Model de pregătire · Biologie · 2026

Subiect · pagina 1

GENERALITATI
1. Glandele endocrine:
a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă;
b. se mai numesc şi exocrine;
c. secretă hormoni;
d. secretă enzime;
e. secreta sucurile digestive.
2. Hormonii sunt:
a. eliberaţi direct în sânge;
b. substanţe inactive;
c. reglatori ai metabolismului celular;
d. secretaţi în sistemul exocrine;
e. substante chimice specifice.
3. Hormonii:
a. acţionează la distanţă de locul sintezei;
b. sunt eliberaţi pe suprafaţa corpului;
c. sunt eliberaţi în cavităţi;
d. sunt secretaţi de glandele endocrine;
e. sunt eliberati direct in singe.
4. Sistemul endocrin:
a. regleaza metabolismul celular;
b. reglează, pe cale nervoasă, diferite activităţi;
c. este controlat exclusiv de sistemul umoral;
d. armonizează, pe cale umorală, diferite activităţi;
e. este un sistem morfofunctional complex.
5. Sistemul endocrin:
a. cuprinde totalitatea glandelor cu secretie interna;
b. este coordonat de sistemul nervos;
c. armonizează, pe cale umorală, diferite activităţi;
d. este controlat exclusiv de sistemul umoral;
e. cuprinde totalitatea glandelor endocrine.
6. Hormonul are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:
a. este produs de celule endocrine;
b. acţionează la distanţă de locul sintezei;
c. este produs de glandele exocrine;
d. sunt eliberati in singe si limfa;
e. au o actiune specifica reglatoare a metabolismului celular.
7. Glandele endocrine:
a. sunt localizate numai în pelvis;
b. nu prezintă duct excretor;
c. au canal excretor;
d. au in structura lor epitelii senzoriale;
e. secreta substante active.

Subiect · pagina 2

8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele:
a. glanda pineală;
b. ovarul;
c. glanda pituitară;
d. hipofiza;
e. epifiza.
9. Glandele endocrine temporare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. glandele salivare;
b. glanda mamară;
c. placenta;
d. tiroida;
e. pancreasul.
10. Glandele mixte sunt:
a. glande cu secretie externa;
b. glande cu secretie externa si interna;
c. testicolul;
d. pancreasul;
e. ovarul.
11. Sistemul endocrin cuprinde glande endocrine:
a. propriu- zise: pancreasul şi placenta;
b. mixte: hipofiza şi tiroida;
c. temporare: gonadele şi glandele suprarenale;
d. temporare: placenta;
e. propriu zise; timusul, paratiroidele.
12. Glande endocrine localizate la nivelul trunchiului sunt următoarele, cu
EXCEPŢIA:
a. timusul;
b. tiroida;
c. glandele paratiroide;
d. pancreasul endocrin;
e. insulele lui Langerhans.
13. In cutia craniana sunt situate:
a. hipofiza;
b.glanda epifiza;
c. pineala;
d.glanda pituitara;
e. paratiroidele.
14. La nivelul gitului sunt situate urmatoarele glande endocrine:
a. tiroida, in partea anterioara a gitului;
b. tiroida, in partea posterioara a gitului;
c. paratiroidele,in partea ventrala a tiroidei;
d. paratiroidele, in partea dorsala a tiroidei;
e. timusul.

Subiect · pagina 3

15. Exista si alte organe care, in afara functiei lor principale, au si celule cu rol
endocrin:
a. antrul piloric;
b. vezica urinara;
c. duodenul;
d. vezica biliara;
e. rinichiul.
16. Urmatorul proces reprezinta tot o functie endocrina, cu EXCEPTIA:
a. semipermeabilitatea;
b. eritropoeza;
c. osmoza;
d. neurosecretia;
e. diapedeza.
17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. sistemul nervos somatic regleaza activitatea glandelor endocrine;
b. intre sistemul nervos si sistemul endocrin exista o strinsa interdependenta;
c. sistemul endocrin prin mediatorii chimici intervine in mentinerea homeostaziei;
d. SNV regleaza activitatea glandelor endocrine;
e. sistenul endocrin prin hormoni intervine in mentinerea homeostaziei.
18. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. antrul piloric prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii
secretorii a apatatului digestiv;
b. antrul piloric prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii motorii
a apatatului digestiv;
c. antrul piloric prezinta celule care secreta gastrina;
d. duodenul prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii
a apatatului digestiv;
e. rinichiul secreta renina si eritropoetina.
HIPOFIZA
1. Hipofiza este localizată:
a. în şaua turcească a osului sfenoid;
b. înapoia encefalului;
c. la baza encefalului;
d. deasupra encefalului;
e. pe lama ciuruita a etmoidului.
2. Hipofiza:
a. se mai numeşte şi glanda pituitara;
b. are forma rotunjita;
c. este alcătuită din 4 lobi;
d. este localizată în şaua turcească a osului sfenoid;
e. este localizata la baza diencefalului.
3. Hipofiza este alcatuita din urmatorii lobi:
a. anterior;

Subiect · pagina 4

b. mijlociu;
c. intermediar;
d. posterior;
e. superior.
4. Adenohipofiza include:
a. lobul anterior;
b. lobul posterior;
c. lobul intermediar;
d. lobul superior;
e. lobul mijlociu.
5. Lobul anterior al hipofizei:
a. are diametrul de 1,3 cm;
b. constituie 75% din masa hipofizei;
c. cintareste 0,5 g;
d. formeaza singur adenohipofiza;
e. impreuna cu lobul mijlociu formeaza adenohipofiza.
6. Neurohipofiza:
a. este formata din lobul anterior;
b. reprezinta 2% din masa glandei hipofize;
c. este formata din lobul intermediar;
d. este formata din lobul posterior;
e. reprezinta 23% din masa glandei.
7. Adenohipofiza:
a. se numeste si glanda pineala;
b. secreta hormoni ce actioneaza asupra altor glande endocrine;
c. este situat in partea anterioara a hipofizei;
d. inconjura aproape complet neurohipofiza;
e. se intinde si in partea posterioara a glandei hipofize.
8. Legătura dintre hipofiză şi hipotalamus este realizată prin:
a. tija pituitară;
b. sistemul port-hipotalamo-hipofizar;
c. tractul hipotalamo-hipofizar;
d. axonii ai neuronilor secretori din hipotalamus;
e. caile ascendente medulare.
9. Sistemul port-hipotalamo-hipofizar:
a. este o legătură de tip circulator;
b. leagă neurohipofiza de hipotalamus;
c. este o legătură de tip nervos;
d. leagă adenohipofiza de hipotalamus;
e. este constituit din axonii neuronilor hipotalamici.
10. Tractul hipotalamo-hipofizar:
a. leagă neurohipofiza de hipotalamus;
b. este o legătură de tip vascular;
c. este format din axonii ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;

Subiect · pagina 5

d. leagă adenohipofiza de hipotalamus;
e. este o legatura de tip nervos.
11. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu Exceptia:
a. hipotalamusul controleaza direct activitatea intregului sistem endocrin;
b. hipotalamusul controleaza activitatea glandei hipofize;
c. prin legaturile vasculare si nervoase, hipofiza controleaza activitatea hipotalamusului;
d. neuronii hipotalamici secreta factori de eliberare;
e. neuronii hipotalamici secreta factori inhibitori.
12. Hormonii glandulari tropi adenohipofizari sunt:
a. ACTH;
b. FSH;
c. TSH;
d. STH
e. ADH.
13. Hormonii glandulotropi adenohipofizari sunt:
a. LH;
b. MSH;
c. TSH;
d. STH;
e. PTH.
14. Hormonul somatotrop hipofizar:
a. stimulează creşterea organismului impreuna cu hormonii gonadici;
b. stimulează creşterea organismului impreuna cu tiroxina;
c. este un hormon glandular trop;
d. stimulează creşterea organismului impreuna cu insulina.
e. stimuleaza creşterea organismului impreuna cu hormonii tiroidieni.
15. Despre hormonul somatotrop hipofizar se pot afirma urmatoarele:
a. hiposecretia la copil duce la casexie hipofizara;
b. hiposecretia la adult duce la atrofie tisulara;
c. inhiba condrogeneza la nivelul cartilagiilor de crestere metafizare;
d. hiposecretia la copil duce la imbatrinire prematura;
e. determina cresterea in lungime a oaselor.
16. STH-ul:
a. se mai numeste si hormonul de crestere;
b. majoritatea efectelor STH-ului se exercita indirect;
c. majoritatea efectelor STH-ului se exercita direct;
d. efectele STH-ului se realizeaza prin actiunea unui sistem de factori de crestere;
e. efectele STH-ului se realizeaza prin actiunea somatomedinelor.
17. Dupa pubertate, STH-ul:
a. stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor;
b. stimuleaza cresterea creierului;
c. produce ingrosarea oaselor lungi;
d. asigura dezvoltarea oaselor late;
e. determina retentia de compusi ai Ca, Na,K.

Subiect · pagina 6

18. Gigantismul se caracterizează prin:
a. creşterea exagerată în înălţime;
b. afectarea intelectului;
c. creşterea exagerată a oaselor feţei;
d. creşterea exagerată a taliei;
e. apare in hipersecretia de STH inainte de pubertate.
19. Acromegalia se caracterizează prin:
a. creşterea exagerată a mandibulei;
b. afectarea intelectului;
c. subţierea buzelor;
d. creşterea exagerată a oaselor feţei;
e. apare in hipersecretia de STH dupa pubertate.
20. Acromegalia se caracterizeaza prin:
a. talie de peste 2 metri;
b. cresterea viscerelor ( inima, ficat, rinichi);
c. alungirea exagerata a picioarelor;
d. ingrosarea buzelor;
e. apare in hiposecretia de STH inainte de pubertate.
21. Hiposecreţia de STH înainte de pubertate conduce la următoarele, cu
EXCEPŢIA:
a. oprirea creşterii neuropsihice;
b. nanism tiroidian;
c. stimularea creşterii somatice;
d. piticism;
e. gigantism.
22. Piticismul hipofizar presupune:
a. dezvoltare neuropsihică normală;
b. dezvoltare fizică proporţională;
c. talie mică;
d. cretinism;
e. cresterea in exces a anumitor segmente ale corpului.
23. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. acromegalia se caracterizeaza prin talie mica,1,20-1,30m;
b. gigantismul se caracterizeaza prin talie de peste 2 metri;
c. piticismul mai este este cunoscut si sub numele de cretinism;
d. piticismul apare in hiposecretia de STH in copilarie;
e. piticismul apare in hiposecretia de STH la adult.
24. Prolactina:
a. este un hormon al adenohipofizei;
b. este un hormon al neurohipofizei;
c. se mai numeste si hormonul mamotrop;
d. se mai numeste si hormonul luteotrop;
e. se mai numeste LTH.

Subiect · pagina 7

25. Prolactina, la femeie:
a. stimuleaza secretia lactata a glandei mamare sensibilizata de estrogeni si
progesteron;
b. stimuleaza activitatea gonadotropa;
c. inhiba activitatea gonadotropa;
d. stimuleaza ovulatia;
e. previne ovulatia.
26. Secretia de prolactina in afara sarcinii:
a. creste gradat;
b. este stimulata de efortul fizic;
c. este stimulata de hipoglicemie;
d. este stimulata de stressul psihic;
e. este stimulata de stressul chirurgical.
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. LTH stimuleaza si expulzia laptelui din glanda mamara;
b. suptul determina cresterea temporara a secretiei de LTH;
c. in timpul sarcinii secretia de LTH scade gradat, atingind un minim la nastere;
d. dupa nastere LTH nu mai revine la nivelul de control;
e. dupa nastere LTH revine la nivelul de control dupa aproximativ 8 zile.
28. Activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale este stimulată de
următoarele:
a. ACTH
b. corticotropină;
c. hormonul adrenocorticotrop;
d. MSH;
e. TSH.
29. Hipersecreţia de ACTH produce:
a. hipertrofia corticosuprarenalei;
b. tulburări metabolice;
c. diabetul bronzat,
d. diabet zaharat;
e. hipersecreţia de hormoni ai corticosuprarenalei.
30. Corticotropina:
a. determina cresterea concentratiei sanguine a glucocorticoizilor;
b. determina scaderea concentratiei sanguine a hormonilor sexosteroizi;
c. stimuleaza melanogeneza in melanocite;
d. are rol in procesul de pigmentare al pielii;
e. are acelasi precursor ca si MSH-ul.
31. Hormonul tireotrop se mai numeşte şi:
a. STH;
b. tireotropină;
c. triiodotironină;
d. TSH;
e. FSH.

Subiect · pagina 8

32. Despre hormonul tireotrop hipofizar se pot afirma urmatoarele, cu Exceptia:
a. hiposecretia duce la boala Basedow;
b. stimuleaza secreţia de triiodotironina;
c. stimuleaza secreţia de STH;
d, stimuleaza secreţia de tiroxină;
e. hipersecretia duce la hipertiroidism.
33. Hormonii gonadotropi hipofizari sunt:
a. luteinizant (LH);
b. STH;
c. foliculinostimulant (FSH);
d. ocitocina;
e. vasopresina.
34. La bărbat, hormonul foliculostimulant induce:
a. dezvoltarea tubilor seminiferi;
b. secreţia de estrogeni;
c. activitatea corpului galben;
d. spermatogeneza;
e. secretia de progesteron.
35. La femeie, hormonul foliculostimulant induce:
a. maturarea foliculilor ovarieni;
b. ovulaţia;
c. apariţia corpului galben;
d. secreţia de estrogeni;
e. secretia de androgeni.
36. La bărbat, hormonul luteinizant stimulează următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. secreţia de estrogeni;
b. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
c. apariţia corpului galben;
d. secreţia de androgeni;
e. ovulatia.
37. La femeie, hormonul luteinizant stimulează:
a. apariţia corpului galben;
b. secreţia de androgeni;
c. ovulaţia;
d. secreţia de ADH;
e. maturarea foliculului de Graaf.
38. Boala Simmonds:
a. apare in hiposecretia hormonului de crestere la copil;
b. se numeste si casexia hipofizara;
c. se caracterizeaza prin imbatrinire prematura;
d. este o boala frecventa;
e. apare in hiposecretia de STH la adult.
39. Lobul intermediar hipofizar:
a. se mai numeste si lob mijlociu;

Subiect · pagina 9

b. reprezinta 2% din masa hipofizei;
c. anatomic, face parte din neurohipofiza;
d. anatomic, face parte din adenohipofiza;
e. secreta melatonina.
40. Lobul intermediar hipofizar secretă următorii hormoni, cu EXCEPŢIA:
a. melatonina;
b. ACTH;
c. corticotropina;
d. melanocitostimulant (MSH);
e. vasotocina
41. Hormonul melanocitostimulant (MSH) are următoarele roluri, cu EXCEPŢIA:
a. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
b. ovulaţia;
c. activitatea gonadotropă;
d. sinteza de melanină;
e. stimuleaza pigmentogeneza.
42. Lobul posterior hipofizar:
a. se mai numeste neurohipofiza;
b. secreta vasopresina;
c. depoziteaza oxitocina;
d. secreta ocitocina;
e. depoziteaza vasopresina.
43. Hormonii neurohipofizari sunt secretaţi de:
a. hipotalamusul anterior;
b. talamus;
c. neuroni;
d, celule reticulare;
e. celule gliale.
44. Vasopresina:
a. creşte absorbţia apei la nivel renal;
b. reduce volumul urinar;
c. produce vasoconstricţie;
d. scade concentraţia urinară;
e. creste concentratia urinara.
45. Vasopresina:
a. se mai numeste si hormonul antidiuretic;
b. se mai numeste si vasotocina;
c. se mai numeste si ADH;
d. creste absorbtia facultativa a apei la nivelul tubilor renali;
e. reduce secretiile tuturor glandelor exocrine.
46. Vasopresina:
a. are efect antidiuretic;
b. contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor organismului;
c. are efecte metabolice ( hipoglicemie);

Subiect · pagina 10

d. stimuleaza peristaltismul intestinal;
e. inhiba peristaltismul intestinal.
47. Hiposecretia de ADH determina urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. vasoconstrictie;
b. hipertensiune arteriala;
c. diabet insipid;
d. diabet zaharat;
e, diabet bronzat.
48. Secretat in cantitati mari ADH-ul produce urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. vasoconstrictie;
b. vasodilatatie;
c. diabet insipid;
d. diabet zaharat;
e. diabet bronzat.
49. Diabetul insipid se caracterizeaza prin:
a. pierderi mari de apa, in special prin urina;
b. cantitatea de urina poate ajunge la 20 l in 24 de ore;
c. hiperpigmentare cutanata;
d. survine in leziuni ale hipotalamusului;
e. survine in leziuni ale neurohipofizei;
50. Ocitocina:
a. stimulează contracţia musculaturii netede a uterului gravid;
b. stimuleaza expulzia laptelui din glanda mamara;
c. stimulează contracţia celulelor mioepiteliale ale canalele galactofore din glandele
mamare ;
d. produce vasoconstricţie.
e. stimuleaza secretia lactata a glandei mamare.
51. Despre diabetul insipid se pot afirma urmatoarele:
a. apare in hipersecretia de ADH;
b. pacientul prezinta dezechilibre ionice;
c. pacientul prezinta polidipsie;
d. pacientul prezinta poliurie;
e. se trateaza prin aport extern de ADH.
52. Hipofiza controleaza urmatoarele glande endocrine:
a. tiroida;
b. corticosuprarenala;
c. pancreasul endocrin;
d. testicolul;
e. ovarul.
GLANDELE SUPRARENALE

Subiect · pagina 11

1. Glandele suprarenale sunt situate:
a. in partea anterioara a gitului;
b. in abdomen;
c. in torace;
d. la polii superiori ai rinichilor;
e. retrosternal.
2. Glandele suprarenale:
a. conţin o medulară (periferică);
b. sunt formate din două zone diferite anatomic;
c. conţin o corticală (centrală);
d. sunt formate din două zone diferite embriologic;
e. sunt glande endocrine propriu- zise
3. Corticosuprarenala:
a. reprezintă porţiunea centrală a glandei suprarenale;
b. sintetizează hormoni pe bază de colesterol;
c. secretă hormoni de natură protidică;
d. sintetizează hormoni steroizi;
e. reprezinta portiunea periferica a glandei suprarenale.
4. Corticosuprarenala secretă hormonii:
a. mineralocorticoizi;
b. sexosteroizi;
c. glucocorticoizi;
d. gonadotropi;
e. glandulotropi.
5. Fac parte din categoria hormonilor mineralocorticoizi următorii, cu EXCEPŢIA:
a. cortizolul;
b. hidrocortizonul;
c. progesteronul;
d. aldosteronul.;
e. testosteronul.
6. Excreţia K+ sub controlul aldosteronului are loc în:
a. tubii colectori ai nefronilor;
b. glomerulul renal;
c. tubii distali ai nefronilor;
d. tubii proximali ai nefronilor;
e. capsula Bawman.
7. Aldosteronul induce:
a. reabsorbţia de Na+;
b. excreţia de K+;
c. retenţia de apă;
d. eliminarea apei;
e. reabsorbtia clorului.
8. Prin acţiunile sale, aldosteronul induce:
a. retenţia de apă;

Subiect · pagina 12

b. menţinerea echilibrului acido-bazic;
c. menţinerea presiunii osmotice;
d. menţinerea atenţiei;
e. mentinerea glicemiei.
9. Celule tinta, sensibile la actiunea aldosteronului se gasesc si in glandele:
a. sebacee;
b. sudoripare;
c. salivare;
d. colice;
e. lacrimale.
10. Boala Addison se caracterizeaza prin:
a. hiperglicemie;
b. hipoglicemie;
c. deshidratare;
d. scadere rapida in greutate;
e. hipertensiune.
11. Hipersecretia de aldosteron determina:
a. aparitia bolii Conn;
b. retentie masiva de sare si apa;
c. aparitia de edeme;
d. hipertensiune arteriala;
e. aparitia bolii Addison.
12. Hiposecretia de aldosteron determina:
a. aparitia bolii Addison;
b. pierdere de apa si sare;
c. hipotensiune;
d. hipertensiune;
e. adinamie.
13. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. boala Conn apare in insuficienta globala a CSR;
b. boala Conn apare in hipersecretia de aldosteron;
c. boala Addison se caracterizeaza prin scaderea capacitatii de efort (adinamie);
d. boala Addison apare in insuficienta globala a CSR;
e. diabetul insipid este determinat de hiposecretia de aldosteron.
14. Glucocorticoizii sunt reprezentaţi de următorii hormoni, cu EXCEPŢIA:
a. adrenalină;
b. ACTH;
c. aldosteron;
d. cortizol;
e. hidrocortizon.
15. Glucocorticoizii sunt:
a. hormoni ai CSR;
b. hormoni ai MSR;
c. de natura lipidica;

Subiect · pagina 13

d. de natura glucidica.
e. sintetizati din colesterol.
16. Hormonii secretati de corticosuprarenala (CSR), in functie de actiunea
principal exercitata sunt:
a. mineralocorticoizi;
b. estrogeni;
c. gonadotropi;
d. glucocorticoizi;
e. sexosteroizi.
17. Despre glucocorticoizi se pot afirma urmatoarele:
a. circula in singe legati de proteinele plasmatice;
b. o mica fractiune a cortizolului se gaseste libera in singe;
c. exercita efecte specifice asupra unor tesuturi si organe;
d. exercita roluri fiziologice in metabolismul intermediar;
e. are rol in metabolismul sarurilor minerale.
18. Asupra sistemului osos glucocorticoizii exercita urmatoarele efecte specifice:
a. catabolice;
b. controleaza secretia vitaminei D;
c. sinteza matricei organice;
d. absorbtia intestinala a calciului;
e. dezvoltarea caracterelor sexuale secundare: dezvoltarea scheletului si a masei
musculare.
19. Asupra organelor limfopoetice si sistemului imun, glucocorticoizii exercita
urmatoarele efecte specifice:
a. scad numarul de eozinofile circulante;
b. cresc numarul de eozinofile circulante;
c. scad numarul de bazofile circulante;
d. cresc numarul de bazofile circulante;
e. cresc stabilitatea membranelor lizozomale.
20. Asupra organelor limfopoetice si sistemului imun, glucocorticoizii exercita
urmatoarele efecte specifice:
a. determina limfopenie;
b. cresc numarul de neutrofile;
c. cresc numarul de plachete;
d. scad numarul de limfocite circulante;
e. cresc numarul de limfocite circulante.
21. Scaderea cantitatii de glucocorticoizi determina:
a. modificari EEG;
b. dezvoltarea normal a sinapselor;
c. alterarea personalitatii;
d. modificari senzoriale;
e. stimuleaza mielinizarea.
22. Hormonii glucocorticoizi au roluri fiziologice in metabolismul:
a. intermediar;

Subiect · pagina 14

b. sarurilor minerale;
c. protidic;
d. glucidic;
e. lipidic.
23. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului proteic, se numără:
a. scăderea catabolismului in muschii scheletici;
b. creşterea catabolismului in muschii scheletici;
c. scăderea anabolismului in ficat;
d. activeaza catabolismului , cu excepţia celui hepatic;
e. cresterea anabolismului in ficat.
24. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic, se numără
următoarele:
a. gluconeogeneza;
b. sinteza glucidelor din amonoacizi;
c. sinteza glucidelor din lipide;
d. glicoliza;
e. hiperglicemie.
25. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului se numără:
a, sinteza glucidelor din lipide;
b. scaderea anabolismului proteic in ficat;
c, scăderea concentraţiei acizilor graşi liberi;
d, mobilizarea acizilor graşi din ţesutul adipos;
e. cresterea lipolizei.
26. Hipersecretia de glucocorticoizi determina:
a. boala Addison;
b. sindromul Cushing;
c. obezitate;
d. diabet;
e. hipertensiune.
27. Hiposecretia de glucocorticoizi se intilneste in urmatoarele afectiuni cu
EXCEPTIA:
a. boala Conn;
b. boala Addison;
c. sindromul Cushing;
d. boala Basedow-Graves;
e. acromegalia.
28. Hormonii sexosteroizi:
a. sunt asemanatori celor secretati de ovare;
b. sunt asemanatori celor secretati de testicul;
c. completeaza actiunea hormonilor secretati de gonade;
d. contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare;
e. sunt reprezentati de testosteron si progesteron.
29. Hormonii sexosteroizi determina la baieti:
a. cresterea barbii si a mustatilor;

Subiect · pagina 15

b. stimuleaza cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine;
c. dezvoltarea scheletului;
d. dezvoltarea laringelui;
e. dezvoltarea masei musculare.
30. Hormonii sexosteroizi determina la fete:
a. modificarea secretorie a mucoasei uterine;
b. dezvoltarea glandei mamare;
c. depunerea lipidelor pe solduri si coapse;
d. stimuleaza proliferarea mucoasei uterine;
e. pilozitate caracteristica.
31. Medulosuprarenala:
a. reprezintă porţiunea centrală a glandei suprarenale;
b. secretă hormoni de natură glucidică;
c. sintetizează hormoni din colesterol;
d. este formata din trei zone: glomerulara, fasciculata, reticulata;
e. anatomic si functional este un ganglion simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri.
32. Hormonii secretati de medulosuprarenala sunt:
a. adrenalina;
b. epinefrina, in proportie de 20%;
c. noradrenalina;
d. norepinefrina, in proportie de 80%;
e. catecolamine.
33. Hormonii medulosuprarenalei:
a. au actiune identica celei a SNV simpatic;
b. au actiune identica celei a SNV parasimpatic;
c. reprezinta si mediatori chimici ai SNV simpatic;
d. reprezinta si mediatori chimici ai SNV parasimpatic;
e. actiunile lor principale se manifesta la nivelul metabolismului.
34. Asupra aparatului cardiovascular, hormonii medulosuprarenalieni au
următoarele efecte:
a. tahicardie;
b. vasoconstricţie;
c. hipertensiune;
d. vasodilataţie;
e. creste excitabilitatea inimii.
35. Asupra aparatului cardiovascular, hormonii medulosuprarenalieni au
următoarele efecte:
a. adrenalina dilata vasele din muschi;
b. noradrenalina are predominant actiuni vasodilatatoare;
c. noradrenalina are predominant actiuni vasoconstrictoare;
d. adrenalina contracta vasele din piele si mucosae;
e. adrenalina contracta vasele din viscere.
36. Asupra tubului digestiv, hormonii medulosuprarenalieni au următoarele efecte:
a. relaxarea musculaturii netede a pereţilor;

Subiect · pagina 16

b. contracţia sfincterelor;
c. inhibarea majorităţii secreţiilor digestive;
d. dilatarea splinei;
e. contractia splinei.
37. Asupra metabolismului, hormonii medulosuprarenalieni au următoarele efecte:
a. glicogenoliză;
b. anabolismul acizilor graşi;
c. mobilizarea grăsimilor din depozite;
d. hipoglicemie;
e. hiperglicemie.
38. Adrenalina:
a. se mai numeste si epinefrina;
b se mai numeste si norepinefrina;
c. are efecte predominant metabolice;
d. are efecte predominant energetice;
e. este si mediator chimic.
39. Catecolaminele:
a. dilata bronhiile;
b. dilata pupila;
c. contracta pupila;
d. contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de par;
e. produc bronhoconstrictie.
40. Printre efectele hormonilor medulosuprarenalieni se numără:
a. alertă corticală;
b. frică;
c. stimularea activităţii SAA;
d. relaxare;
e. anxietate.
41. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. sistemul simpatoadrenal intervine in termoreglare;
b. hormonii MSR au rol in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni;
c. noradrenalina are predominant actiuni vasodilatatoare;
d. secretia MSR este stimulata in conditii de stress;
e. secretia MSR este stimulata in stari de incordare neuropsihica
TIROIDA.
PARATIROIDELE.
1. Tiroida este localizată:
a. în loja pituitara;
b. în zona posterioară a gâtului;

Subiect · pagina 17

c. în zona anterioară a gâtului ;
d. retrosternal;
e. intr-o capsula fibroasa.
2. Glanda tiroida este:
a. formata din doi lobi laterali;
b. formata din doi lobi anteriori;
c. formata dintr-un istm;
d. situata in loja tiroidei;
e. situata in vecinatatea laringelui si a traheei .
3. Ţesutul secretor tiriodian este format din:
a. celule epiteliale;
b. coloid;
c. foliculi;
d. neuroni secretori;
e. tireoglobulina.
4. Forma de depozit a hormonilor tiriodieni este reprezentată de următoarele
substanţe, cu EXCEPŢIA:
a. tirozina;
b. triiodotironina;
c. TSH;
d. tireoglobulina;
e. proteina sintetizata de celulele foliculare.
5. Hormonii tiroidieni sunt:
a. tiroxina;
b. tireoglobulina;
c. triioditironina;
d. TSH;
e. tirozina.
6. Tireoglobulina:
a. este o proteina sintetizata de celulele foliculare;
b. in structura acesteia se gasesc molecule de tirozina;
c. este hormonul tiroidian;
d. este forma de deposit a hormonilor tiroidieni;
e. se sintetizeaza din colesterol.
7. Celulele parafoliculare:
a. se numesc si celulele “C”;
b. sunt situate intre foliculii tiroidieni;
c. secreta tiroxina;
d. secreta parathormonul;
e. secreta calcitonina.
8. Printre acţiunile hormonilor tiroidieni se numără:
a. scăderea metabolismului bazal;
b. creşterea consumului de oxigen;
c. reabsorbţia apei;

Subiect · pagina 18

d. hiperglicemiae;
e. cresterea metabolismului bazal.
9. Printre acţiunile hormonilor tiroidieni se numără:
a. rolul in procesele morfogenetice de creştere celulara;
b. scăderea frecvenţei de contracţie cardiacă;
c. rolul in procesele morfogenetice de diferenţiere celulara;
d. cresterea fortei contractiilor cardiace;
e. stimuleaza impreuna cu insulina, STH-ul si hormonii gonadici cresterea organismului.
10. Printre efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului se numără:
a. efect catabolic proteic;
b. hiperglicemia;
c. hipercolesterolemia;
d. hipoglicemia;
e. hipocolesterolemia.
11. Urmatoarele afirmatii despre hormonii tiroidieni sunt corecte , cu EXCEPTIA:
a. hormonii tiroidieni inhiba cresterea si diferentierea celulara la nivelul sistemului
nervos;
b. cresc metabolismul bazal;
c. scad consumul de energie;
d. eliberarea lor din coloid in singe se face sub actiunea tireostimulinei;
e. sinteza lor se face sub actiunea TSH-ului hipotalamic.
12. Asupra aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele
efecte specifice:
a. vasodilatatie;
b. vasoconstrictie;
c. creste forta contractiilor cardiace;
d creste frecventa cardiaca;
e. scade frecventa cardiaca.
13. Asupra aparatului respirator, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte
specifice:
a. creste amplitudinea miscarilor respiratorii;
b. scade amplitudinea miscarilor respiratorii;
c. scade frecventa miscarilor respiratorii;
d. creste frecventa miscarilor respiratorii;
e. stimileaza secretia glandelor mucoase.
14. Asupra sistemului nervos, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte:
a. stimuleaza diferentierea neuronala;
b. modificari ale EEG;
c. stimuleaza dezvoltarea normala a sinapselor;
d. modificari senzoriale;
e. stimuleaza mielinizarea.
15. Asupra muschilor scheletici hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte, cu
EXCEPTIA:
a. cresc tonusul muscular;

Subiect · pagina 19

b. cresc promptitudinea raspunsului reflex de tip miotatic;
c. scad forta de contractie musculara;
d. determina dezvoltarea masei musculare la pubertate;
e. cresc forta de contractie musculara .
16. La copil, hipofuncţia tiroidiană poate conduce la:
a. cretinism;
b. acromegalie;
c. boală Addison;
d. retard psihic;
e. nanism tiroidian.
17. La adult, hipofunctia tiroidiana duce la:
a. diminuarea atentiei;
b. alerta corticala;
c. diminuarea memoriei;
d. anxietate;
e. diminuarea capacitatii de invatare.
18. Hipofuncţia tiroidiană poate conduce la:
a. mixedem;
b. creşterea metabolismului bazal;
c. exoftalmie;
d. căderea părului;
e. scaderea metabolismului bazal.
19. Hipofuncţia tiroidiană poate conduce la:
a. uscarea pielii;
b. senzaţia de căldură;
c. edeme mucoase;
d. subţierea pielii;
e. protruzia globilor ocular
20. Hiperfuncţia tiroidiană poate conduce la:
a. creşterea metabolismului bazal;
b. exoftalmie;
c. bulbucarea ochilor;
d. mixedem;
e. boala Basedow- Graves.
21. Boala Basedow- Graves se caracterizeaza prin:
a. marirea de volum a glandei tiroide;
b. cresterea frecventei cardiace;
c. scaderea frecventei cardiace;
d. scaderea in greutate;
e. incetinirea dezvoltarii fizice.
22. Gusa endemica:
a. este o afectiune a glandei tiroide;
b. se caracterizeaza prin cresterea de volum a glandei tiroide;
c. se caracterizeaza prin diminuarea glandei tiroide;

Subiect · pagina 20

d. este insotita de hipofunctie tiroidiana;
e. este insotita de hiperfunctie tiroidiana.
23. Gusa endemica:
a. apare la populatiile din regiunile sarace in iod;
b. apare datorita substantelor gusogene prezente in apa de baut;
c. se caracterizeaza prin hipersecretia de tiroxina;
d. beneficiaza de terapie cu hormoni de substitutie;
e. apare datorita unor substante chimice oxidante prezente in apa de baut.
24. Exoftalmia:
a. apare in gusa toxica;
b. este o consecinta a mixedemului;
c. este o consecinta a edemului retroorbitar;
d. este consecinta tumefactiei muschilor extrinseci ai globului ocular;
e. consta in protruzia globilor ocular.
25. Mixedemul se caracterizeaza prin, cu EXCEPTIA:
a. cresterea metabolismului bazal;
b. imbibarea tesuturilor cu edem mucos;
c. scaderea in greutate;
d. letargie;
e. cresterea presiunii sanguine.
26. Celulele “C”:
a. sunt celule diferite de restul epiteliului glandular al tiroidei;
b. sunt celule diferite de restul epiteliului glandular al paratiroidelor;
c. secreta un hormon hipercalcemiant;
d. secreta un hormon care ajuta la fixarea calciului in oase;
e. secreta calcitonina.
27. Paratiroidele sunt în număr de:
a. 2 perechi;
b. 6;
c. 3 perechi;
d. 4;
e. o pereche.
28. Paratiroidele sunt:
a. glande endocrine propriu-zise;
b. situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni;
c. situate retrosternal;
d. glande mixte;
e. situate cite doua anterior lobilor tiroidieni.
29. Structural, paratiroidele sunt formate din:
a. celulele principale, care secreta parathormonul;
b. celulele principale, care secreta calcitonina;
c. celulele parafoliculare, care secreta parathormonul;
d. celulele parafoliculare,care secreta calcitonina;
e. calulele parafoliculare, identice cu celulele “C” de la tiroida.

Subiect · pagina 21

30. Hormonii secretati de paratiroide:
a. au rol in mentinerea echilibrului fosfo-calcic al organismului;
b. sunt reprezentati de parathormon;
c. sunt reprezentati de calcitonina;
d. sunt reprezentati de FSH;
e. sunt reprezentati de PTH.
31. Parathormonul induce:
a. hipocalcemie;
b. hipercalcemie;
c. hiperfosfatemie;
d. hipofosfatemie;
e. hiperglicemie.
32. Efectele parathormonului se concretizează în:
a. fixarea calciului in oase;
b. inhibarea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor organici;
c. stimularea activităţii osteoclastelor;
d. inhibarea reabsorbţiei tubulare a calciului;
e. inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor anorganici.
33. Efectele parathormonului se concretizează în:
a. cresterea absorbtiei intestinale a calciului;
b. activarea osteocitelor;
c. eliminarea pe cale renală a fosforului;
d. inhibarea osteoclastelor;
e. stimularea reabsorbtiei tubulare a calciului.
34. Parathormonul este activ asupra:
a. osului;
b. metabolismului proteic;
c. rinichiului;
d. metabolismului glucidic;
e. tractului digestiv.
35. PTH-ul controleaza secretia urmatoarelor vitamine, cu EXCEPTIA:
a. A;
b. C;
c. D3 ;
d. K;
e. complexul B.
36. PTH-ul este activ asupra osului:
a. prin efecte directe;
b. prin efectele vitaminei D3 ;
c. determina mineralizarea normala a oaselor;
d. in hipersecretie produce rarefierea oaselor;
e. determina cresterea in lungime a oaselor.
37. Calcitonina are următoarele efecte, cu EXCEPŢIA:

Subiect · pagina 22

a. hiperlipemiant;
b. hipercalcemiant;
c. hipercolesterolemiant;
d. hipocalcemiant;
e. hipoglicemiant.
38. Calcitonina:
a. ajută la mineralizarea normală osoasă;
b. ajută la mobilizarea Ca2+ din oase;
c. este un hormon hipercalcemiant;
d. este un hormon hipocalcemiant;
e. creste fosfatemia.
39. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. calcitonina este secretata de paratiroide ;
b. scaderea calcemiei stimuleaza secretia de calcitonina;
c. calcitonina este secretata si de catre tiroida;
d. cresterea calcemiei stimuleaza secretia de calcitonina;
e. parathormonul controleaza secretia vitaminei D3 .
40. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:
a. osteoporoza;
b. afectarea activitatii musculaturii;
c. cifoscolioza;
d. fracturi patologice;
e. dureri osoase.
41. Tetania se caracterizeaza prin:
a. apare in hiposecretia de PTH;
b. are ca principala consecinta scaderea marcata a calciului plasmatic;
c. hipercalciurie;
d. calcificari ale tesutului periarticular;
e. afectarea activitatii musculaturii.
42. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. indepartarea chirurgicala accidentala a paratiroidelor determina hipocalcemie;
b. hipercalcemia stimuleaza secretia de PTH;
c. in boala Recklinghausen apar hipercalcemie si hipercalciurie;
d. stimulul declansator al secretiei de CT este hipercalcemia;
e. nivelele plasmatice mici de tiroxina stimuleaza sinteza de TSH.
PANCREASUL ENDOCRIN
EPIFIZA
TIMUSUL

Subiect · pagina 23

1.Pancreasul este:
a. o glanda endocrina propriu-zisa;
b. o glanda endocrina temporara;
c. o glanda mixta;
d. situat sub stomac;
e. situat in partea inferioara a abdomenului.
2. Structural, pancreasul este format din:
a. acini glandulari;
b. celule epiteliale organizate in foliculi;
c. celule “C”;
d. insulele lui Langerhans;
e. cordoane celulare, care formeaza epiteliul secretor.
3. Pancreasul endocrin este format din:
a. acini glandulari;
b. insulele Langerhans;
c. celule α in proportie de 20%;
d. celule β in proportie de 60-70%;
e. celule α in proportie de 60-70%.
4. Celulele secretorii endocrine pancreatice sunt:
a. celule α care secretă insulină;
b. celule β care secretă insulină;
c. celule β care secretă glucagon;
d. celule α care secretă glucagon;
e. neuronii motori α.
5. La descoperirea insulinei au participat:
a. Nicolae C. Paulescu;
b. Grigore T. Popa;
c. F. G. Banting;
d. J. J. R. McLeod;
e. Unna Fielding.
6. Pancreasul endocrin este implicat in controlul metabolismului :
a. glucidic;
b. lipidic;
c. mineral;
d. proteic;
e. energetic.
7. Printre efectele insulinei se numără:
a. creste transportul de glucoza in tesutul adipos si muschi;
b. creste sinteza de glicogen in muschi;
c. creste lipoliza la nivelul tesutului adipos;
d. stimularea sintezei proteice la nivel muscular;
e. cresterea gluconeogenezei in ficat.
8. Printre efectele insulinei se numără:

Subiect · pagina 24

a. scăderea glicogenogenezei la nivel hepatic;
b. creste lipoliza la nivelul tesutului adipos;
c. creşterea gluconeogenezei la nivel hepatic;
d. creste sinteza enzimelor lipogenetice la nivelul tesutului adipos;
e. scaderea proteolizei la nivel hepatic.
9. Hormoni hipoglicemianţi sunt următorii, cu EXCEPŢIA:
a. glucagonul;
b. tiroxina;
c. adrenalina;
d. insulina;
e. noradrenalina.
10. La nivelul ficatului, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea glicogenogenezei;
b. scaderea gluconeogenezei;
c. cresterea lipogenezei;
d. scaderea lipogenezei;
e. scaderea proteolizei.
11. La nivelul tesutului adipos, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea sintezei trigliceridelor si acizilor grasi;
b. cresterea sintezei enzimelor lipogenetice;
c. cresterea lipolizei;
d. scaderea lipolizei;
e. cresterea sintezei de glicerol.
12. La nivelul muschilor, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea sintezei proteice;
b. cresterea glicolizei;
c. scaderea glicolizei;
d. cresterea sintezei de glicogen;
e. scaderea sintezei de glicogen.
13. Insulina are efect:
a. anabolizant pentru metabolismul proteic;
b. catabolizant pentru metabolismul proteic;
c. anabolizant pentru metabolismul glucidic;
d. anabolizant pentru metabolismul lipidic;
e. catabolizant pentru metabolismul lipidic.
14. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a. deficit de insulină;
b. polidipsie;
c. polifagie;
d. oligurie;
e. exces de insulina.
15. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a. poliurie;
b. glicozurie;

Subiect · pagina 25

c. polifagie;
d. dezechilibre acido-bazice;
e. hipoglicemie.
16. Hiposecretia de insulina produce urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. diabet insipid;
b. cretinism;
c. diabet zaharat;
d. piticism;
e. diabet bronzat.
17. Complicatiile diabetului zaharat sunt:
a. compromiterea morfofunctionala a sistemului nervos;
b. anxietate;
c. compromiterea morfofunctionala a aparatului cardiovascular;
d. hiperpigmentare cutanata;
e. tetanie.
18. Hipersecretia de insulina determina:
a. hipoglicemie severa;
b. hiperglicemie;
c. poliurie
d. compromiterea functiei sistemului nervos;
e. obezitate.
19. Glucagonul este secretat de:
a. acinii pancreatici;
b. insulele lui Langerhans;
c. vezica biliara
d. celulele pancreatice α;
e. celulele pancreatice β.
20. Dintre hormonii hiperglicemianti ai organismului fac parte:
a. glucagonul;
b. insulina;
c. adrenalina;
d. epinefrina;
e. norepinefrina.
21. Printre efectele glucagonului la nivelul metabolismului glucidic se numără:
a. creste glicogenoliza;
b. creste transportul de glucoza;
c. creste gluconeogeneza;
d. scade glicogenoliza;
e. scade gluconeogeneza.
22. Efectele glucagonului sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. hipoglicemie;
b. creste secretia biliara;
c. scade forta de contractie a miocardului;

Subiect · pagina 26

d. accentuarea lipolizei;
e. accentuarea proteolizei.
23. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia pancreasului endocrin este controlata de hipofiza;
b. glicemia este de 65-110 mg la 100ml de singe;
c. diabetul zaharat este o boala metabolica complexa;
d. in diabetul zaharat organismul este incapabil de a oxida glucidele;
e. reglarea secretiei de insulina se face printr-un mechanism de feed-back, in functie de
nivelul glicemiei.
24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. timusul are rol atit de organ limfoid cit si de glanda endocrina;
b. epifiza formeaza cu hipotalamusul un sistem neurosecretor;
c. stimuli luminosi produc direct o reducere a secretiri de melatonina;
d. timusul are rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei;
e. pancreasul este o glanda anexa a tubului digestiv.
25. Epifiza intră în componenţa:
a. epitalamusului;
b. mezencafalului;
c. trunchiului cerebral;
d. diencefalului;
e. coliculilor cvadrigemeni superiori.
26. Epifiza este situată:
a. între tuberculii cvadrigemeni superiori;
b. între tuberculii cvadrigemeni inferiori;
c. în partea anterioară a diencefalului;
d. in partea dorsala a diencefalului;
e. la baza diencefaluli.
27. Urmatoarele afirmatii despre epifiza sunt corecte cu EXCEPTIA:
a. este denumita si glanda pituitara;
b. are conexiuni cu epitalamusul;
c. secreta vasotocina cu actiune anti-LH;
d. secreta hormonul melanocitostimulant;
e. epifiza face parte din diencefal.
28. Conexiunile funcţionale ale epifizei se realizează cu urmatoarele, cu
EXCEPTIA:
a. tiroida;
b. retina globului ocular;
c. trunchiul cerebral;
d. adenohipofiza;
e. tuberculii cvadrigemeni superiori.
29. Epifiza secreta:
a. melatonina;
b. hormonal melanocitostimulant;
c. MSH;

Subiect · pagina 27

d. vasopresina;
e. vasotocina.
30. Urmatoarele afirmatii despre melatonina sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. are actiune frenatoare asupra funcţiei gonadelor;
b. stimuli luminosi cresc secretia de melatonina;
c. la intuneric, secretia de melatonina scade;
d. la intuneric secretia de melatonina creste;
e. are actiune asupra pigmentarii pielii.
31. Extractele de epifiza:
a. actioneaza asupra metabolismului glucidic;
b. stimulează contracţia musculaturii uterului gravid;
c. stimulează expulzia laptelui din glanda mamară;
d. actioneaza asupra metabolismului proteic;
e. actioneaza asupra metabolismului mineral.
32. În reglarea secreţiei epifizare sunt implicaţi:
a. stimulii luminoşi;
b. STH;
c. nervii simpatici;
d. hormonii hipofizari;
e. hormonii de eliberare hipotalamici.
33. Timusul are urmatoarea localizare, cu EXCEPTIA:
a. in partea inferioara a abdomenului;
b. retrosternal;
c. la polii superiori ai rinichiului;
d. sub stomac;
e. in partea anterioara a gitului.
34. Timusul:
a. are in structura sa epiteliul secretor;
b. este si organ limfatic;
c. la pubertate, incepe sa se dezvolte;
d. la pubertate involueaza;
e. la pubertate, dispare complet.
35. Extractul de timus are urmatoarele efecte:
a. antigonadotrop;
b. de stimulare a dezvoltarii gonadelor;
c. de stimulare a mineralizarii osoase;
d. de inhibare a mineralizarii osoase;
e. participa in reactiile imunitare.
36. Hormonul timic:
a. are rol in crestere;
b. stimuli luminosi duc la reducerea secretiei de hormon timic ;
c. la intuneric, secretia de hormon timic creste;
d. are efecte de oprire a mitozelor;
e. este produs de timocite.

Subiect · pagina 28

37. Lobulul timic este:
a. unitatea histologica a timusului;
b. format dintr-o retea de celule;
c. format din celule “C”.
d. format din celule reticulare;
e. format din timocite.
38. Timocitele:
a. sunt celule timice;
b. sunt celule reticulare;
c. au functie secretorie;
d. migrează din măduva osoasă hematogena;
e. sunt trombocite.
39. Timocitele migrează spre:
a. inimă;
b. splină;
c. ficat;
d. ganglionii limfatici;
e. amigdale.
40.Celulele limfoformatoare de tip T:
a. provin din maduva spinarii;
b. provin din celule hematoformatoare primordiale;
c. au efecte de oprire a mitozelor;
d. provin din celule hematoformatoare stem;
e. provin din maduva hematogena.

Subiect · pagina 29

Pagina nu conține text selectabil. Consultă PDF-ul pentru imagini și cerințe.