Pregătire cu un profesor

ALCATUIREA CORPULUI UMAN
TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE
1. Organele sunt:
a. grupari de tesuturi identice;
b. grupari de tesuturi diferite;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie;
e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.
2. Sistemele de organe sunt:
a. formate din organe care indeplinesc functii similare;
b. grupari de tesuturi;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;
e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.
3. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. exista diferite niveluri de organizare a corpului uman;
b. organele functioneaza izolat in organism;
c. organele functioneaza in strinsa corelatie unele cu altele;
d. pentru organele interne se foloseste si termenul de viscere;
e. organele sunt sisteme organizate de materie vie, formate din celule similare.
4. Dintre nivelurile de organizare a corpului uman fac parte:
a. atomul;
b. molecula;
c. membrana;
d. macromolecula;
e. nucleul.
5. Se foloseşte termenul de "viscer" pentru:
a. stomac;
b. ficat;
c. intestin;
d. vezica urinară.;
e. sistem limfatic.
6. Exemple de sisteme:
a. nervos;
b. splina;
c. pericard;
d. endocrin;
e. limfatic.

Subiect · pagina 2

7. Exemple de sisteme:
a. rinichi;
b. muscular;
c. pancreas;
d. limfatic;
e. osos.
8. Segmentele corpului uman sunt:
a. capul;
b. gâtul;
c. membrele;
d. abdomenul;
e. pelvisul.
9. Capul este alcătuit din:
a. cutia craniană;
b. neurocraniu;
c. viscerocraniu;
d. faţă;
e. regiunea cervicala.
10. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. capul formeaza singur extremitatea cefalica a corpului;
b. gatul formeaza singur extremitatea cefalica a corpului;
c. gatul este segmentul ce leaga capul de trunchi;
d. capul impreuna cu gatul formeaza extremitatea cefalica a corpului;
e. cavitatea toracica face parte din cavitatile trunchiului..
11. Gâtul este format din urmatoarele elemente somatice:
a. muschi;
b. esofag;
c. articulatii;
d. laringe;
e. oase.
12. Gâtul este format din urmatoarele viscere:
a. trahee;
b. muschi;
c. tiroida;
d. paratiroide;
e. laringe.
13. Trunchiul este format din:
a. cap;
b. torace;
c. membre;
d. pelvis;
e. abdomen.

Subiect · pagina 3

14. Trunchiul conţine următoarele cavităţi:
a. toracică;
b. abdominală;
c. pelvină;
d. cervicală;
e. cavitatea bucala.
15. Diafragma perineala limiteaza inferior urmatoarea cavitate cu EXCEPTIA:
a. abdominala;
b. toracica;
c. pelvina;
d. bucala;
e. cervicala.
16. Despre diafragma se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este o membrana;
b. este un muschi;
c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;
d. separa cavitarea toracica de cavitatea abdominala;
e. este situate la limita dintre git si trunchi.
17. Subdiviziunile cavitatii abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costala;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul sting.
18. Membrele superioare se caracterizează prin:
a. se leagă de trunchi prin centura scapulară;
b. prezintă trei segmente;
c. prezinta un antebraţ;
d. prezinta un brat;
e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.
19. Membrul superior liber este format din:
a. brat (segment distal);
b. mina (segment distal);
c. antebrat;
d. brat (segment proximal);
e. mina (segment proximal).
20.Membrele inferioare sunt formate din:
a. centura pelviana;
b. centura scapulara;
c. membrul inferior liber;
d. brat;
e. antebrat.

Subiect · pagina 4

21. Membrul inferior liber este format din:
a. centura pelviana;
b. picior (segment distal);
c. picior (segment proximal);
d. gamba;
e. coapsa (segment distal).
22. Corpul omenesc:
a. este simetric;
b. este un corp tridimensional;
c. are trei planuri;
d. are trei axe;
e. are doar doua axe.
23. Axele corpului uman:
a. corespund dimensiunilor spatiului;
b. se intretaie in unghi ascutit;
c. exista un ax transversal;
d. exista un ax longitudinal;
e. exista un ax sagital.
24. Planurile corpului omenesc :
a. exista un plan sagital;
b. exista un plan frontal;
c. exista un plan transversal;
d. trec printr-o singura axa a corpului;
e. trec prin cite doua din axele corpului.
25. Axul longitudinal:
a. este axul lungimii corpului;
b. este orizontal la om;
c. are un pol superior (caudal);
d. are un pol inferior (cranial);
e. are un pol superior (cranial).
26. Axul sagital:
a. este axul grosimii corpului;
b. are un pol sting;
c. are un pol drept;
d. este axul antero-posterior;
e. pleaca din crestetul capului.
27. Axul transversal:
a. este vertical;
b. este orizontal;
c. este antero-posterior;
d. corespunde lungimii corpului;
e. corespunde latimii corpului.
28. Axul transversal are un pol:

Subiect · pagina 5

a. sting;
b. inferior;
c drept;
d. anterior;
e. posterior.
29. Planul care trece prin mijlocul corpului:
a. împarte corpul în doua jumătăţi simetrice;
b. este un plan median;
c. este planul simetriei bilaterale;
d. se numeşte plan medio-sagital;
e. imparte corpul intr-o parte anterioara si alta posterioara.
30. Planul frontal:
a. merge paralel cu fruntea;
b. împarte corpul într-o parte anterioară;
c. împarte corpul într-o parte ventrală;
d. împarte corpul într-o parte posterioară;
e.imparte corpul intr-o parte dreapta.
31. Planul transversal împarte corpul într-o parte:
a. superioară;
b. cranială;
c. inferioară;
d. stinga;.
e. dreapta.
32. Planul metameriei corpului este planul:
a. sagital;
b frontal;
c. orizontal;
d. transversal;
e. antero-posterior.
33. Pentru membrele corpului se folosesc şi termenii:
a. proximal, mai depărtat de centură;
b. superficial;
c. distal, mai apropiat de centură;
d. profund;
e. distal, mai departat de centura.
34. La mână se folosesc termenii:
a. volar;
b. plantar;
c. superficial;
d. palmar;
e. dorsal.
35.La picior se folosesc termenii:
a. palmar;
b. dorsal;

Subiect · pagina 6

c. volar;
d. plantar;
e. profund.
36. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. planul sagital este planul simetriei bilaterale ;
b. planul orizontal este planul metameriei corpului;
c. planul transversal imparte corpul intr-o parte caudala sau superioara;
d. planul medio-sagital este planul simetriei bilaterale;
e. planul orizontal imparte corpul intr-o parte craniala sau inferioara.
37. Din cavitatea toracica fac parte:
a. cavitatea pleurala;
b. zona periombilicala;
c. mediastinul;
d. cavitatea pericardica;
e. zona inghinala.
CELULA
1. Celula este unitatea organismelor vii:
a. morfologică;
b. funcţională;
c. genetică;
d. fundamentala;
e. care nu se diferentiaza.
2. Despre celula se poate afirma:
a. este capabila de autoreproducere;
b. nu se reproduce;
c. este capabila de autoreglare;
d. nu se diferentiaza;
e. este excitabila.
3. Celulele:
a. pot exista singure;
b. nu pot exista singure;
c. pot exista in grup;
d. pot suferi procese de diferentiere;
e. pot suferi procese de specializare.
4. Despre celulele organismului se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. provin din celula-ou;
b. provin din zigot;
c. forma acestora nu este legata de functia lor;

Subiect · pagina 7

d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;
e. initial toate au forma fusiforma.
5. Celulele pot prezenta următoarele forme:
a. stelată;
b. fusiformă;
c. cubică;
d. cilindrica;
e. triunghiulara.
6. Au forma globuloasa urmatoarele celule:
a, adipoase;
b. fibrele musculare striate;
c. ovulele;
d. celulele cartilaginoase;
e. celulele sangvine.
7. Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni:
a. media se consideră 30-50 μ;
b. ovulul: 150- 200 μ;
c. hematia: 3,5 μ.
d.fibra musculara striată: 5-15 cm;
e.fibra musculara striata: 5-15 mm.
8. Prelungirile celulare sunt reprezentate de către:
a. pseudopode;
b. cili;
c. microvili;
d. ribozomi.
e. desmozomi.
9. Componentele fundamentale ale celulei sunt:
a. membrana;
b. citoplasma;
c. nucleul;
d. lichidul interstiţial.
e. plasmalema.
10. Membrana celulară se caracterizează prin următoarele:
a. se mai numeşte membrană plasmatică;
b. se mai numeşte plasmalemă;
c. înconjoară celula;
d. separă structurile interne ale celulei de mediul înconjurător;
e. se mai numeste hialoplasma.
11. Membrana celulara este alcatuita din:
a. glicoproteine;
b. polizaharide;
c. fosfolipide;
d. glicolipide;
e. proteine.

Subiect · pagina 8

12. Fosfolipidele membranare:
a. prezinta o portiune hidrofila;
b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;
c. prezinta o portiune hidrofoba;
d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;
e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.
13. Proteinele membranare:
a. sunt dispuse transmembranar;
b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;
c. sunt dispuse pe fata interna a membranei;
d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;
e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.
14. “Modelul mozaic fluid” este:
a. un model structural;
b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;
d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
e. determinat de glicoproteine si glicolipide.
15. Pseudopodele sunt prelungiri citoplasmatice:
a. permanente;
b. temporare;
c. neordonate;
d. ce apartin leucocitelor;
e. ce apartin celulelor epiteliului tubilor renali.
16. Prelungirile citoplasmatice permanente sunt reprezentate de:
a. dezmozomi;
b. dictiozomi;
c. ribozomi;
d. microvilli;
e. lizozomi.
17. Microvilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. ce apartin leucocitelor;
b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;
c. temporare;
d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;
e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.
18. Cilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. acoperite de plasmalema;
b. se mai numesc si dictiozomi;
c. ce apartin epiteliului mucoasei traheei;
d. temporare;
e. permanente.
19. Desmozomii:

Subiect · pagina 9

a. sunt organite celulare comune;
b. sunt organite celulare specifice;
c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;
d sunt prelungiri citoplasmatice permanente;
e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.
20. Despre prelungirile citoplasmatice se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);
b. sunt reprezentate de cili (prelungiri temporare);
c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;
d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);
e. sunt reprezentate de desmozomi.
21. Citoplasma:
a. este mediul în care se desfăşoară principalele functii vitale;
b. este masa celulară extramembranară;
c. este formată din hialoplasmă;
d. are ca fază de dispersie ansamblul de micelii coloidale;
e. are o structura complexa.
22. Citoplasma:
a. se mai numeste si plasmalema;
b. este un sistem coloidal;
c. faza de dispersie este apa.
d. faza dispersata este apa;
e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.
23. Functional, citoplasma prezinta o parte:
a. structurata, hialoplasma;
b. structurata, organitele celulare comune;
c. structurata, organitele celulare specifice;
d. nestructurata, organitele celulare comune;
e. nestructurata, hialoplasma..
24. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. ribozomii;
b. dictiozomii;
c. desmozomii;
d. lizozomii;
e. centrozomul.
25. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. reticulul endoplasmatic neted;
b. hialoplasma;
c. ergastoplasma;
d. corpusculii lui Palade;
e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.
26. Dintre organitele celulare comune fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, aparatul Golgi;
b. corpii tigroizi;

Subiect · pagina 10

c, corpii Nissl;
d. miofibrilele;
e. mitocondriile.
27. Dintre organitele celulare specifice fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, neurofibrilele;
b. centrozomul;
c. miofibrilele;
d. ribozomii;
e. lizozomii.
28. Reticulul endoplasmatic neted este un sistem:
a. circulator intracitoplasmatic;
b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;
c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;
d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;
e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.
29. Reticulul endoplasmatic rugos este:
a. forma nediferentiata a RE;
b. forma diferentiata a RE;
c. organita celulara comuna;
d. organita celulara specifica;
e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.
30. In celula, reticulul endoplasmatic indeplineste urmatoarele functii:
a. in metabolismul proteic;
b. in diviziunea celulara;
c. in fosforilarea oxidativa;
d. in metabolismul glicogenului;
e. in excretia unor substante celulare
31. Ribozomii:
a. sunt bogati in fosfolipide ;
b,sunt bogati in ribonucleoproteine;
c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;
d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;
e. sunt sediul sintezei proteice.
32. Aparatul Golgi:
a. se mai numesc si dictiozomi;
b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;
c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;
d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;
e. au rol in excretia unor substante celulare.
33. Mitocondriile:
a. sunt organite celulare;
b. prezinta un perete cu structura trilaminata, glicoproteica;
c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;
d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea ADN);

Subiect · pagina 11

e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.
34. Mitocondriile:
a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:
b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;
c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;
d. prezinta la interior matricea mitocondriala;
e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.
35. Mitocondriile prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;
b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;
c. sunt sediul sintezei proteice;
d. au rol in diviziunea celulara;
e. au rol in digestia fragmentelor de celule.
36. Lizozomii:
a. sunt organite celulare specifice:
b. sunt corpusculi sferici;
c. contin enzime hidrolitice;
d. contin enzime oxido-reducatoare;
e. au rol in eliberarea de energie.
37. Centrozomul :
a. este o organita celulara specifica;
b. este situat in apropierea membranei;
c. este situat in apropirea nucleului;
d. are rol in diviziunea celulara;
e. se gaseste si in neuroni.
38. Centrozomul:
a. este format din doi nucleoli;
b. este format din doi centrioli cilindrici;
c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;
d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;
e, se manifesta in timpul diviziunii celulare.
39.Organitele specifice sunt;
a. neurofibrilele;
b. corpii tigroizi;
c. miofibrilele;
d. corpii Nissl;
e. corpusculii lui Palade.
40. Neurofibrilele:
a. se gasesc in citoplasma neuronului;
b. nu se gasesc in dendrite;
c. se gasesc in dendrite;
d. se gasesc in axoplasma;
e. nu se gasesc in axoplasma.

Subiect · pagina 12

41. Despre miofibrile se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt elemente contractile;
b. se gasesc in axoplasma;
c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;
d. se gasesc in citoplasma neuronului;
e. se gasesc in citoplasma nucleului.
42, Despre corpii Nissl se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. se mai numesc si corpii tigroizi;
b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;
c. sunt echivalentii ribozomilor in celula nervoasa;
d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;
e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.
43. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter permanent;
b. au caracter temporar;
c. sunt granule de substante de rezerva;
d. sunt pigmenti;
e. sunt produsi de secretie.
44. Nucleul:
a. este o parte constitutiva principala a celulei;
b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;
c. nu contine materialul genetic;
d. controleaza metabolismul celular:
e. nu transmite informatia genetica.
45. Nucleul:
a. are, de obicei, forma celulei;
b. poate fi dispus central;
c. poate fi dispus excentric.
d. contine mai multi nucleoli;
e. contine mai multi centrioli.
46. Numărul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. hepatocitele sunt binucleate;
c. fibra musculară striată este polinucleată;
d. hematia adulta este polinucleată.
e. hematia adulta este anucleata.
47. Structural, nucleul prezintă:
a. membrană;
b. citoplasmă celulară;
c. unul sau mai mulţi nucleoli;
d. centrozom.
e. carioplasma.
48. Membrana nucleara:
a. este poroasa;

Subiect · pagina 13

b. este dubla;
c. este constituita din doua foite;
d. are structura bilaminata;
e. are structura trilaminata.
49. Foitele membrane nucleare sunt:
a. interna, spre matricea citoplasmatica;
b. externa, aderenta miezului nuclear;
c. externa , ce prezinta ribozomi;
d. externa ce se continua cu citomembranele RE;
e. interna, aderenta miezului nuclear.
50. Despre spatiul perinuclear se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este situate sub membrana nucleara;
b. este inconjurat de plasmalema;
c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;
d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;
e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).
51. Carioplasma se caracterizează prin:
a. este dispusă în jurul centrozomului;
b. are un aspect omogen;
c. prezinta o reţea de filamente groase;
d. este o solutie coloidala;
e. prezinta o retea de filament subtiri.
52. Cromozomii:
a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;
b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;
c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;
d. contin ADN;
e. contin ARN cromozomal.
53. Cromozomii contin:
a. ioni de Ca si Mg;
b. proteine nonhistonice;
c. ATP;
d. proteine histonice;
e. cantitati mici de lipide.
54. Celula asigură desfăşurarea unor procese de importanţă vitală:
a. sinteza proteica;
b. metabolismul celular;
c. reproducerea celulara;
d. formarea senzaţiilor;
e. transportul transmembranar.
55. Permeabilitatea selectiva permite un:
a. schimb bidirectional de substante nutritive;
b. schimb unidirectional de substanta nutritive;
c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;

Subiect · pagina 14

d. transfer ionic;
e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular
56. Transportul transmembranar se realizeaza prin mecanisme:
a. care nu necesita prezenta unor carausi;
b. numai prin mecanisme pasive;
c. numai prin mecanisme active;
d. prin mecanisme active si pasive;
e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.
57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta unor carausi se
realizeaza prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. cotransport;
e. transport activ.
58. Transportul transmembranar care necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. transport pasiv;
e. transport activ.
59. Transportul activ se realizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. consum energetic (furnizat de ATP)
b. consum enegetic (furnizat de ADN);
c. difuziunea;
d. osmoza;
e. difuziunea facilitata
60. Pot difuza prin membrana celulara:
a. glucoza;
b. hormonii steroizi:
c. etanolul;
d. ureea;
e. moleculele liposolubile.
61. Canalele ionice:
a. sunt situate la nivelul plasmalemei;
b. nu permit pasajul ionilor;
c. sunt formatiuni cu structura proteica;
d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;
e. permit pasajul ionilor.
62. Difuziunea facilitata:
a. este difuziunea apei dintr-o solutie;
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
c. se realizeaza cu consum energetic;

Subiect · pagina 15

d. se realizeaza fara consum energetic;
e. se realizeaza prin fagocitoza.
63. Transportul activ asigura deplasarea:
a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;
b. ionilor, conform gradientului de concentratie;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;
d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;
e. se desfasoara cu consum de energie.
64. Transportul activ poate fi:
a. primar;
b. secundar;
c. cotransport;
e. exocitoza;
d. endocitoza.
65. Transportul vezicular:
a. este o categorie speciala de transport;
b. se realizeaza prin osmoza;
c. este reprezentat de endocitoza;
d. este reprezentat de pinocitoza;
e. este reprezentat de fagocitoza.
66. Despre exocitoza se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. este o forma de transport vezicular;
b. este reprezentata de fagocitoza;
c. este reprezentata de pinocitoza;
d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in
exteriorul celulei;
e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.
67. Potentialul membranar de repaos:
a. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;
b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsuri
electrice;
c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;
d. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de K;
e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.
68. Pompele ionice:
a. se gasesc la nivelul membranei celulare;
b. se gasec la nivelul citoplasmei;
c. expulzeaza Na;
d. introduc K;
e. sunt pompe active.
69. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;
b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;
c. este produs de stimuli electrici;

Subiect · pagina 16

d. mecanismul de producere depinde de tipul de celula;
e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.
70. Mecanismul de producere al potentialului de actiune:
a. se datoreaza unor curenti electrici;
b. se datoreaza trecerii ionilor prin canalele membranare specifice;
c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;
d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;
e. este in functie de tipul de celula.
71. Fazele potentialului de actiune sunt:
a. pragul;
b. panta ascendenta (depolarizarea);
c. panta ascendenta (repolalarizarea);
d. panta descendenta (repolarizarea);
e. panta descendenta (depolarizarea).
72. Potentialul de actiune cu valoare prag produce:
a. depolarizarea rapida a celulei;
b. celula nu se depolarizeaza;
c. depolarizarea spontana a celulei;
d. repolarizarea celulei;
e. contractilitatea.
73. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
b. stimulii subliminali nu provoaca depolarizarea;
c. stimulii supraliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.
e. este un raspuns de tip “totul sau nimic”.
74. Panta ascendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. apare dupa atingerea potentialului prag;
d. se datoreaza iesirii K din celula;
e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru Na.
75. Panta descendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. potentialul revine la valoarea de repaos;
d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;
e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele speciale.
76. Perioada refractara:
a. este o proprietate speciala a celulei;
b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de
actiune;
c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de
actiune;

Subiect · pagina 17

d. exista perioada refractara absoluta;
e. exista perioada refractara relativa.
77. Perioada refractara absoluta:
a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de
intensitatea stimulului;
b. cuprinde panta ascendenta;
c. cuprinde toata panta descendenta;
d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;
e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.
78. Perioada refractara relativa:
a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul
este suficient de puternic;
b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;
c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;
d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;
e. al doilea potential are o amplitudine mai mare.
79. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;
b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;
c. se propaga intr-un singur sens;
d. se propaga in ambele sensuri;
e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.
80. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
a. activitatea secretorie;
b. sinteza proteica;
c. reproducerea celulara;
d. contractilitatea;
e. metabolismul celular.
81. Celulele sintetizeaza:
a. substante proteice proprii;
b. substante lipidice proprii;
c. substante necesare pentru refacerea structurilor;
d. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul intern (secretie
exocrina);
e. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul extern (secretie
endocrina).
TESUTURILE
1.Tesuturile sunt :
a. formate din celule similare;
b. sisteme organizate de materie vie;
c. formate din celule diferite;
d. grupuri de celule;

Subiect · pagina 18

e. formate din celule unite intre ele prin substanta intercelulara.
2. Tesuturile fac parte dintre nivelurile de organizare a corpului uman impreuna
cu:
a. celulele;
b. substanta fundamentala;
c. substanta de ciment;
d. organele;
e. sistemele de organe.
3. Cele patru tipuri fundamentale de tesuturi sunt:
a. epitelial;
b. conjunctiv;
c. limfatic;
d. muscular;
e. nervos.
4. Substanta intercelulara:
a. uneste celulele intre ele;
b. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta de ciment”.
c. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta de ciment”;
d. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta fundamentala”;
e. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta fundamentala”.
5. Tesutul epitelial este:
a. de acoperire;
b. sensorial;
c. nervos;
d. secretor;
e. glandular.
6. Tesutul epitelial de acoperire este:
a. unistratificat;
b. pluristratificat;
c. simplu;
d. adipos;
e. pseudostratificat.
7. Tesutul epitelial de acoperire unistratificat poate fi:
a. pavimentos;
b. cubic;
c. de tranzitie:
d. cilindric ciliat;
e. cilindric neciliat.
8. Tesutul epitelial simplu pavimentos formeaza:
a. mucoasa bronhiolelor;
b. tunica interna a vaselor sanguine;
c. mucoasa tubului digestiv;
d. epiteliul tracheal;
e. tunica interna a vaselor limfatice.

Subiect · pagina 19

9. Mucoasa tubului digestiv este formata de tesut epitelial:
a. simplu cubic;
b. simplu cilindric ciliat;
c. pseudostratificat cilindric ciliat;
d. simplu cilindric neciliat:
e. pseudostratificat cilindric neciliat.
10. Tesutul epitelial pluristratificat este:
a. cubic ciliat si cilindric ciliat;
b. cubic si cilindric;
c. de tranzitie;
d. pavimentos keratinizat;
e. pavimentos nekeratinizat.
11. Tesutul epitelial pavimentos poate fi:
a. pavimentos simplu (epiderma);
b. pavimentos keratinizat (epiderma);
c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);
d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);
e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).
12. Tesutul epitelial glandular este:
a. tip mixt;
b. tip exocrin;
c. tip endocrin;
d. secretor;
e. sensorial.
13. Tesutul epitelial glandular endocrin poate fi:
a. simplu, tubular;
b tipul in cordoane celulare;
c. tipul folicular;
d. compus, tubulo-acinos;
e. pluricelular.
14. Tesutul glandular endocrin tipul in cordoane celulare se gaseste la nivelul:
a. ovarului;
b. adenohipofizei;
c. tiroidei;
d.paratiroidelor;
e. pancreasului.
15. Tesutul epitelial glandular mixt se gaseste la nivelul:
a. tiroidei;
b. testicolului;
c. pancreasului;
d. paratiroidelor;
e. ovarului.

Subiect · pagina 20

16. Tesutul epitelial sensorial intra in alcatuirea urmatoarelor organe, cu
EXCEPTIA:
a. pancreasul;
b. adenohipofiza;
c. ovarul;
d. organele de simt;
e. tiroida.
17. Urmatoarele afirmatii despre tesutrile epiteliale sunt adevarate:
a. tesutul epitelial simplu cilindric neciliat se gaseste in mucoasa tubului digestiv;
b. tesutul epitelial simplu cilindric ciliat formeaza epiteliul traheal;
c. tesutul epitelial pseudostratificat cubic si cilindric intra in structura canalelor glandelor
exocrine;
d. tesutul epitelial pseudostratificat cilindric ciliat intra in structura epiteliului traheal;
e. tesutul epithelial pluristratificat cubic si cilindric intra in structura canalelor glandelor
exocrine.
18. In structura vaselor de singe se gasesc:
a. tesut epitelial pavimentos unistratificat in tunica interna;
b. tesut epitelial pavimentos unistratificat in tunica externa;
c. tesut epitelial pluristratificat pavimentos keratinizat in tunica interna;
d. tesut conjunctiv elastic in tunica medie;
e. tesut epitelial pluristratificat pavimentos nekeratinizat in tunica interna.
19. Tesutul conjunctiv este de tip:
a. moale;
b. mixt;
c. semidur;
d. dur;
e. fluid.
20. Tesutul conjunctiv moale poate fi:
a. lax;
b. adipos;
c. fibros;
d. cartilaginos;
e. reticulat.
21. Tesutul adipos:
a. este dispus in jurul rinichilor;
b. leaga unele organe;
c. este dispus subcutanat;
d. insoteste alte tesuturi;
e. este dispus in jurul ochilor.
22. Tesutul conjunctiv moale fibros formeaza:
a. aponevrozele;
b. splina;
c. tendoanele;
d. ligamentele;
e. ganglionii limfatici.

Subiect · pagina 21

23. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:
a. hialin;
b. striat;
c. elastic;
d. osos;
e. fibros;
24. Tesutul cartilaginos hialin se gaseste in:
a. cartilajele laringelui;
b. epiglota;
c. cartilajele costale;
d. cartilajele traheale;
e. ligamente
25. Tesutul semidur fibros se gaseste in:
a. ligamente;
b. discurile intervertebrale;
c. aponevroze;
d. meniscurile articulare;
e. tendoane.
26. Tesutul cartilaginos elastic formeaza:
a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
27. Tesutul epitelial de acoperire formeaza:
a. epidermul;
b. mucoasa cavitatii bucale;
c. hipodermul;
d. mucoasa bronhiolelor;
e. tunica interna a vaselor limfatice.
28. Tesutul conjunctiv moale formeaza urmatoarele structuri, cu EXCEPTIA:
a. tendoane;
b. glande mixte;
c. aponevroze;
d. hipodermul;
e. meniscuri articulare.
29. Tesutul conjunctiv cartilaginos formeaza urmatoarele structuri, cu EXCEPTIA:
a. cartilagiile costale;
b. coastele;
c. aponevrozele;
d. discurile intervertebrale;
e. pavilionul urechii.
30. Tesutul conjuctiv fluid este reprezentat de urmatoarele, cu EXCEPTIA:

Subiect · pagina 22

a. umoarea apoasa;
b. singele;
c. LCR;
d. lichidul pleural;
e. saliva.
31. Tesutul osos:
a. este tesut conjunctiv dur;
b. este tesut conjunctiv semidur;
c. este de tip compact;
d. este de tip haversian;
e. este de tip trabecular.
32. Despre tesutul osos compact se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. se numeste si tesut osos trabecular;
b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;
d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
e. se numeste si tesut osos haversian.
33. Tesutul osos spongios:
a. se numeste si compact;
b. se gaseste in interiorul oaselor late;
c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.
34. Tesutul muscular este de tip:
a. neted visceral (in iris);
b. neted multiunitar (in iris);
c. striat in muschii somatici;
d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;
e. striat de tip cardiac in miocard.
35. Tesutul nervos :
a. se mai numeste si tesut epitelial senzorial;
b. este format din neuroni;
c. este format din nevroglii;
d. este format din celule gliale;
e. este format din celule nervoase.

Subiect · pagina 23

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – APARATUL RESPIRATORDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – CIRCULAŢIA LIMFATICĂ fara raspunsuri 2018Deschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ExcretiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Asistență Medicală Generală. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.