Pregătire cu un profesor

Aparatul digestiv
1. Saliva:
a. este secretată de glandele salivare;
b. nu participă la nici un proces de digestie;
c. poate fi secretată şi în stomac;
d. are rol în digestia bucală;
e. contine numai substante anorganice;
2. Despre glandele salivare se pot face următoarele afirmaţii:
a. secretă saliva;
b. pot fi împărţite în patru categorii;
c. sunt reprezentate de trei perechi;
d. au rol în digestia gastrică.
e. Zilnic se secreta 800-1500mL;
3. Din categoria glandelor salivare fac parte glandele:
a. parotide;
b. submandibulare;
c. paratiroide;
d. sublinguale;
e. suprarenale.
4. Glandele salivare:
a. submandibulara este inervata de nervul cranian VII;
b. se găsesc şi în stomac;
c. sunt inervate de nervii cranieni III şi IV;
d. sunt glande perechi;
e. parotida este inervata de nervul cranian IX;
5. Coledocul:
a.se deschide în duoden;
b.este un canal intrahepatic;
c.se uneşte cu canalul pricipal pancreatic;
d.rezultă direct din ductele biliare intrahepatice.
e..se uneste cu canalul pancreatic accesor;
6. Sfincterul Oddi:
a. este situat în canalul hepatic;
b. este plasat la locul de deschidere a canalului pancreatic principal în duoden;
c. este situat la nivelul valvulei ileocecale;
d. este plasat la locul de deschidere a coledocului în duoden;
e. este situat la nivelul cardiei;
7. Canalul cistic:
a. leagă vezica biliară cu căile biliare;
b. se continuă cu canalul pancreatic principal;
c. se deschide in duoden;
d. este un canal intrahepatic;
e. se uneste cu canalul hepatic comun;
8. Pancreasul:
a. are numai funcţie endocrină;
b. are funcţie endocrină şi exocrină;
c. nu este o glandă anexă tubului digestiv;
d. participă la digestie;
e. prezinta un cap, un corp si o coada;
9. Pancreasul:
a. contine celule endocrine;
b. nu este o glandă;
c. are cap, corp şi coadă;

Subiect · pagina 2

d. contine celule exocrine;
e. nu are funcţie în digestie.
10. Pancreasul exocrin:
a. este format din acini;
b. prezinta două canale: principal şi secundar;
c. canalele pancreatice se deschid la acelasi nivel în duoden;
d. la locul de deschidere al celor două canale pancreatice se află sfincterul Oddi.
e. insulele Langerhans secreta sucul pancreatic;
11. Insulele Langerhans:
a. formează pancreasul endocrin;
b. formeaza pancreasul exocrin;
c. secretă insulină şi glucagon;
d. secretă suc pancreatic.
e. secreta hormoni;
12. Vezica biliară:
a. este situată pe faţa anterioara a ficatului;
b. este un rezervor în care se depozitează bila in perioadele interdigestive;
c. este un rezervor în care se depozitează bila in perioadele digestive;
d. se continua cu coledocul;
e. se continua cu cisticul;
13. Asigurarea aportului substanţelor necesare organismului se face prin:
a. absorbtia electrolitilor;
b. eliminarea alimentelor;
c. digestia alimentelor;
d. secreţia sucurilor digestive;
e. absorbţia produşilor de digestie.
14. Masticaţia:
a. este un act reflex involuntar;;
b. este un act in totalitate voluntar
c. este sub control umoral;
d. se poate desfasura şi voluntar.
e. nu este controlată nervos;
15. Rolurile masticaţiei sunt:
a. asigura digestia lipidelor;
b. fragmentarea alimentelor;
c. formarea bolului alimentar;
d. amestecul cu saliva;
e. contactul cu receptorii gustativi.
16. Activitatea secretorie a cavităţii bucale:
a. nu are legătură cu digestia bucală;
b. se datorează glandelor salivare;
c. are rol în contactul bolului alimentar cu receptorii gustativi;
d. are ca rezultat saliva;
e. are ca rezultat chimul gastric;
17. Masticatia:
a.are loc in stomac;
b.reprezinta parte a activitatatii secretorii a cavitatii bucale;
c.are loc sub actiunea sucului intestinal;
d.reprezinta parte a activitatatii motorii a cavitatii bucale;
e.se poate desfasura si sub control cortical;
18.Masticatia:
a.este un act reflex hormonal;
b.este un act reflex involuntar;
c.este un reflex conditionat;

Subiect · pagina 3

d.poate fi si voluntar;
e.este controlat de centrii nervosi din metatalamus;
19. Saliva conţine:
a. enzime protolitice;
b. substanţe organice;
c. lizozim;
d. Na +, K+, Cl-, Zn+, Mg2+, Ca2+;
e. apă;
20. Substanţele organice din salivă sunt:
a. amilaza salivară;
b. fosfolipide
c. mucina;
d. lizozimul;
e. sărurile de Na+ .
21.Saliva:
a.este secretata zilnic in cantitate de 800-1500mL;
b.contine 0,2% substante anorganice;
c.contine 1,5% reziduu uscat;
d.contine 99,5% apa;
e.contine 0,3% substante organice;
22.Substantele minerale din saliva cu concentratie egala sau mai mare decat cea din plasma
sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.K+
b.lizozim;
c.Na+;
d.HCO 3-;
e.Ca2+;
23.Printre functiile salivei se numara:
a.activarea enzimelor proteolitice;
b.digestia chimica a amidonului preparat;
c.actiune antiseptica (prin mucina);
d.excretia unor substante exogene (creatinina);
e.excretia unor substante endogene (acid uric);
24.Saliva actioneaza in:
a.intestinul subtire;
b.stomac;
c.colon;
d.cavitate bucala;
e.esofag;
25. Printre functiile salivei se numara:
a.mentinerea echilibrului fosfo-calcic;
b.formarea bolului alimentar;
c.indepartarea unor bacterii;
d.excretia unor substante toxice (lizozim):
e.diluarea bilei;
26. Saliva ajuta la excretia :
a.unor substante endogene (agenti patogeni);
b.unor substante exogene (metale grele);
c.unor substante endogene (uree);
d.unor substante toxice exogene (acid uric);
e.unor substante toxice endogene (creatinina);
27.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia:
a. are pH-ul =1-2;
b. contine lizozim;

Subiect · pagina 4

c. este secretat in cantitate de 0,8-1,5L/zi;
d. contine apa 97%;
e. contine mucina;
28. Functiile salivei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.formarea bolului alimentar;
b.digestia chimica a proteinelor;
c.digestia chimica a amidonului preparat;
d.activarea enzimelor proteolitice;
e.elaborarea senzatiilor cutanate pe suprafata receptiva specifica;
29. Nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia:
a.mentine echilibrul acido-bazic;
b.mentine echilibrul hidric;
c.mentine echilibrul electrolitic;
d.produce digestia fizica a amidonului preparat;
e.are rol bactericid;
30. Aferenţele salivatorii sunt reprezentate de fibre din nervii:
a. trigemen;
b. vag;
c. facial;
d. glosofaringian;
e. Hipoglos;
31. Nucleii salivatori:
a. sunt inferior şi superior;
b. exista unul superior localizat în punte;
c. exista unul inferior localizat în bulb;
d. sunt localizati in coarnele anterioare ale măduva spinării;
e. sunt localizati in diencefal;
32. Procesul de digestie iniţiat de salivă:
a. se realizează asupra amidonului preparat;
b. se face prin intervenţia α-amilazei;
c. se face prin intervenţia β-amilazei;
d. produsul rezultat din digestia amidonului preparat este maltoza;
e. amilaza este inactivată de pH-ul intragastric crescut.
33. Printre funcţiile salivei se numără:
a. formarea bolului alimentar;
b. acţiunea antiseptică (prin mucina);
c. menţinerea echilibrul hidric;
d. favorizarea vorbirii.
e. excretia unor substante exogene (uree).
34. Substanţele exogene excretate prin salivă sunt:
a. ureea;
b. acidul uric;
c. agenti patogeni;
d. apa;
e. metale grele;
35.Substanţele endogene excretate prin salivă sunt:
a.ureea;
b.creatinina;
c.metale grele;
d.acid uric;
e.agenti patogeni;
36. Saliva joacă rol important în:
a. menţinerea echilibrului static;
b. diluarea HCl regurgitat;

Subiect · pagina 5

c. menţinerea echilibrului electrolitic;
d. favorizarea vorbirii;
e. mentinerea echilibrului fosfo-calcic;
37. Deglutiţia:
1. cuprinde activităţi motorii;
2. cuprinde activităţi senzoriale;
3. asigură transportul bolului alimentar din stomac in duoden;
4. se desfăşoară în doi timpi;
5. Se desfasoara in trei timpi;
38. Deglutiţia:
a. este un act reflex;
b. are in doi timpi;
c. nu este un act reflex;
d. se desfăşoară în trei timpi;
e. cuprinde activitati motorii;
39. Printre timpii deglutiţiei se numără timpul:
a. bucal;
b. faringian;
c. piloric;
d. esofagian;
e. laringian;
40. În timpul faringian al deglutiţiei:
a. bolul alimentar se deplasează către esofag;
b. alimentele pătrund în trahee;
c. bolul alimentar ajunge la cardia;
d. dureaza 1-2 sec;
e. au loc o serie de contractii musculare automate esofagiene;
41. În timpul faringian al deglutiţiei:
a. sunt stimulati receptorii din jurul intrarii in faringe;
b. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene automate;
c. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene voluntare;
d. dureaza 1-2 sec;
e. dureaza 5-6 sec;
42.In timpul bucal al deglutitiei;
a. controlul este voluntar;
b. deglutitia devine un act automat;
c. bolul alimentar este impins in faringe;
d. bolul alimentar este impins in esofag;
e. bolul alimentar este impins in laringe;
43. În timpul faringian al deglutiţiei
a. se transmit impulsuri la centrii din trunchiul cerebral;
b. stimularea centrului respirator pontin este specifica;
c. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator pontin;
d. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator bulbar;
e. inhibarea centrului respirator pontin este specifica;
44. În timpul esofagian al deglutiţiei:
a. bolul alimentar se deplasează către cardia;
b. controlul este voluntar;
c. bolul alimentar se deplasează către faringe;
d. controlul este involuntar;
e. bolul alimentar este impins prin miscari peristaltice;
45. Miscari peristaltice ale esofagului sunt:
a. primare;
b. secundare;

Subiect · pagina 6

c. tonice, de umplere;
d. in masa;
e. de relaxare;
46. Miscarile peristaltice esofagiene primare:
a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului;
b. sunt declansate de deglutitie;
c. incep cand alimentele trec din cavitatea bucala in faringe;
d. incep cand alimentele trec din faringe in esofag;
e. sunt coordonate de nervul X;
47.Miscarile peristaltice esofagiene secundare:
a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului;
b. se datoreaza prezentei alimentelor in faringe;
c. se datoreaza prezentei alimentelor in esofag;
d. continua pana cand alimentele sunt propulsate in stomac;
e. sunt coordonate vagal;
48.Unda de relaxare a esofagului:
a. urmeaza celei peristaltice;
b. precede unda peristaltica;
c. este transmisa prin neuroni mienterici inhibitori;
d. este transmisa prin neuroni mienterici stimulatori;
e. relaxeaza stomacul;
49.Unda de relaxare a esofagului:
a. ajunge la nivelul esofagului superior;
b. ajunge la nivelul esofagului inferior;
c. relaxeaza stomacul;
d. relaxeaza duodenul;
e. pregateste cavitatile pentru primirea alimentelor;
50. Musculatura circulara esofagiana este ingrosata:
a. la capatul initial al esofagului;
b. la capatul terminal al esofagului;
c. pe o portiune de 5-7 cm;
d. pe o portiune de 2-5 cm;
e. deasupra stomacului;
51. La capatul terminal al esofagului:
a. musculatura circulara este ingrosata;
b. musculatura longitudiala este ingrosata;
c. musculatura este ingrosata la jontiunea cu faringele;
d. musculatura ingrosata functioneaza ca un sfinter;
e. musculatura este ingrosata la jontiunea cu stomacul;
52. Sfincterul esofagian:
a. prezinta o contractie tonica;
b. prezinta o relaxare receptiva;
c. previne refluxul gastro-esofagian;
d. este situat la capatul initial al esofagului;
e. este de 2-5 cm;
53. Activitatea motorie a stomacului presupune:
a. stocarea alimentelor şi umplerea stomacului;
b. amestecul alimentelor cu sucul intestinal;
c. evacuarea conţinutului gastric în duoden;
d. absorbţia produşilor rezultaţi în urma digestiei.
e. fragmentarea alimentelor;
54. Contractiile peristaltice:
a. sunt initiate la granita dintre corpul gastric si antrul piloric;
b. sunt initiate la granita dintre fundul si corpul gastric;

Subiect · pagina 7

c. determina propulsia alimentelor catre pilor;
d. sunt miscari de du-te vino;
e. sunt controlate de acetilcolina;
55.Contractiile peristaltice:
a. sunt controlate de gastrina;
b. determina propulsia chimului intestinal catre pilor;
c. se deplaseaza caudal;
d. pornesc de le jonctiunea fundului cu corpul gastric;
e. previn patrunderea alimentelor in trahee;
56.Contractiile de retropulsie:
a. sunt miscari de du-te vino;
b. sunt determinate de propulsia puternica a continutului gastric;
c. sunt miscari „in gol”;
d. are rol important in amestecul alimentelor cu sucul gastric;
e. sunt controlate de gastrina;
57.Sucul gastric:
a. este incolor;
b. contine 99,5% apa;
c. contine 0,6% substante anorganice;
d. contine 0,6% substante organice;
e. contine 0,4% substante organice;
58. Substantele organice ale sucului gastric sunt:
a. lizozim;
b. mucina;
c. pepsinogen;
d. lipaza intestinala;
e. gelatinaza;
59. Secreţiei de HCl nu este stimulata de, cu exceptia:
a. secretina;
b. apă;
c. gastrină;
d. mucină.
e. acetilcolina;
60.Inhibarea secreţiei de HCl este realizată de catre, cu exceptia:
a. secretina;
b. apă;
c. gastrină;
d. somatostatina;
e. acetilcolina;
61.Rolurile HCl sunt:
a. digestia lipidelor;
b. digestia proteinelor;
c. digestia glucidelor;
d. reducerea Fe 3+ la Fe2+;
e. activarea pepsinei;
62.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia:
a. are rol in digestia lipidelor;
b. are rol in digestia proteinelor;
c. asigura un pH optim pepsinei;
d. secretia HCl este stimulata de acetilcolina;
e. are actiune septica;
63.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia:
a. activeaza pepsina;
b. secretia HCl este stimulata de secretina;

Subiect · pagina 8

c. asigura un pH optim pepsinei;
d. secretia HCl este inhibata de somatostatina;
e. reduce Fe2+ la Fe3+ ;
64. Nu se pot afirma urmatoarele despre mucusul gastric, cu exceptia:
a. este o glicoproteina;
b. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a HCl;
c. este secretata glandele pilorice;
d. are rol mecanic de protectie a muscularei gastricei;
e. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a pepsinogenului;
65.Rolurile HCl sunt:
a. asigurarea unui pH optim pentru pepsina;
b. digestia proteinelor;
c. digestia glucidelor;
d. activarea pepsinogenului;
e. impiedicarea proliferarii extragastrice a unor bacterii;
66. Printre substanţele organice din sucul gastric se numără:
a. labfermentul;
b. HCl;
c. mucina;
d. lipaza gastrica;
e. fosfaţii.
67. Labfermentul:
a. este o substanţă anorganică;
b. este secretat numai la sugar;
c. este o enzimă pancreatică;
d. este o enzimă gastrică.
e. este o enzima intestinala;
68. Labfermentul:
a. este o substanţă organica;
b. este secretat numai la sugar;
c. actioneaza asupra paracazeinatului de calciu;
d. actioneaza doar in prezenta Ca2+;
e. este o enzima intestinala;
69. Labfermentul:
a. actioneaza asupra caseinogenului insolubil;
b. este secretat numai la sugar;
c. formeaza paracazeinatul de calciu (coagulat);
d. este o enzimă gastrică.
e. este o enzima intestinala;
70. Lipaza gastrică:
a. este o enzimă lipolitică;
b. hidrolizează toate lipidele ingerate;
c. hidrolizează lipidele emulsionate;
d. este stimulată de HCl;
e. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si aminoacizi;
71. La nivel gastric se absorb:
a. etanolul;
b. lipidele;
c. proteinele;
d. apa;
e. sodiu;
72. La nivel gastric se absorb:
a. substante insolubile in lipide;
b. potasiu;

Subiect · pagina 9

c. glucoza;
d. bicarbonati;
e. aminoacizi;
73. Substantele anorganice ale sucului gastric sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. mucusul;
b. HCl;
c. lipaza gastrica;
d. gelatinaza;
e. amilaza salivara
74. Substantele organice ale sucului gastric sunt:
a. mucina;
b. HCl;
c. pepsina;
d. labfermentul;
e. lipaza intestinala;
75.Gelatinza sucului gastric:
a. este o substanta anorganica;
b. este o substanta organica;
c. hidrolizeaza lipidele emulsionate;
d. hidrolizeaza gelatina;
e. este activa in mediu acid (pH=8,5);
76. La nivel gastric se absorb in cantitati extrem de mici:
a. sodiu;
b. potasiu;
c. etanol;
d. glucoza;
e. acizi grasi;
77. Mucusul:
a. o enzima lipolitica;
b. o glicoproteina;
c. hidrolizeaza lipidele;
d. are rol de protectie mecanica;
e. nu are rol de protectie chimca;
78. .Mucusul are rol de protectie a mucoasei gastrice:
a. impotriva HCl;
b. impotriva gelatinazei;
c. impotriva pepsinei;
d. impotriva labfermentului;
e. impotriva chimotripsinei;
79. Activitatea motorie la nivelul intestinului subţire include următoarele:
a.mişcări de segmentare;
b.mişcări de retropulsie;
c.mişcări de amestec;
d.secreţii intestinale;
e.miscari de propulsie;
80. Contractiile de amestec ale intestinului subtire:
a. sunt contractii segmentare;
b. fragmenteaza chimul de 2-4 ori/ora;
c. sunt contractii de propulsie;
d. fragmenteaza chimul de 8-12 ori/min;
e. determina amestecarea rapida a alimentelor cu sucurile intestinale;
81. Mişcarea de propulsie de la nivelul intestinului subţire:
a.acţionează asupra chimului;
b. are direcţie către stomac;

Subiect · pagina 10

c. se face prin unde peristaltice;
d. se face prin mişcări segmentare.
e.apar in orice parte a intestinului subtire;
82. Miscarile de propulsie:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. sunt mai lente in intestinul proximal;
c. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2m/sec;
d. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2cm/sec;
e.sunt mai rapide in intestinul terminal;
83. Miscarile de propulsie:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. apar in orice parte a intestinului gros;
c. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2mm/sec;
d. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2cm/sec;
e.propulseaza chimul de la pilor la valva ileo-cecala in 4 ore;
84. Pancreasul exocrin secretă:
a.insulina;
b. enzime digestive;
c. suc gastric;
d. suc pancreatic;
e.glucagonul;
85. Celulele pancreatice sunt:
a. motorii;
b. endocrine;
c. exocrine;
d. senzoriale;
e.ductale;
86. Celulele pancreatice exocrine secretă:
a.proteaze
b.amilaze
c. lipaze;
d. hormoni;
e. nucleaze;
87. Enzimele pancreatice participă la digestia:
a. acizilor nucleici;
b. lipidelor;
c. mucinei;
d. substanţelor minerale.
e. proteinelor;
88. În secreţia pancreatică exocrină se găsesc:
a. Na + in concentratie mult mai mare decat in plasma;
b. hormoni;
c. fosfolipaza;
d.HCO 3- in cantitate egala cu cea din plasma;
e.K + in concentratie mult mai mare decat in plasma;
89. Nu sunt adevarate urmatoarele despre sucul pancreatic:
a.este secretat de catre celulele ductale;
b.se secreta zilnic in cantitate de 800-1500ml;
c.contine o cantitate foarte mica de HCO 3-
d.neutralizeaza aciditatea gastrica;
e.regeaza pH-ul in intestinul inferior.
90.Sucul pacreatic este compus din:
a.electroliti;
b.lizozim;

Subiect · pagina 11

c.colesterol-lipaza;
d.tripsina;
e.vitamina B12;
91. Enzimele pancreatice sunt:
a. amilaza salivara;
b. lipaza gastrica;
c. chimotripsina;
d. tripsina;
e. activatorul tripsinei;
92. α-Amilaza pancreatică:
a. hidrolizează lipidele;
b. hidrolizează amidonul;
c. hidrolizează celuloza;
d. în urma hidrolizei rezultă monozaharide;
e. hidrolizeaza glicogenul;
93. α-Amilaza pancreatică:
a. se secreta in forma ei activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. hidrolizează celuloza;
d. în urma actiunii ei rezultă dizaharide;
e. hidrolizeaza alte glucide;
94.Lipazele pancreatice:
a. se secreta in forma activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare;
d. in urma actiunii lor rezulta acizi grasi si glicerol;
e. actiunea asupra esterilor solubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare;
95. Lipazele pancreatice sunt:
a. lipaza gastrica;
b. colesterol-lipaza;
c. carbopeptidaza;
d. fofolipaza;
e. tripsina;
96.Enzimele pancreatice sunt:
a. chimotripsina;
b. lipaza gastrica;
c. fosfolipaza;
d. amilaza salivara
e. glicolipaza;
97. Enzimele pancreatice sunt:
a. activatorul tripsinei;
b. lipaza;
c. inhibitorul tripsinei;
d. colesterol-lipaza;
e. β amilaza;
98.Tripsina:
a.se secreta in forma activa;
b.se secreta in forma inactiva;
c.se activeaza sub actiunea HCl;
d.se activeaza sub actiunea enterokinazei;
e.are ca rezultat formarea dipeptidelor si aminoacizi;
99.Chimotripsinogenul:
a.se activeaza sub actiunea enterokinazei;;
b.se activeaza sub actiunea tripsinei;

Subiect · pagina 12

c.se activeaza sub actiunea HCl;
d.actioneaza asupra peptidelor;
e.este o proteaza;
100.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele:
a.electrolitii de Na+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
b.electrolitii de K+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma;
c.electrolitii de HCO 3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
d.secretia de HCO 3- este asigurata de catre celulele ductale;
e.secretia de HCO 3- este asigurata de catre celulele α-insulare;
101.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele:
a.K+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
b.Na+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma;
c.HCO 3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
d.in sucul pancreatic nu exista K+;
e.Na+ si K+ se gasesc in concentratii egale;
102. Bila:
1. este necesară pentru digestia lipidelor;
2. este necesară pentru excretia unor substante insolubile in apa;
3. este necesară pentru inhibarea peristaltismului intestinal;
4. este formată în hepatocite;
5. este necesară pentru eliminarea unor substante toxice;
103. Bila este depozitată în:
a. vezica biliară;
b. perioadele digestive;
c. perioadele interdigestive;
d. ficat;
e. in duoden;
104 Secreţia de colecistochinină declanşată de chim:
a. relaxează sfincterul Oddi;
b. contractă sfincterul Oddi;
c. contractă vezica biliară şi eliberează bila;
d. inhibă secreţia biliară.
e. relaxeaza vezica biliara;
105. Bila conţine:
a. electroliti;
b. pigmenţi biliari;
c. aminoacizi;
d. colesterol;
e. lecitina;
106. Rolurile sărurilor biliare sunt:
a. emulsionarea lipidelor din alimente;
b. bacteriostatic;
c. formează micelii complexe;
d. eliminarea acizilor grasi;
e. favorizează absorbţia lipidelor;
107. Relaxarea sfincterului Oddi se face prin mecanisme:
a. nervoase;
b. locale;
c. umorale;
d. mienterice;
e. generale;
108. Mecanismul nervos de stimulare a evacuării bilei este realizat prin:
a. stimularea vagală;
b. stimulare nervoasă somatica;

Subiect · pagina 13

c. stimulare simpatică;
d. stimulare parasimpatică;
e. eliberare de colecistikinina;
109.Mecanismul nervos de stimulare a evacuării bilei este realizat prin, cu exceptia:
a. stimularea vagală;
b. stimulare nervoasă somatica;
c. eliberarea unui hormon secretat in celulele duodenale;
d. stimulare parasimpatică;
e. eliberarea de colecistikinina;
110.Bila contine:
a. bilirubina;
b. colesterol;
c. labferment;
d. acizi biliari;
e. pigmenti biliari (lecitina);
111.Despre acizii biliari se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.sunt secretati de celulele ductale;
b.sunt sintetizati din hemoglobina;
c.rezulta prin combinarea unor aminoacizi cu colesterolul si Na+;
d.sunt liposolubili
e.se reabsorb activ in jejun
112.Despre pigmentii bilari se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.sunt secretati de hepatocite;
b.sunt metaboliti ai hemoglobinei;
c.sunt excretati biliar;
d.reduc tensiunea superficiala a lipidelor
e.faciliteaza actiunea lipazei pancreatice
113.Despre bila nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este secretata de celulele ductale;
b.este secretata in cantitate de 1200-1500ml/zi;
c.evacuarea ei este consecinta contractiei musculaturii veziculare
d.este secretata in special in perioadele digestive;
e.este secretata de hepatocipe.
114. Inhibarea relaxarii sfinterului Oddi este realizata :
a.prin stimulare vagala;
b.numai prin mecanism umoral;
c.prin mecanism nervos;
d.de catre colecostokinina;
e.prin stimularea simpatica;
115. Secreţiile intestinului subţire conţin:
a.mucus;
b.nzime;
c.milaza salivara;
d.electroliti;
e.apă;
116. Mucusul din secreţia intestinală are urmatoarele roluri, cu exceptia:
a.are rol de protecţie a mucoasei intestinale împotriva agresiunii HCl;
b.este secretat de galndele Brunner;
c.este o enzimă lipolitică;
d.acidifica chimul gastric.
e. secretat si de hepatocite
117. Mucusul din secreţia intestinală:
a.are rol de protecţie a mucoasei intestinale împotriva agresiunii HCl;
b.este secretat de glandele Brunner din jejun;

Subiect · pagina 14

c.este secretat de celule speciale situate in criptele Lieberkűhn;
d.are rol in absorbtia intestinala;
e.este secretat de celule speciale situate in epiteliul intestinal;
118. Dizaharidazele din sucul intestinal sunt:
a.maltaza;
b.zaharaza;
c.izomaltaza;
d.peptidaza;
e.lipaza intestinala;
119. Enzimele sucurilor digestive:
a.scindeaza nutrimentele;
b.descompun unele substante din componenta alimentelor;
c.sub actiunea lor rezulta principii alimentare complexe;
d.sub actiunea lor rezulta produsi absorbabili;
e.sub actiunea lor rezulta compusi greu absorbabili.
120. Pepsina sucului gastric:
a.actioneaza asupra cazeinogenului;
b.sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c.actioneaza asupra 20% din proteine;
d.sub actiunea ei rezulta aminoacizi;
e.sub actiunea ei rezulta peptide;
121.Lipaza gastrica:
a.actioneaza asupra amidonului preparat;
b.sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c.actioneaza asupra lipidelor neemulsionate;
d.sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide;
e.actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
122. Lipaza gastrica:
a.actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
b.sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c.actioneaza asupra lipidelor din gelatina;
d.sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide;
e.actioneaza asupra glucidelor din frisca;
123.Tripsina si chimotripsina:
a.actioneaza asupra proteinelor nedigerate de stomac;
b.sub actiunea ei rezulta aminoacizi;
c.actioneaza asupra peptidelor;
d.sub actiunea ei rezulta maltoza;
e.sub actiunea ei rezulta dipeptide;
124.Lactaza sucului intestinal:
a.are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza;
b.actioneaza asupra zaharazei;
c.actioneaza asupra lactozei;
d.are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza;
e.are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza;
125.Paracazeinatul de calciu:
a.este insolubil;
b.este produsul actiunii lizozimului;
c.se gaseste in duoden;
d.este produsul actiunii labfermentului;
e.se produce in prezenta Ca2+;
126.α-amilaza pancreatica:
a.are ca rezultat formarea de amidon;
b.actioneaza asupra amidonului;

Subiect · pagina 15

c.actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
d.are ca rezultat formarea de aminoacizi;
e.are ca rezultat formarea de dizaharide;
127. Absorbţia intestinală este:
a. un proces prin care produşii rezultaţi în urma digestiei trec către sange;
b. un proces care se realizează numai în stomac;
c. maximă la nivelul duodenului;
d. un proces prin care produşii rezultaţi în urma digestiei trec către limfa.
e. este favoriazata de reteaua vasculara vilozitara bogata;
128.Absorbţia este favorizată la nivelul intestinului subţire datorita:
a. prezenţei vilozităţilor intestinale;
b. prezenţei unei suprafete mari de contact;
c. reţelei vasculare vilozitare foarte bogate;
d. distanţei mari pe care o au moleculele de străbătut;
e. prezentei valvulelor semilunare;
129. Glucidele majore ale dietei sunt:
a. sucroza
b. glicerolul;
c. lactoza;
d. celuloza;
e. amidonul;
130. Glucoza:
a. este un polizaharid ce nu poate fi digerat;
b. se absorb prin difuziune facilitată;
c. nu se absorb în intestin;
d. se absoarbe printr-un mecanism comun cu galactoza;
e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor activ Na-dependent;
131. Sistemele de transport activ Na-dependente sunt responsabile de absorbţia intestinală a:
a. glucozei;
b. fructoza;
c. amidonului;
d. Cl-;
e. galactoza;
132.Despre fructoza se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.se absoarbe prin mecanism hormonal;
b.se absoarbe prin difuziune facilitată;
c.se absoarbe în intestin;
d.se absoarbe cu consum de energie;
e.se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+;
133.Dieta glucidica zilnica poate varia intre:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/zi;
c. 50-60% din dieta;
d. 250-800g/Kg corp;
e. 250-800g/zi;
134.Dieta proteica zilnica poate varia intre,cu exceptia:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/Kg corp;
c. 0,5-0,7mg/zi;
d. 0,5-0,7g/Kg corp
e. 800g/zi;
135.Dieta lipidica zilnica poate varia intre,cu exceptia:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/Kg corp;

Subiect · pagina 16

c. 0,5-0,7mg/zi;
d. 25-160g/zi
e. 250-800g/zi;
136. Lipidele se absorb prin următoarele mecanisme:
a. Formarea unor chilomicroni;
b. mecanisme Na-dependente;
c. osmoza
d. mecanisme active;
e. difuziune facilitata;
137.Chilomicronii:
a. sunt complexe hidrosolubile;
b. contin colesterol;
c. contin acizi grasi
d. contin aminoacizi;
e. contin saruri biliare;
138. În intestinul subţire apa se absoarbe:
a. pasiv;
b. activ;
c. maxim în stomac;
d. izoosmotic;
e. numai in prezenta biliverdinei;
139. Sodiul se absoarbe:
a. activ;
b. prin pinocitoza;
c. antreneaza si absorbtia Ca2+;
d. Cl- urmeaza pasiv sodiu;
e. pasiv;
140. Calciu se absoarbe:
a. cu ajutorul unui transportor;
b. ca si Fe
c. activat de vitamina D;
d. in prezanta parathomonului;
e. prin difuziune facilitata;
141. Vitamine liposolubile sunt:
a. A;
b. B;
c. C;
d. K.
e. E
142. Vitamine hidrosolubile sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. A;
b. B;
c. K.
d. C;
e. D;
143. Calciul se absoarbe sub influenţa:
a. absorbţiei Na+;
b. unui transportor legat de memebrana celulara;
c. chilomicronilor;
d. vitaminei D;
e. vitaminei K;
144. Vitamine hidrosolubile se absorb:
a. prin transport activ;
b. prin transport facilitat;

Subiect · pagina 17

c. sub influenta Ca2+;
d. prin sisteme de transport Na-dependente;
e. in intestinul subtire;
145. Rolurile principale ale colonului sunt:
a. absorbţia apei;
b. absorbţia unor amidonului;
c. absorbţia proteinelor;
d. absorbtia electrolitilor;
e. absorbtia vitaminelor liposolubile
146.Fierul se absoarbe :
a. in jejun;
b. in colon;
c. in ileon;
d. in prezenta vitaminei C;
e. mai usor sub forma Fe2+ decat Fe3+ ;
147. Activitatea motorie la nivelul intestinului gros include:
a. mişcări lente;
b. mişcări amestec;
c. mişcări retropulsie;
d. mişcări „in masa”;
e. miscari „in gol”;
148.Miscarile de amestec ale intestinului gros:
a. sunt haustratii;
b. sunt miscari ale musculaturii circulare;
c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale;
d. se deplaseaza rapid;
e. se deplaseaza lent;
149.Miscarile de amestec ale intestinului gros:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. sunt miscari „in masa”;
c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale;
d. se deplaseaza rapid;
e. realizeaza impingerea continutului colic spre sigmoid;
150.Miscarile propulsive ale intestinului gros:
a. sunt miscari „in masa”;
b. sunt miscari peristaltice modificate;
c. cele mai putine dureaza 15 min;
d. cele mai numeroase apar in prima ora de la micul dejun;
e. cele mai frecvente sunt seara, dupa cina;
151. Defecaţia reprezintă următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. procesul de eliminare a apei din intestin;
b. depozitarea materiilor fecale în intestin;
c. un act în totalitate involuntar;
d. procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin;
e. este controlat de nucleii spinali;
152. Sfincterele anale:
1. cel intern conţine fibre musculare netede;
2. cel intern conţine fibre musculare striate;
3. cel extern conţine fibre musculare striate;
4. cel extern conţine fibre musculare netede;
5. sunt controlate cortical;
153. Când defecaţia se poate produce:
1. sfincterul anal extern se contractă;
2. sfincterul anal extern se relaxează;

Subiect · pagina 18

3. rectul se contractă;
4. materiile fecale sunt reţinute în rect;
5. sfincterul anal intern se relaxeaza;
154.Absorbtia proteinelor:
a. se face sub forma de glicerol;
b. se face sub forma de aminoacizi;
c. se face se face sub forma de oligopeptide
d. cu ajutorul unor sisteme Na-dependente;
e. este absorbita toata cantitatea din intestin
155. Tubul digestiv cuprinde:
a. organe la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor;
b. organe la nivelul cărora se realizează eliminarea resturilor absorbite;
c. organe la nivelul cărora se realizează absorbţia nutrimentelor;
d. organe la nivelul cărora se realizează miscarea diferitelor segmente ale corpului;
e. organe la nivelul cărora se realizează eliminarea resturilor neabsorbite;
156. Ultimele segmente al tubului digestiv sunt reprezentate de către:
a. colonul sigmoid.
b. intestinul subţire;
c. cecul;
d. duoden;
e. rectul;
157. La nivelul rectului are loc:
a. eliminarea resturilor neabsorbite;
b. absorbţia alimentelor;
c. digestia alimentelor;
d. actul defecaţiei;
e. absorbţia apei.
158. Cavitatea bucală:
a. prezinta inferiorpalatul moale
b. prezinta superior palatul dur;
c. inferior prezinta limba;
d. prezinta amigdala faringiana;
e. este primul segment al tubului digestiv.
159. Cavitatea bucală prezinta:
a. arcadele dentare;
b. apendice vermiform
c. gingii;
d. palatul moale si lueta
e. limba.
160.Arcadele dentare prezinta:
a.frenul buzei superioare;
b.canini;
c.lueta;
d.incisivi;
e.postmolari;
161. Cavitatea bucală prezintă:
a. comunica posterior cu faringele;
b. limba, superior;
c. palatul dur-superior;
d. palatul moale-inferior.
e. lueta.
162. Limba este:
1. e formata din fibre musculare netede;
2. e formata din fibre musculare striate;

Subiect · pagina 19

3. prezinta o mucoasa linguala;
4. inervată de hipoglos.
5. e segment comun sistemelor digestiv si respirator
163. Stomacul:
a.continua duodenul;
b.are doua curburi;
c.e portiunea cea mai ingusta a tubului digetiv;
d.prezinta antrul piloric;
e.prin cardia comunica cu esofagul;
164. În structura limbii găsim:
1. muşchi netezi;
2. muşchi striaţi;
3. fibre colagene şi elastice;
4. schelet osos;
5. mucoasă.
165. Stomacul prezinta:
a. fibre longitudinale;
b.canalul piloric;
c.fibre oblice
d.cardia;
e.lueta prin care comunica cu duodenul;
166. Stomacul nu prezintaurmatoarele, cu exceptia:
a.submucoasa;
b.fundul stomacului;
c.fibre circulare
d.teaca conjuntiva externa;
e.mucoasa cu pliuri;
167. Duodenul:
a.continua stomacul;
b.se continua cu jejunul prin flexura duodeno-ileala;
c.este parte a intestinului subtire;
d.prezinta capul pancreasului in concavitatea sa;
e.este parte a intestinului gros.
168. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt adevărate:
a. este segment comun sistemelor digestiv si respirator;
b. prezinta laringo-faringele;
c. se continuă cu esofagul;
d. comunică superior cu laringele.
e. Prezinto oro-faringele;
169. Cavitatea faringelui comunică cu:
a. fosele nazale;
b. cavitatea bucală;
c. urechea internă;
d. cavitatea timapanului;
e. laringele;
170. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt adevărate:
a. prin trompa lui Eustachio comunică cu urechea medie;
b. comunică posterior cu fosele nazale;
c. reprezintă încrucişarea căilor digestivă şi respiratorie;
d. comunică posterior cu laringele
e. comunica anterior cu cabitatea bucala;
171. Esofagul:
a. prezinta adventice;

Subiect · pagina 20

b. continua laringele;
c. se continua cu stomacul;
d. continua faringele;
e. se continua cu duodenul.
172. Muschii faringelui:
a. sunt formati din fibr musculare netede;
b. prezinta epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat;
c. are în structura sa un epiteliu cilindric pluristratificat;
d. sunt formati din fibre musculare striate;
e. sunt inervati de nervul IX;
173. Esofagul:
a. este un organ al tubului digestiv;
b. face legatura intre cavitatea bucala si faringe;
c. face legătura dintre faringe şi stomac;
d. comunica anterior cu laringele;
e. comunica anterior su stomacul.
174. Următoarele afirmaţii despre esofag sunt adevărate:
a. este un canal prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac;
b. limita lui superioară corespunde faringelui;
c. limita lui inferioară corespunde orificiului cardia;
d. prin orificiul cardia esofgul se deschide în duoden;
e. este un canal prin care bolul alimentar trece din jejun in ileon;
175. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt false:
a. se prezintă ca o porţiune dilatata a tubului digestiv;
b. este situat în porţiunea inferioară a cavităţii abdominale;
c. se învecinează cu faringele;
d. este un organ al tubului digestiv.
e. continua duodenul;
176. Stomacul:
a. prezintă doua straturi musculare;
b. prezinta fundul stomacului;
c. prezinta corpul stomacului;
d. prezinta antrul piloric;
e. prezinta vilozitati intestinale.
177. Stomacul:
a. este localizat în partea inferioară a cavităţii abdominale;
b. prezintă două curburi, curbura mare şi curbura mică;
c. prezintă trei straturi musculare;
d. prezintă două orificii, cardia şi pilor.
e. prezintă prezinta 3 fete;
178. Curburile stomacului:
a. curbura mare este convexă;
b. prezinta fibre musculare oblice;
c. curbura mică este concavă;
d. sunt în număr de patru.
e. prezinta in concavitate capul pancreasului;
179. Cardia:
a. este orificiul superior al stomacului;
b. se continuă cu pilorul;
c. face comunicarea esofagului cu stomacul;
d. se mai numeşte şi marea curbură.
e. face comunicarea faringelui cu stomac;
180. Sfincterul piloric:
a. este situat la limita cu esofagul;

Subiect · pagina 21

b. comunică cu duodenul;
c. continuă fundul stomacului;
d. este orificiul inferior al stomacului;
e. continua canalul piloric;
181. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt adevărate:
1. stomacul prezintă mai multe porţiuni;
2. prezintă fundul stomacului;
3. prezintă corpul stomacului;
4. porţiunea orizontală este formată din antrul şi canalul piloric;
5. continua duodenul;
182. Porţiunea orizontală a stomacului este formată din:
a. antrul piloric;
b. fundul stomacului;
c. canalul piloric;
d. corpul stomacului.
e. orificiul cardia;
183. Tunica musculara a stomacului:
a. conţine fibre longitudinale;
b. conţine fibre circulare;
c. conţine fibre oblice;
d. este format din fibr musculare striate;
e. este format din fibre musculare netede;
184. Mucoasa stomacului:
a. conţine glande gastrice oxintice;
b. conţine glande gastrice pilorice;
c. este formată din epiteliu cilindric unistratificat;
d. este formată din epiteliu pavimentos necheratinizat.
e. este formată din fibre longitudinale;
185. Glandele gastrice:
a. cele oxintice se gasesc la nivelul corpului stomacului;
b. cele oxintice se gasesc la nivelul pilorului;
c. cele pilorice se gasesc la nivelul fundului stomacului;
d. cele oxintice se gasesc la nivelul regiunii antrale.
e. cele pilorice se gasesc la nivelul regiunii antrale;
186. Glandele gastrice oxintice:
a.secreta HCl si mucus;
b.sunt localizate la nivelul fundului stomacului;
c.secreta gastrina;
d.sunt localizate in regiunea antrala;
e.secreta pepsinogen;
187. Glandele gastrice pilorice:
a.secreta mucus;
b.secreta gastrina;
c.secreta HCl;
d.sunt localizate in regiunea antrala;
e.secreta factorul extrinsec;
188. Glandele gastrice oxintice secreta:
a. HCL;
b. gastrina;
c. factorul intrinsec;
d. factorul extrinsec;
e. pepsinogen;
189. Glandele gastrice pilorice secreta:
a. mucus;

Subiect · pagina 22

b. gastrina;
c. factorul intrinsec;
d. factorul extrinsec;
e. pepsinogen;
190. Glandele gastrice :
a. sunt de doua tipuri;
b. sunt localizate in mucoasa gastrica;
c. sunt localizate in musculara stomacului;
d. sunt localizate in mucoasa duodenala;
e. secreta sucul duodenal;
191. Intestinul subţire:
a. este cuprins între stomac şi intestinul gros;
b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv
c. este format din duoden, jejun şi ileon;
d. începe la nivelul cardiei;
e. continua esofagul;
192. Duodenul:
a. este prima porţiune a intestinului subţire;
b. in el se deschide canalul pancreatic principal Wirsung
c. in concavitatea sa se gaseste capul pancreasului;;
d. in el se deschide canalul hepatic comun;
e. în el se deschide canalul pancreatic accesor Santorini.
193. Duodenul:
a. se întinde de la pilor la jejun;
b. în el se deschide coledocul.
c. prezinta ampula hepato-ileala;
d. prezinta sfinctetul Oddi;
e. continua ileonul;
194. Jejuno-ileonul:
a. se termina la nivelul valvulei ileo-cecale;
b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv;
c. continuă duodenul;
d. se întinde de la stomac la rect;
e. continua colonul;
195. Despre intestinul subtire se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. conţine fibre musculare striate;
b. nu este vascularizat;
c. nu este inervat;
d. conţine fibre musculare netede;
e. prezinta apendice epiploice;
196. Vilozităţile intestinale prezinta:
a. epiteliu cilindric unistratificat;
b. arteriole;
c. chilifer limfatic central;
d. epiteliu pavimentos necheratinizat;
e. venula;
197. Intestinul gros:
a. continuă jejun-ileonul;
b. are trei portiuni;
c. depoziteaza materiile fecale;
d. are rol in absorbtia apei;
e. are rol in absorbtia vitaminelor si lipidelor;
198. Intestinul gros:
a. este subîmpărţit în cec, colon, rect;

Subiect · pagina 23

b. continua ileonul de la valvula ileo-cecala;
c. se continua cu ansele ileonului;
d. prezinta apendicele epiploice;
e. prezinta apendicele adipoase.
199. Printre segmentele colonului se numără:
a. cecul;
b. colonul transvers;
c. rectul;
d. colonul sigmoid.
e. colon ascendent;
200. Colonul prezinta:
1. apendicele xifoid;
2. doua portiuni;
3. haustre;
4. vilozitati intestinale;
5. benzi musculare;
201. Stratul muscular al colonului:
a. este format din fibre musculare striate;
b. este format din fibre musculare netede;
c. este format din fibre intrafusale;
d. formeaza tenii;
e. formeaza benzi musculare.
202.Urmatoarele afirmatiii despre colon sunt adevarate, cu exceptia:
a. este formată din epiteliu cilindric unistratificat;
b. este formată din epiteliu pluristratificat cilindric;
c. prezinta fibre musculare netede;
d. prezintă flexura duodeno-jejunala;
e. poate prezenta vilozitati intestinale;
203. Rectul:
a. continuă colonul;
b. prezintă trei segmente;
c. se termină la nivelul orificiului anal;
d. prezintă valvula ileocecală.
e. prezinta muschi oblic;
204. Sfincterul intern al anusului este format din:
a. fibre musculare striate;
b. fibre musculare netede;
c. fibre longitudinale;
d. fibre circulare;
e. este sub control vegetativ;
205. Canalul hepatic comun:
a.se uneste cu canalul cistic;
b.se uneste cu canalul hepatic stang;
c.se formeaza din unirea a doua canale hepatice;
d.formeaza canalul hepatic drept;
e.se uneste cu canalul coledoc;
206. Canalul coledoc:
a.se continua cu canalul hepatic drept;
b.se formeaza din canalul cistic si canalul hepatic comun;
c.se deschide in jejun;
d. se deschide in duoden;
e. se uneste cu canalul principal Wirsung
207. Vezica biliara:
a.este situata inferior de ficat;

Subiect · pagina 24

b.se continua cu canalul coledoc;
c.se continua cu canalul cistic;
d.este situata superior de ficat;
e.comunica cu canalul hepatic drept;
208. Canalul coledoc:
a.se deschide in duoden;
b.se deschide in ampula gastropancreatica;
c.se deschide impreuna cu canalul pancreatic accesor (Santorini);
d. se deschide impreuna cu canalul pancreatic principal;
e.se deschide in flexura duodeno-jejunala;
209. Despre defecatie se poate afirma:
a.e procesul de eliminare a urinii din intestin;
b. cresterea frecventei ei se numeste constipatie;
c.o dificulate a ei este constipatia;
d.consumul mare de fibre vegetale corecteaza diareea;
e.diareea poate fi de natura infectioasa,
210. Faringita:
a.este o inflamatie cronica a muscularei faringiene;
b.poate fi de natura virala;
c.se mainfesta prin dureri ale gatului;
d.se manifesta prin dureri la deglutitie;
e.este o inflamatie acuta a mucoasei esofagiene.
211.Litiaza biliara:
a.reprezinta formarea de calculi in vezica biliara;
b,este o urgenta medico-chirurgicala;
c.este asimptomatica;
d.este mai putin frecventa la femei;
e.este frecventa la cei cu diete echilibrate.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – APARATUL RESPIRATORDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – celula si tesuturileDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – CIRCULAŢIA LIMFATICĂ fara raspunsuri 2018Deschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ExcretiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Asistență Medicală Generală. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.