animate.” 6 puncte 7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 8. Crezi că jocul lecturii îți poate oferi posibilitatea de a pătrunde în alte lumi unde totul este altfel? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
Subiect · pagina 6
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 6 9. Asociază fragmentul din Tobă de carte de Florin Bican cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 7 B. 1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin hiat ambele cuvinte din seria: 2 puncte a) legitimația, două. b) muzeul, istorie. c) vizuină, ciudă. d) aceea, admirație. Răspunsul corect:: 2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvântul subliniat din enunțul „Apoi am devenit un obișnuit de-al casei.” s-a format prin: 2 puncte a) derivare cu sufix. b) compunere. c) derivare parasintetică. d) conversiune. Răspunsul corect:: 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în enunțul „Fiecare literă îmi poruncea un sunet și sunetele se împleteau în cuvinte.” sunt utilizate, în ordine, cu: a) sens figurat, sens figurat. b) sens figurat, sens propriu. c) sens propriu, sens figurat. d) sens propriu, sens propriu. Răspunsul corect:: 4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Paronimul cuvântului subliniat în secvența „E probabil efectul unei iluzii picturale...” este utilizat corect în enunțul: a) El și-a făcut o aluzie greșită despre mine. b) Trucul iluzionistului ne-a impresionat. c) Am făcut aluzie la trecutului lui. d) Rezultatul la test a fost o deziluzie pentru colega mea. Răspunsul corect:: 5. Transcrie, din fragmentul următor, trei pronume diferite, pe care le vei preciza: „Pe asta nu știu s-o citesc. N-am voie să mă joc cu chibrituri, m-am scuzat.” 6 puncte Pronumele selectat Felul pronumelui 6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de subiect din enunțul „Pe peretele interior al tobei erau numai rafturi cu cărți, de jur împrejur.” să fie complement prepozițional. 6 puncte Substantivul cu funcție sintactică de subiect: ____________________________________________ Propoziția negativă: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________________________
Subiect · pagina 8
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 8 7. Menționează modalitățile prin care se realizează coordonarea în următoarea frază: „Bibliotecara mi-a dat-o cu un zâmbet, i-am mulțumit și m-am așezat pe jos, sprijinit de rafturi.” 6 puncte 8. Completează enunțul următor, reprezentând o întrebare a bibliotecarei adresată copilului după ce a învățat să citească, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte Ți-________________ (a displăcea, condițional-optativ, prezent) ________________ (a ști, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) că toți __________________ (copil, numărul plural, articulat hotărât) ________________ (cunoscut, adjectiv participial) doresc să citească _____________ (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) cărți ___________________ (care, cazul acuzativ) le citești chiar tu? SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/ o semnificație a textului selectat din Tobă de carte de Florin Bican. În redactarea textului: • vei preciza mesajul/o semnificație textului, prin referire la temă; • vei prezenta două idei/secvențe sugestive pentru mesajul transmis; • vei identifica două trăsături ale personajului, relevante pentru mesaj; • vei menționa o emoție exprimată sau o valoare morală/culturală transmisă, justificându-ți alegerea. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conținutul compunerii - 12 puncte • redactarea compunerii - 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor- 1 punct; coerența textului - 1 punct; proprietatea termenilor folosiți - 1 punct; corectitudinea gramaticală -1 punct; claritatea exprimării ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; respectarea normelor de punctuație - 1 punct; lizibilitatea - 1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 9
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 9
Subiect · pagina 10
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 10
Barem · 2 pagini
Barem · pagina 1
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba şi literatura română Barem de evaluare și de notare Simulare 1 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A Anul şcolar 2023-2024 Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE Simulare • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (70 de puncte) A. 1. Câte 1 punct pentru notarea oricăror două jocuri specifice adulților, așa cum reiese din textul 2 (de exemplu: șah, canastă, go, bridge, solitaire) 2 x 1 punct = 2 puncte Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț. 2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Copilul de-abia terminase clasa întâi. X Copilul a folosit deschizătorul de conserve și șurubelnița să scoată capacul tobei. X Stricând toba, copilul a fost pedepsit. X Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Legitimația de jurnalist îi dădea acces doar la muzeele din România. X Vârsta copiilor din tablou poate fi dedusă cu ușurință. X Jocurile înseamnă bucurie și libertate. X 6. Precizarea unei trăsături morale și a mijlocului de caracterizare (de exemplu: politețea; caracterizare indirectă, prin fapte etc.) 6 puncte – precizarea trăsăturii morale a personajului – 2 puncte – precizarea mijlocului de caracterizare – 2 puncte – respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct 7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: jocul etc.) 6 puncte – precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. 8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte – menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct – motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct – valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
Barem · pagina 2
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Alba Probă scrisă la limba şi literatura română Barem de evaluare și de notare Simulare 2 – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei concluzii sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând” etc. 9. Asocierea fragmentului din „Tobă de carte” de Florin Bican cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori morale/culturale comune (de exemplu: educația prin lectură, dragostea pentru cărți, pasiunea pentru lectură, descoperirea lecturii etc.) 6 puncte − precizarea unei valori identificate în textul dat (cu sau fără indicarea felului acesteia) – 1 punct − precizarea unui text literar asociat textului dat, menționând titlul și autorul – 1 punct − câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte − respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct − încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. B. 1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 5. Selectarea din fragmentul indicat a oricăror trei pronume diferite, cu precizarea felului fiecăruia – de exemplu: „asta” – pronume demonstrativ, „o” – pronume personal; „mă/m” – pronume reflexiv. 6 puncte – câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui pronume – 3 x 1 punct = 3 puncte – câte 1 punct pentru menționarea felului fiecărui pronume – 3 x 1 punct = 3 puncte 6. Alcătuirea unei propoziții negative, în care substantivul cu funcție sintactică de subiect din enunțul dat să fie complement prepozițional (de exemplu: Nu vorbim despre rafturile de cărți. etc.) 6 puncte – identificarea substantivului cu funcție sintactică de subiect („rafturi”) – 1 punct – respectarea tipului de enunț cerut – 2 puncte – alcătuirea enunțului în care substantivul identificat să fie complement prepozițional – 2 puncte – corectitudinea logică și gramaticală a enunțului – 1 punct 7. Câte 3 puncte pentru precizarea modalităților prin care se realizează coordonarea în fraza dată: coordonare prin juxtapunere și coordonare prin joncțiune. 2 x 3 puncte = 6 puncte 8. Câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă (de exemplu: ar displăcea, să știi, copiii, cunoscuți, aceleași, pe care). 6 x 1 punct = 6 puncte Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în rescrierea acestuia elevul poate face și alte greșeli. SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) Conținutul compunerii – 12 puncte – precizarea mesajului textului/unei semnificații a textului 2 puncte – precizarea temei 1 punct − câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două idei/secvențe sugestive pentru mesajul transmis (prezentare nuanțată – 2 puncte; prezentare schematică – 1 puncte; încercare de prezentare – 0 puncte) 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături ale copilului 2 x 1 punct = 2 puncte – menționarea emoției/ valorii morale/culturale transmise 1 punct – justificarea alegerii (dezvoltare și exemplu – 2 puncte; simpla exemplificare – 1 punct) 2 puncte Redactarea compunerii – 8 puncte – marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – lizibilitatea 1 punct Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Detaliile fișei
- Materie
- Limba română
- Tip
- Simulare județeană · Alba
- Data probei
- Data exactă nu este precizată în sursă (2024)
- Unde / context
- Simulare organizată în Alba
- Variantă
- Nespecificată
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte fișe la Limba română
25 iunie 2024Subiect Evaluare Națională · sesiunea principală – Limba română, 2024 – Varianta 3 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2024)Subiect de rezervă Evaluare Națională – Limba română, 2024 – Varianta 7 Deschide fișa 5 februarie 2024Simulare națională – Limba română, 2024 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2024)Simulare județeană – Limba română, 2024 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2024)Simulare județeană – Limba română, 2024 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2024)Simulare județeană – Limba română, 2024 – Varianta 2 Deschide fișa
Răspunsuri directe
Cum folosești această variantă?
Ce material este acesta?
Această fișă prezintă simulare județeană · alba pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2024), iar contextul este: simulare organizată în alba. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.
Cum rezolv corect subiectul?
Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.
Pot vedea subiectul fără cont?
Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.