Pregătire cu un profesor

INIMA
1. Inima prezintă următoarele caracteristici:
a. rolul ei fundamental este de a pompa sange;
b. reprezinta forta motrice a aparatului cardiovascular;
c. nu este un organ musculos cavitar;
d. are o formă patrulateră.
e. prezintă două atrii ce comunică între ele.
2. Inima este formată din:
a. atriu intern;
b. atriu extern;
c. ventriculul stâng;
d. ventriculul drept;
e. atriu drept;
3. Atriile:
a. comunică cu ventricululul corespunzător;
b. comunică între ele;
c. sunt separate de ventriculul corespunzator prin valva atrio-ventriculara;;
d. prezinta vavle semilunare;
e. comunică cu arterele ce se deschid la nivelul lor .
4. Despre aparatul cardio-vascular se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.asigura circulatia sangelui in organism;
b.distribuie produsii tisulari de catabolism tuturor celulelor din organism;
c.asigura circulatia limfei in organism;
d.colecteaza substantele nutritive in vederea excretiei;
e.inima reprezinta conductele de distributie.
5. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu valva:
a. bicuspidă;
b. tricuspidă;
c. mitrală;
d. atrioventriculară dreaptă.
c. semilunară.
6. Orificiul atrioventricular stâng este prevăzut cu valva:
a. bicuspidă;
b. tricuspidă;
c. mitrală;
d. atrioventriculară stângă;
e. semilunară
7.Urmatoarele afirmatii despre aparatul a cardio-vascular nu sunt adevarate, cu exceptia:
a.forta motrice a acestui sistem este inima;
b.metaarteriolele reprezinta teritoriul vascular unde au loc schimburile de gaze;
c.venele reprezinta conducte de distributie;
d.colecteaza produsii tisulari de catabolism;
e.venulele reprezint rezervoare de sange;

Subiect · pagina 2

8. Despre inima se pot afirma urmatoarele:
a.nu reprezinta forta motrice a aparatului cardio-vascular;
b.rolul ei fundamental este de a pompa sange;
c.prezinta doua seturi de valve ce impun deplasarea sangelui in ambele sensuri;
d.valvele semilunare se deschid in timpul diastolei;
e.valvele atrio-ventriculare impiedica intoarcerea sangelui in atrii;
9. Despre debitul cardiac se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.ajuta la aprecierea activitatii de pompa a inimii;
b.reprezinta volumul de sange expulzat de ambii ventriculi intr-un minut
c.este egal cu volumul bataie inmultit cu frecventa cardiaca;
d.este de aproximativ de 5mL/min in repaus;
e.in eforturi fizice intense creste de 6 ori;
10. Despre frecventa cardiaca se pot afirma urmatoarele:
a.in conditii normale este de 70-75 batai pe minut;
b.este sub control hormonal;
c.poate creste in cursul unor eforturi fizice minime;
d.poate creste pana la 200 batai /minut;
e.este controlata nervos;
11.In cursul unor eforturi fizice intense:
a.frecventa cardiaca poate creste la 200 batai/minut;
b.debitul cardiac poate creste de 5 ori;
c.volumul bataie creste pana la 150 L/min;
d.debitul cardiac poate ajunge la 30 L;
e.volumul bataie variaza invers proportional cu frecventa cardiaca;
12. Urmatorii factori pot influienta volumul-bataie:
a.presiunea venoasa;
b.forta contractiei ventriculare;
c.eforturile fizice intense;
d.presiunea arteriala;
e.volmul de sange din atriu la sfarsitul diastolei;
13. Pe faţa lor internă, pereţii ventriculilor prezintă:
a. cordaje tendinoase;
b. muşchi papilari;
c. orificii capilare;
d. trabecule
e. orificii venoase.
14. În atriul stâng se deschid:
a. vena cavă superioară;
b. venele pulmonare drepte;
c. vena cavă inferioară;
d. venele pulmonare stângi;
e. vena azygos.
15. La baza ventriculului stâng se află:

Subiect · pagina 3

a. valva bicuspida;
b. orificiul atrioventricular stâng;
c. valva tricuspidă;
d. valva mitrala;
e. orificiul venei cave superioare;
16. La baza ventriculului drept se află:
a. orificiul aortic;
b. valva bicuspidă;
c. orificiul atrioventricular drept;
d. valva tricuspida;
e. valva mitrală.
17.Debitul cardiac la barbat poate creste in in urmatoarele cazuri , cu exceptia:
a.somn;
b.efort fizic;
c.febra;
d.sarcina;
e.altitudine;
18. Despre frecventa cardiaca se pot afirma urmatoarele:
a.in conditii normale este de 70-75 batai pe minut;
b.este sub control hormonal;
c.S.N simpatic creste frecventa cardiaca;
d.poate creste pana la 200 batai /minut;
e.vagul creste frecventa cardiaca
19. Despre debitul cardiac se pot afirma urmatoarele:
a.in repaus este de 5L/min;
b.scade in somn;
c.creste in sarcina;
d.scade in altitudine;
e.in lipsa efortului poate creste de 6 ori;
20. Orificiul arterei pulmonare este prevăzut cu:
a. valve semilunare;
b. valva tricuspidă;
c. valve cu concavitatea spre arteră;
d. valve ce se închid în diastola ventriculară;
e. valve ce se deschid în sistola ventriculară;
21. Orificiul aortic este prevăzut cu:
a. valve semilunare;
b. valva mitrala;
c. valve cu concavitatea spre arteră;
d. valve ce se închid în diastola ventriculară;
e. valve ce se deschid în sistola ventriculară;
22. Alegeți afirmațiile corecte:
a. atriile sunt în comunicare unul cu celălalt;
b. ventriculele sunt separate prin septul interventricular;

Subiect · pagina 4

c. atriile comunică cu ventriculele de aceeași parte;
d. jumătatea stângă a inimii conţine sânge oxigenat.
e. jumătatea dreaptă a inimii conţine sânge neoxigenat.
23. Miocardul se caracterizează prin următoarele:
a. miocardul este alcatuit din trei tipuri de cellule musculare;
b. elasticitatea este una din proprietatile miocardului;
c. exista un sincitiu atrial;
d. exista un sincitiu ventricular;
e. exista doua sincitii izolate electric.
24. Miocardul cuprinde următoarele tipuri:
a. germinativ;
b. de tip 1;
c. de recepţie;
d. unde se initiaza impulsul;
e. de lucru.
25. Muşchiul cardiac prezinta urmatoarele proprietati:
a. excitabilitatea;
b. elasticitatea;
c. contractilitatea;
d. conductibilitatea;
e. plasticitatea;
26. Nodulul atrioventricular prezintă următoarele caracteristici:
a. se continuă cu fasciculul His;
b. imprimă inimii ritmul nodal;
c. funcționează numai dacă este lezat nodulul sinoatrial;
d. determină contracții cu o frecvență de 40/min;
e. imprimă inimii ritmul joncțional;.
27. Fibrele musculare cardiace:
a. funcţionează ca un sinciţiu;
b. constituie miocardul de lucru;
c. sunt netede cu fibre dispuse circular;
d. raspund la stimuli prin contractie ;
e.sunt de doua tipuri;
28.Despre excitabilitate se pot afirma urmatoarele:
a.este proprietatea miocardului de a propaga excitatia;
b.este proprietatea miocardului de a raspunde la un stimul printr-un potential;
c.inima este excitabila numai in diastole;
d.in timpul sistolei inima se afla in perioada refractara absoluta;
e.este proprietatea miocardului de a se contracta
29.Legea inexcitabilitatii periodice a inimii se caracterizeaza prin:
a.oricat de puternic ar fi un stimul, el ramane fara raspuns;
b.stimulii cu frecventa mare pot tetaniza;
c.inima se afla in perioada refractara absoluta;
d.se datoreaza formei particulare a potentialului de actiune al fibrei cardiac;

Subiect · pagina 5

e.apare doar in diastole;
30. Centrii automatismului cardiac sunt reprezentati de:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul sinoventricular;
c. nodulul atrioventricular;
d. fasciculul Hiss;
e. reţeaua atrioventriculara;
31. Nodulul sinoatrial se caracterizează prin:
a. descarca impulsuri u o frecventa de 80/min;
b. se continuă cu fasciculul atrioventricular;
c. descarca impulsuri u o frecventa de 75/ora
d. determină ritmul sinusal al inimii,
e. descarcă impulsuri cu o frecvență de 70/min.
32. Nodulul atrioventricular prezintă următoarele caracteristici:
a. pleacă din nodulul sinoatrial;
b. se împarte în două ramuri;
c. funcționează permanent, în paralel, cu nodulul sinoatrial;
d. nu se manifestă în mod normal;
e. se manifestă numai în cazul lezării nodului sinoatrial.
33. Reţeaua Purkinje:
a. are o viteza de conducere de 10 ori mai mare decat in miocardul contractil atrial;
b. se găseşte în pereţii atriali
c. continuă fasciculul His;
d. determină ritmul sinusal al inimii;
e. determină contracții cu o frecvență de 35/min;
34. Fasciculul His:
a. pleacă din nodulul atrioventricular;
b. se găseşte în septul interventricular;
c. se continuă cu nodulul sinoatrial;
d. imprimă inimii ritmul idio-ventricular;
e. determină contracții cu o frecvență de 40/min;
35. Vascularizaţia arterială a inimii se caracterizează prin:
a. este asigurată de către arterele coronare:
b. este dată de ramuri din aorta descendentă;
c. prezinta numeroase anastomose cu vena cava inferioara;
d. este dată de două artere cu originea în aorta ascendentă;
e. este dată de ramuri din arcul aortic.
36. Ritmul funcțional al inimii:
a. stimularea sistemului nervos parasimpatic determina tahicardia;;
b. poate fi modificat de factori extrinseci;
c. este accelerat de sistemul simpatic,
d. este scăzut de sistemul parasimpatic;
e. este modificat numai de factori intrinseci;

Subiect · pagina 6

37. Despre proprietăţile miocardului putem afirma următoarele:
a. unele sunt comune cu cele ale muşchilor striaţi;
b. unele sunt proprii ţesutului nodal;
c. o parte din ele dispar o dată cu înaintarea în vârstă;
d. atriile funcționează ca un sincițiu izolat de ventricule;
e. ventriculele funcționează ca un sincițiu izolat de atrii;
38. Proprietăţile miocardului sunt următoarele:
a. excitabilitatea;
b. elasticitatea;
c. contractilitatea;
d. conductibilitatea;
e. automatismul.
39. Pulsul arterial se percepe:
a. comprimând o arteră pe un plan osos;
b. la artera radială;
c. în diastolă;
d.în sistolă;
e. numai la artera brahială.
40. Prin palparea pulsului se obţin informaţii asupra:
a. volumului sistolic;
b. frecvenţei cardiace;
c. ritmului inimii;
d. modului de golire al atriului stâng.
e. modului de închidere al valvelor atrioventriculare.
41. Pulsul arterial se caracterizează prin următoarele:
a. se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan osos;
b. reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterial datorită cresterii presiunii sangelui;
c. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte electrocardiogramă;
d. este provocat de curentii de depolarizare miocardica
e. prin palparea pulsului se obţin informaţii privind ritmul inimii.
42. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt în număr de două;
b. cea stângă este valva mitrală;
c. cea dreaptă este valva tricuspidă;
d. se deschid în timpul sistolei ventriculare;
e. se închid în diastola ventriculară.
43. Valvele atrio-ventriculare se caracterizează prin:
a. permit sângelui să treacă din atrii în ventricule;
b. se deschid in timpul diastolei;
c. permit deplasarea sângelui în ambele sensuri;
d. se închid în timpul diastolei ventriculare;
e. se deschid în sistola arteriala.
44. Valvele semilunare ale arterei aorte:
a. se deschid în timpul sistolei ventriculare;

Subiect · pagina 7

b. permit expulzia sângelui în ventricule;
c. se închid în diastola ventriculară;
d. permit revenirea sângelui în ventricule;
e. se deschid cand presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere.;
45. Volumul sistolic reprezintă:
a. volumul de sânge expulzat de inimă într-o sistolă;
b. aproximativ 70ml sange;
c. volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut;
d. aproximativ 75 ml sânge;
e. succesiunea unei sistole și a unei diastole.
46. Volumul sistolic poate fi de:
a. 150ml sange;
b. 70ml sange;
c. volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut;
d. 200ml sânge;
e. 75 ml sange;.
47. Ritmul sinusal este de:
a. 70 bătăi/minut;
b. 60 bătăi/minut;
c. 80 bătăi/minut;
d. 75 bătăi/minut;
e. 85 bătăi/minut;
48. Ritmul cardiac este sub control:
a. voluntar;
b. nervos;
c. hormonal;
d. simpatic;
e. parasimpatic.
49. Ritmul cardiac normal:
a. este determinat de nodulul atrioventricular;
b. este determinat de nodulul sinoatrial;
c. poate fi modificat de factori externi;
d. este de 70-80 contracții/minut
e. poartă numele de tahicardie.
50. Manifestările mecanice ale miocardului sunt redate de:
a. zgomotele cardiace;
b. şocul apexian;
c. pulsul venos;
d. pulsul arterial;
e. electroencefalogramă.
51. Frecvenţa cardiacă este scăzută de:
a. noradrenalină;
b. nervulvag;
c. tiroxină;

Subiect · pagina 8

d. temperatura atmosferică scăzută;
e. acetilcolină.
52. Tahicardia este determinată de:
a. hormonii tiroidieni;
b. adrenalină;
c. acetilcolină;
d. hormonii medulosuprarenalieni;
e. temperaturi atmosferice crescute.
53. Bradicardia:
a. este determinată de acetilcolină;
b. poate fi determinată de frig;
c. este determinată de adrenalină;
d. reprezintă scăderea frecvenței cardiace sub 70 contracții/min
e. reprezintă creșterea frecvenței cardiace peste 80 contracții/min;
54. Automatismul cardiac se caracterizează prin:
a. este proprioprietatea țesutului nodal de a se autoexcita ritmic;
b. reprezintă proprietatea inimii de a se autostimula;
c. este influenţat de factori extrinseci;
d. poate fi determinat de trei centrii din interiorul inimii,
e. nu poate fi influențat de factori din afara inimii.
55. Alegeți afirmațiile corecte :
a. inima scoasă din organism, în anumite condiții, continuă să se contracte;
b. automatismul este generat în centrii din interiorul inimii;
c. centrii cardiaci au în alcătuirea lor celule care iniţiază impulsurile de contracție;
d. centrii cardiaci au în alcătuirea lor celule care conduc impulsurile de contracție;
e. în inimă există patru centrii de automatism cardiac.
56. Centri de automatism cardiac sunt situați în:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul atrioventricular;
c. fasciculul His;
d. endocard;
e. epicard.
57. Nodulul sinoatrial:
a. descarcă impulsuri cu frecvenţă rapidă;
b. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de 90/min;
c. se manifestă în mod normal inițiind contracțiile inimii;
d. intră în acţiune numai atunci când este lezat nodulul atrioventricular;
e. imprimă inimii ritmul nodal sau joncțional
58. Alegeți afirmațiile incorecte:
a. activitatea cardiacă este condusă de nodulul sinoatrial;
b. inima bate în mod normal în ritm sinusal;
c. nodulul atrioventricular imprimă ritmul idio-ventricular;
d. fasciculul His imprimă ritmul nodal;
e. valvele atrioventriculare impun deplasarea sângelui într-un singur sens, dinspre ventricule

Subiect · pagina 9

spre atrii.
59. Nodulul atrioventricular:
a. este situat îin endocard;
b. imprimă inimii ritmul nodal;
c. imprimă inimii ritmul joncţional;
d. descarcă impulsuri cu o frecvență de 40/min.
e. continuă nodulul sinoatrial.
60. Manifestările acustice ale miocardului sunt:
a. şocul apexian;
b. zgomotul I cardiac;
c. bătaia vârfului inimii;
d. pulsul arterial;
e. zgomotul II cardiac
61. Fasciculul His:
a. are o frecvenţă de descărcare de 25 de impulsuri/min;
b. poate comanda inima numai în cazul întreruperii conducerii atrioventriculare;
c. continuă nodulul sinusal;
d. este format din fibre vagale;
e. imprimă inimii ritmul idio-ventricular.
62. Ritmul funcţional al centrului de comandă al inimii poate fi influenţat astfel:
a. racirea reduce ritmul cardiac;
b. căldura accelerează ritmul inimii;
c. adrenalina produce tahicardie;
d. noradrenalina produce bradicardie;
e. vagul accelerează ritmul inimii
63. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma următoarele:
a. este proprietatea miocardului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune;
b. există un prag de excitabilitate;
c. la nivelul miocardului nu acţionează legea “tot sau nimic”;
d. inima este excitabilă în diastolă;
e. inima este inexcitabilă în sistolă.
64. Excitaţia care produce contracţia miocardului este generată:
a. de nervul vag;
b. la nivelul celulelor miocardice ce initiaza impulsul;
c. de nodulul atrioventricular ;
d. voluntar;
e. de nodulul sinoatrial.
65. Manifestări excitabilităţii cardiace sunt:
a. pragul de excitabilitate;
b. legea “tot sau nimic”;
c. comune cu ale altor celule nexcitabile;
d. întâlnite numai la nivelul inimii;
e. legea inexcitabilității periodice a inimii.

Subiect · pagina 10

66. Despre legea inexcitabilităţii periodice a inimii putem afirma următoarele:
a. în sistolă inima este în perioada refractară absolută;
b. stimulii cu frecvenţă mare pot tetaniza inima;
c. acţionează sumarea excitaţiilor;
d. determină conservarea funcției de pompă a inimii;
e. în sistolă inima răspunde numai la stimuli cu frecvență mare.
67. Despre conductibilitatea miocardului putem afirma următoarele:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitaţia în toate fibrele sale;
b. viteza de conducere prin fasciculul His este de 10 ori mai mare decât prin miocardul atrial
c. viteza de conducere prin rețeaua Purkinje este de 100 ori mai mare decât prin miocardul
ventricular;
d. impulsul este condus prin țesutul nodal;
e. contracția are loc la nivelul celulelor musculare cardiace;
68. Despre contractilitatea miocardului putem afirma următoarele:
a. sub acţiunea unor stimuli miocardul își modifică dimensiunile;
b. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sângelui;
c. forţa de contracţie este invers proporţională cu grosimea pereţilor inimii;
d. sub acţiunea unor stimuli miocardul își modifică starea de tensiune;
e. forța de contracție este mai mare în ventricule decât în atrii.
69. Alegeți afirmațiile corecte:
a. forța de contracție a miocardului este mai redusă în atrii decît în ventricule;
b. contracția miocardului produce o creştere a presiunii sângelui în camerele inimii;
c. scurtarea fibrelor miocardice determină expulzia sângelui din ventricule în artere;
d. exista un asincronism intre sistola atriala si diastole ventriculara;
e. forța de contracție este mai mare la ventriculul drept decât în cel stâng.
70. Alegeți afirmațiile corecte:
a. contracţiiile inimii se numesc sistole;
b. valvele atrioventricule se închid în timpul sistolei ventriculare;
c. relaxarea inimii se numeşte diastolă;
d. valvele atrioventricule se deschid în timpul diastole ventriculare;
e. durata ciclului cardiac nu depinde de frecvența cardiacă.
71. Debitul cardiac crește în:
a. somn;
b. hemoragii;
c. sarcină;
d. febră;
e. efort fizic intens.
72. Debitul cardiac scade în…, cu EXCEPTIA:
a. somn;
b. la altitudine;
c. transfuzii;
d. febră;
e. efort fizic intens.
73. Proprităţile comune miocardului cu ţesutul nervos sunt:

Subiect · pagina 11

a. excitabilitatea;
b. conductibilitatea;
c. contractilitatea;
d. plasticitatea;
e. automatismul.
74. În timpul sistolei:
a. inima este în perioadă refractară absolută;
b. inima nu poate fi stimulată decât de stimuli prag;
c. sângele este aspirat din vene în atrii;
d. crește presiunea în interiorul camerelor inimii;
e. fibrele miocardice se scurtează determinînd expulzia sângelui.
75. Sistola atrială este perioada:
a. în care sângele este adus la inimă de venele mari;
b. în care sângele poate reflua în venele mari;
c. în care orificiile atrioventriculare sunt deschise;
d. în care sângele trece din atrii în ventricule;
e. ce durează 0,10 secunde.
76. Ciclul cardiac:
a. este format din sistolă (contracție cardiacă);
b. cuprinde o perioadă de latenţă;
c. este format din diastolă (relaxarea cardiacă);
d. cuprinde o perioadă refractară absoluta;
e. se supune legii “ tot sau nimic”
77. Despre ciclului cardiac se pot afirma următoarele:
a. are o durată invers proporţională cu frecvenţa cardiacă;
b. este de 0,8 s la un ritm de 75 bătăi/min;
c. sistola atrială durează 0,1 s;
d. sistola ventriculară durează 0,3 s;
e. diastola generală durează 0,7 s.
78. Ciclul cardiac se caracterizează prin:
a. există un asincronism între sistola atrială şi cea ventriculară;
b. sistola atrială o precede cu 0,1 s pe cea ventriculară;
c. la sfârşitul sistolei, ventriculele sunt goale;
d. începe cu sistola atrială;
e. la sfârşitul diastolei, ventriculele sunt goale;
79. Diastola atrială se caracterizează prin:
a. durează 0,7 sec;
b. urmează sistolei atriale;
c. are loc în paralel cu sistola ventriculară;
d. este mai mică decât diastola generală.
e. se suprapune parțial cu diastola ventriculară.
80. Sistola ventriculară:
a. durează 0,3 sec;
b. are loc în paralel cu diastola atrială;

Subiect · pagina 12

c. precede sistola atrială;
d. are o fază de contracție izovolumetrică, cu o creștere rapidă a presiunii intracavitare;
e. are o fază de ejecție, când se deschid valvulele semilunare.
81. Când presiunea ventriculară o depăşeşte pe cea din artere:
a. se deschid valvele semilunare ale aortei;
b. se produce ejecţia sângelui din ventricule;
c. se închid valvele semilunare ale aortei şi pulmonarei;
d. se deschid valvele semilunare ale trunchiului pulmonar;
e. se deschid valvele atrioventriculare.
82. Diastola generală se caracterizează prin:
a. atriile se relaxează;
b. ventriculele se relaxează;
c. are o durată de 0,4 s;
d. se suprapune diastolei ventriculare;
e. valvele semilunare sunt deschise.
83. Diastola ventriculară se caracterizează prin:
a. durează 0,5 sec;
b. presiunea intracavitară scade lent;
c. se închid valvele semilunare de la baza aortei și trunchiului pulmonar;
d. sângele refluează din artere în ventricule
e. urmează sistolei ventriculare.
84. În sistola ventriculară faza de ejecție:
a. începe cu deschiderea valvelor semilunare;
b. se termină cu închiderea valvelor semilunare;
c. se elimină o cantitate de sânge de 75ml;
d. se elimină o cantitate de sânge egală cu debitul cardiac
e. urmează contracției izovolumetrice.
85. În timpul activităţii cardiace se produc manifestări:
a. electrice;
b. mecanice;
c. acustice;
d. gravitaționale;
e. chimice.
86. Manifestările electrice ale miocardului se caracterizează prin:
a. reprezintă însumarea biocurenților din timpul depolarizării miocardice;
b. înregistrarea grafică reprezintă electrocardiograma;
c. produc zgomotele inimii;
d. sunt reduse în efort fizic;
e. reprezintă însumarea biocurenților din timpul repolarizării miocardice.
87. Şocul apexian se caracterizează prin:
a. este o expansiune sistolică a peretelui toracic în dreptul vârfului inimii;
b. se percepe în spaţiul V intercostal stâng;
c. este o expansiune diastolică a peretelui toracic în dreptul vârfului inimii;
d. se înregistrează prin sfigmogramă;

Subiect · pagina 13

e. oferă informații despre elasticitatea arterelor.
88. Zgomotul I cardiac se caracterizează prin următoarele:
a. este scurt;
b. are tonalitate joasă;
c. este zgomotul sistolic;
d. este produs de închiderea valvelor atrioventriculare;
e. este produs de vibraţia miocardului la începutul sistolei ventriculare.
89. Zgomotul II cardiac se caracterizează prin următoarele:
a. este mai lung;
b. este zgomotul diastolic;
c. este mai acut;
d. este mai puţin intens;
e. este produs de închiderea valvelor semilunare ale aortei și pulmonarei.
90. Urmatoarele afirmatii despre cardiopatia ischemica sunt adevarate, cu exceptia:
a.se datoreaza scaderii debitului sanguine la nivelul circulatiei coronariene;
b.reprezinta tulburari in producerea impusului cardiac;
c.are o forma acuta, reprezentata de infarctul miocardic acut;
d.reprezinta tulburari in conducerea imulsului cardiac;
e.are o forma cronica ;
91.Ateroscleroza se caracterizeaza prin:
a.este procesul prin care cantitatile mari de cholesterol sunt depuse sub endotetiul venos;
b.depunerile de lipide se fibrozeaza si se calcifica;
c.este reprezentat de placile ateromatoase care blocheaza partial sau total fluxul sanguin;
d.evitarea sedentarismului poate stimula ateroscleroza;
e.reprezinta o cauza frecventa a cardiopatiei ischemice;
92.Despre hemoragi se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezinta neoplazii ale tesutului hematoformator;
b.pot fi interne (pierdere sanguine intr-o cavitate);
c.reprezinta scaderea cantitatii de hemoglobina;
d.pot fi externe;
e.au consecinte grave;
93.Urmatoarele afirmatii despre anemii nu sunt adevarate, cu exceptia:
a.reprezinta scaderea numarului de hematii;
b.reprezinta neoplazii ale tesutului hematoformator;
c.pot apare datorita deficitului scazut de fier (anemie feripriva);
d.se datoreaza scaderii debitului sanguin in circulatia coronariana;
e.unele se asociaza cu producerea de hematii anormale ca forma;
94.Urmatoarele afirmatii despre anemii sunt adevarate, cu exceptia:
a.pot apare datorita deficitului de vitamina B12 ;
b.in cazurl unei hemoragii rapide eritrocitele revin la normal in 1-3zile;
c. pot apare datorita deficitului de aport a fierului;
d. pot apare datorita perturbarilor la nivelul absorbtiei acidului folic;
e.in cazul unor hemoragii mari nivelul de hemoglobin al hematiilor scade;

Subiect · pagina 14

95.Despre leucemii se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezinta scaderea numarului de eritrocite;
b.reprezinta scaderea cantitatii de hemoglobina;
c.reprezinta neoplazii ale tesuturilor hematoformatoare;
d.reprezinta diminuarea fortei de contractie a pompei cardiac;
e.cauzele aparitiei lor nu sunt cunoscute;

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – APARATUL RESPIRATORDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – celula si tesuturileDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – CIRCULAŢIA LIMFATICĂ fara raspunsuri 2018Deschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ExcretiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Asistență Medicală Generală. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.