Pregătire cu un profesor

EXCREŢIA
1.Rinchii sunt situați în:
a. cavitatea abdominală;
b. cavitatea pelvină;
c. regiunea lombară;
d. fosa iliacă;
e. regiunea toracală.
2. Funcţiile rinichiului sunt:
a. excreţia unor produşi finali de metabolism ai organismului;
b. formarea elementelor figurate ale sângelui;
c. controlul concentraţiilor majorităţii constituienţilor organismului;
d. asigurarea hemostazei;
e. participarea la procesul de gluconeogeneză..
3. În rinichi pătrund următoarele elemente cu EXCEPȚIA:
a. ureterul;
b. vena renală;
c. limfaticele;
d. artera renală
e. uretra.
4. Din rinichi ies următoarele elemente cu EXCEPȚIA:
a. artera renală;
b. artera interlobară;
c. nervii renali;
d. vena renală
e. ureterul.
5. Sistemul excretor este alcătuit din:
a. rinichi;
b. ureter;
c. vezică urinară;
d. trei porțiuni;
e. uretră.
6.Rinchii sunt situați în:
a.cavitatea abdominală;
b.cavitatea pelvină;
c.anterior coloanei vertebrale toracale;
d.de partea stanga a coloanei vertebrale;
e.de partea deapta a coloanei vertebrale.
7. Rinichiul prezintă, pe secțiune:
a. o zonă centrală, medulara;
b. o zonă centrală, corticala;
c. o zonă periferică, corticala;
d. o zona corticala cu piramide Malpighi;
e. medulara prezinta piramide Malpighi.

Subiect · pagina 2

8. Medulara renală prezintă, pe secţiune:
a. formaţiuni piramidale;
b. capsula Bowman;
c. piramidele Malpighi;
d. glomeruli renali;
e. calicele renale mici.
9. Piramidele renale Malpighi se caracterizează prin următoarele:
a. au aspect triunghiular;
b. sunt situate în medulara renală
c. au vârful spre sinusul renal;
d. sunt în număr de trei;
e. se deschid în calicele renale mari.
10. Corticala renală conţine:
a. corpusculi renali;
b. piramide Malpighi;
c. papila renală;
d. tubi uriniferi;
e. ansa Henle.
11. Rinichii nu au urmatoarele roluri, cu exceptia:
a.formarea reninei;
b.activarea vitaminei B6;
c.formarea eritropoietinei;
d.gluconeogeneza;
e.gliconeogeneza;
12. Componentele nefronului sunt:
a. calicele mici;
b. corpusculul renal;
c. bazinetul;
d. tubul proximal;
e. ansa Henle.
13.Despre debitul sanguin renal nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezinta 25%din debitul cardiac de repaus;
b.este de aproximativ 1500ml /min;
c.este de 420ml/100g tesut/min;
d.reprezinta 20%din debitul cardiac de efort;
e.este de aproximativ 1200 mL/min;
14. Urmatoarele afirmatii despre debitul sanguin renal sunt adevarate, cu exceptia:
a.este de aproximativ 1200ml/sec;
b.reprezinta 20% din debitul cardiac de repaus;
c.este de aproximativ 420/mL/100mg/min;
d.este de aproximativ 1200L/min;
e.reprezinta 25% din debitul cardiac de repaus;
15. Segmentele tubului urinifer sunt:

Subiect · pagina 3

a. tubul contort proximal;
b. ansa Henle;
c. tubul contort distal;
d. corpusculul renal;
e. glomerulul renal.
16. Despre rinichi nu se pot afirma urmatoarele:
a.prezinta o capsula renala la exterior;
b.fiecare rinichi contine un numar de aproximativ 2 milioane de nefroni;
c.80% din nefronii corticali ai rinichiului sunt corticali;
d.sunt situati de o parte si de alta a coloanei vertebrale toracale;
e.sunt asezati in cavitatea abdominala;
17.Nefronul se caracterizează prin:
a. reprezintă unitatea anatomică a rinichiului;
b. reprezintă unitatea funcţională a rinichiului;
c. are două componente;
d. are o lungime de 10-11 cm;
e. cuprinde corpusculul renal și tubul urinifer..
18 Tubul contort proximal renal:
a. este situat în corticală;
b. se continuă cu tubul contort distal;
c. este primul segment al tubului urinifer;
d. străbate medulara;
e. ese continua cu tubul colector
19 La nivelul nefronului, ansa Henle:
a. se află în continuarea tubului contort proximal;
b. are un braţ descendent;
c. are un braţ ascendent;
d. se continuă cu tubul colector;
e. este situată în zona medulară a rinichiului.
20. Tubul contort distal al nefronului, se caracterizează prin:
a. străbate medulara;
b. este situat în corticală;
c. este un tub muscular;
d. se continuă cu tubul colector
e. se află în continuarea ansei Henle.
21. La nivelul nefronului, tubul colector:
a. continuă ansa Henle;
b. se termină la nivelul calicelui mic;
c. continuă tubul contort proximal;
d. continuă tubul contort distal;
e. este important in mecanismul contracurent;
22. Rinichiul conține următoarele tipuri de nefroni:
a. juxtamedulari;
b. viscerali;

Subiect · pagina 4

c. corticali;
d. parietali;
e. superficiali.
23. În corpusculul renal se produc următoarele procese:
a. filtrarea glomerulară;
b. consum de energie;
c. secreţia tubulară;
d. formarea urinii primare;
e. reabsorbția tubulară.
24. Căile urinare sunt reprezentate de:
a. calicele mici şi mari;
b. bazinetul;
c. ureterul;
d. vezica urinară;
e. rinichi
25. Calicele renale mici:
a. sunt situate la vârful piramidelor Malpighi;
b. sunt situate în corticala renală;
c. prin unire formează calicele renale mari;
d. sunt situate în medulara renală;
e. se deschid în pelvisul renal.
26. Calicele renale mari se caracterizează prin:
a. se formează prin confluarea calicelor renale mici;
b. sunt în număr de trei;
c. prin unire formează pelvisul renal;
d. continua uretra;
e. sunt situate la vârful piramidelor Malpighi.
27. Pelvisul renal:
a. se mai numeşte pelvis abdominal;
b. este un conduct mai dilatat;
c. are în structură fibre cartilaginoase;
d. se continuă cu ureterul ;
e. se formează prin confluarea calicelor renale mari.
28. Ureterul:
a. se întinde între pelvisul renal şi vezica urinară;
b. este ultimul segment al căilor urinare;
c. este un organ pereche;
d. la nivelul său se acumulează urina,
e. este un tub muscular striat.
29.Vezica urinară prezintă:
a. două sfinctere;
b. un sfincter intern neted, reprezentat de mușchiul colului vezical;
c. un sfincter extern alcătuit din mușchi striat;
d. sfincterul extern controlat de sistemul nervos vegetativ;

Subiect · pagina 5

e. sfincterul intern controlat voluntar.
30. Vezica urinară se caracterizează prin:
a. este porţiunea cea mai dilatată a căilor urinare;
b. acumulează urina care este adusă în mod continuu de către uretere;
c. evacuează urina în mod discontinuu prin actul micţiunii;
d. parenchimul vezical prezintă ţesut conjunctiv lax;
e. se umple progresiv până ce tensiunea intraparietală atinge o valoare prag.
31. Nefronii corticali se caracterizează prin:
a. au glomerulul situat în zona medulară a rinichiului;
b. au glomerulul situat în zona corticală a rinichiului;
c. ansa lor Henle ajunge în stratul profund al medularei;
d. au ansa Henle scurtă, ce ajunge în stratul extern al medularei;
e. au rol important în mecanismul de contracurent, prin care se produce urină concentrată.
32. Nefronii juxtamedulari au următoarele caracteristici:
a. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară;
b. ansa Henle coboară adânc în medulară;
c. uneori, ansa Henle poate ajunge la nivelul papilelor renale;
d. sunt importanţi în mecanismul de producere a urinei diluate;
e. reprezintă 85% din numărul total de nefroni.
33. Inervația vezicii urinare este asigurată de:
a. simpatic, prin marele nerv splanhnic;
b. parasimpatic, prin nervii pelvici;
c. parasimpatic, prin nervul vag;
d. simpatic, determina contractia sfincterul intern;
e. parasimpatic, ce contractă mușchiul vezical relaxează sfincterul extern.
34. La nivelul nefronului, rețeaua peritubulară:
a. provine din capilarizarea arteriolei eferente;
b. provine din capilarizarea arteriolei aferente;
c. se găsește în special în jurul tubilor proximali,
d. se găsește în special în jurul tubilor distali;
e. cea mai mare parte se gaseste în medulara renală.
35. Din vezica urinară, urina se evacuează prin următoarele structuri, cu EXCEPȚIA:
a. uretere;
b. uretră;
c. bazinet;
d. calice mari;
e. calice mici.
36. Despre uretere putem afirma următoarele:
a. sunt două tuburi musculare netede ce transportă urina spre vezica urinară;
b. încep la nivelul pelvisului renal;
c. sunt prevăzute cu miscări peristaltice controlate de sistemul nervos vegetativ;
d. frecvența undelor peristaltice este accelerată de sistemul simpatic;
e. frecvența undelor peristaltice este încetinită de sistemul parasimpatic;

Subiect · pagina 6

37. Rinichii mai pot îndeplini următoarele roluri:
a. formarea şi eliberarea reninei;
b. formarea şi eliberarea eritropoietinei;
c. gluconeogeneza;
d. activarea vitaminei D3
e. producerea elementelor figurate ale sângelui.
38.Despre debitul filtrarii glomerulare se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este cantitatea de filtrat glomerular formata intr-un minut de toti nefronii unui rinichi;
b.este cantitatea de filtrat glomerular formata intr-un minut de toti nefronii ambilor rinichi;
c.este de aproximativ 125L/min;
d.este de aproximativ 180L/zi;
e.este cantitatea de filtrat glomerular formata intr-o de toti nefronii unui rinichi
39.Despre dinamica filtrarii glomerulare nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este realizata de presiunea din capilarele glomerulare (de 18 mmHg);
b.este realizata de presiunea coloid osmotica a proteinelor din capilare (32 mmHg);
c.este realizata de presiunea coloid osmotica a proteinelor din capsula Bowman (de 60 mmHg);
d.este realizata de presiunea din capsula Bowman care se opune filtrarii;
e.este realizata de presiunea coloid osmotica a proteinelor din capilare (considerata 0);
40.Urmatoarele afimatii despre fortele care realizeaza filtrarea la nivelul glomerului sunt
adevarate, cu exceptia:
a.presiunea din capilarele glomerulare se opune filtrarii;
b.presiunea coloid osmotica a proteinelor din capilare se opune filtrarii;
c.presiunea coloid osmotica a proteinelor din capsula Bowman este de 60mmHg;
d. presiunea din capsula Bowman este de 32mmHg;
e. presiunea din capilarele glomerulare determina filtrarea;
41. Procesul de formare a urinei cuprinde:
a. filtrarea glomerulară;
b. reabsorbţia tubulară;
c. secreţia tubulară;
d. numai mecanisme active;
e. numai mecanisme pasive de difuziune și osmoză.
42. Filtrarea glomerulară constă în:
a. trecerea plasmei sanguine din capilarele glomerulare in capsula Bowman;
b. formarea urinei primare;
c. formarea urinii finale;
d. un proces ce se desfășoară numai cu consum de energie;
e. trecerea plasmei sanguine din capsula Bowman în capilarele glomerulare.
43. Filtratul glomerular reprezintă:
a. o plasmă care nu conţine proteine în cantități semnificative;
b. lichidul care filtrează la capătul venos al venei porte;
c. o plasmă ce conţine un număr mediu de hematii;
d. urina primară;
e. urina finală.
44. Urina finală se caracterizează prin:

Subiect · pagina 7

a. este rezultatul procesului de reabsorbţie tubulară;
b. este rezultatul procesului de secreţie tubulară;
c. este transportată prin uretere în vezica urinară;
d. conţine glucoză;
e. nu conține substanțe organice și anorganice.
45. La nivelul nefronului, filtratul glomerular:
a. se formează la nivelul glomerulului renal;
b. traversează diferitele porțiuni ale tubilor;
c. suferă procese selective de reabsobție,
d. suferă procese selective de secreție,
e. reprezintă urina finală.
46. La nivelul nefronului, reabsorbţia tubulară:
a. reprezintă recuperarea substanţelor utile organismului din filtratul glomerular;
b. se realizează de către celulele tubilor uriniferi ai nefronului;
c. se realizează prin procese pasive de difuziune și osmoză;
d. se realizează prin procese active, cu consum de energie;
e. are loc numai în prezența unor hormoni, ADH și aldosteron.
47.Celulele tubilor uriniferi :
a.sunt adaptate fizic pentru a realiza reabsorbtia tubulara;
b.prezinta la polul apical numerosi microvilli;
c.prezinta numeroase mitocondrii care fabrica ADN necesar procesului de absorbtie;
d.membranele lor contin biochimic pompe metabolice pentru transportul activ;
e.sunt adaptate morfologic pentru reabsorbtia tubulara;
48.Despre transportul pasiv se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.se face pe baza unor legi chimice ale difuziunii in gradient electric;
b.se face pe baza unor legi chimice ale osmozei
c.se face pe baza unor legi fizice ale difuziunii in gradient chimic;
d.se face pe baza diferentelor de presiuni hidrostatice;
e.se face pe baza unor legi chimice ale difuziunii in gradient electrochimic;
49.Despre transportul pasiv se pot afirma urmatoarele:
a.este limitat de o capacitate maxima de transport a nefronului;
b.nu necesita energie;
c.se face pe baza unor legi fizice ale difuziunii;
d.nu este limitat de o capacitate maxima de transport a nefronului;
e.se face pe baza diferentelor de presiuni osmotice;
50. La nivelul nefronului, prin transport pasiv, se reabsorb:
a. apa, în gradient osmotic;
b. ureea, în gradient chimic;
c. sodiul, în gradient electrochimic;
d. clorul, în gradient electric;
e. aminoacizii, în gradient osmotic.
51. În tubul proximal al nefronului, se reabsorb:
a. glucoză;
b. apă;

Subiect · pagina 8

c. urati;
d. NH3;
e. toate substanțele organice.
52.Prin transport pasiv sunt recuperate urmatoarele substante, cu exceptia:
a.uree
b.HCO 3
c.Na+;
d.Cl- ;
e.vitamine;
53. Prin transport activ se reabsorb:
a.glucoză;
b.apă;
c.aminoacizi;
d.creatinina;
e.fosfati.
54. Reabsorbţia apei se realizează la nivelul:
a. tubului colector:
b. tubului contort proximal;
c. ansei Henle;
d. tubului contort distal;
e. glomerulului renal.
55. nivelul tubului contort distal au loc următoarele procese:
a. secreția K+ -lui prin mecanisme active;
b. rebsorbția Na+ -lui, sub acțiunea aldosteronului;
c. reabsorbția facultativă a apei, sub acțiunea aldosteronului;
d. reabsorbția ureei și a amoniacului;
e. secreția ionilor de amoniu.
56. La nivelul nefronului, reabsorbția apei, se realizează astfel:
a. în proporții diferite în toate segmentelele tubului urinifer,
b. cea mai importantă cantitate, în tubul contort proximal;
c. faculativ în tubii colectori
d. faculativ în tubii contorți distali
e. la nivelul tubului proximal, numai sub acțiunea ADH-ului.
57. Reabsorbţia tubulară se caracterizează prin:
a. recuperarea unor substanţe utile organismului din urina primară;
b. trecerea unor constituienți din tubul urinifer în capilarele sanguine peritubulare;
c. este un proces ce se realizează prin mecanisme active;
d. este un proces ce se realizează prin mecanisme pasive;
e. are loc numai la nivelul tubilor proximali ai nefronului.
58. Reabsorbția facultativă a apei la nivelul nefronului :
a. are loc la nivelul tubilor proximali;
b. se realizează sub acțiunea ADH-ului ;
c. permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului ;
d. se realizează numai în prezezența aldosteronului ;

Subiect · pagina 9

e. antrenează și absborția altor ioni (H+ ).
59. La nivelul tubului urinifer, transportul pasiv se realizează prin:
a. difuziune;
b. osmoză;
c. diferența de presiune hidrostatică;
d. consum de energie și oxigen;
e. consum de ATP.
60. În tubul proximal al nefronului au loc următoarele procese: ,
a. reabsorbția apei în proporție de 80%;
b. reabsorția glucozei;
c. reabsorbția sarurilor,
d. reabsorbția apei în proporție de 15%
e. cea mai importantă secreție a potasiului.
61. Despre transportul activ, la nivelul tubului urinifer, putem afirma următoarele:
a. se datorează travaliului metabolic al nefrocitului,
b. este selectiv;
c. se realizează împotriva gradientelor de concentrație,
d. se realizează conform gradientelor electrice;
e. intervine în recuperarea substanțelor utile organismului.
62. În tubii distali și colectori ai nefronului au loc următoarele procese:
a. reabsorbția apei, în proporție de 15%,
b. secreția potasiului, prin mecanism pasiv;
c. secreția ureei;
d. secreția creatinei;
e. rebsorbția glucozei în proporție de 10%.
63. În urina finală se regăsesc următorii compuși:
a. fosfați;
b. proteine;
c. acid uric,
d. calciu,
e. magneziu.
64. În urina primară se regăsesc următorii compuși:
a. glucoză;
b. proteine, în cantitate semnificativă;
c. sodiu,
d. potasiu;
e. amoniac, sub formă de clorură de amoniu.
65. La nivelul tubului urinifer se reabsorb, prin mecanism activ, următorii compuși:
a. aminoacizi;
b. Na+;
c. K+;
d. uree;
e. unele vitamine

Subiect · pagina 10

66. La nivelul nefronului, secreția tubulară:
a. completează funcția de eliminare a unor substanțe toxice organismului;
b. contribuie la eliminarea unor medicamente din organism;
c. reprezintă procesul de trecere a substanțelor din interstitiul peritubular în lumenul
tubului;
d. are același sens de transport ca reabsorbția tubulară;
e. se desfășoară numai la nivelul tubului contort proximal.
67. La nivelul tubului urinifer se secretă:
a. H+;
b. amoniac;
c. Na+;
d. glucoză;
e. K+;
68. Urina finală conține următoarele substanțe:
a. clor;
b. uree;
c. acid uric;
d. creatină;
e. glucoză.
69. Urina finală conține următoarele substanțe:
a. apă, în proporție de 1% din cea filtrată;
b. clorură de amoniu;
c. proteine;
d. saruri de Mg 2+;
e. hormoni.
70. Urina finală conține următoarele substanțe:
a. mangan;
b. Na+;
c. K+;
d. enzime;
e. proteine.
71. Despre secreția H+ , la nivelul nefronului, putem afirma următoarele:
a. se realizează în special în tubul contort proximal;
b. se realizează cu consum de energie,
c. poate avea loc și în tubul contort distal, în funcție de pH-ul mediului intern;
d. se poate realiza și sub formă de ioni de amoniu, determinînd alcalinizarea suplimentară a
urinei;
e. în tubul contort proximal, mecanismul este pasiv.
72. Despre secreția K+ , la nivelul nefronului, putem afirma următoarele:
a. are loc în special în tubul contort proximal,
b. se realizează prin schimb ionic;
c. prin acest proces, rinichiul menține nivelul constant al potasemiei în organism;
d. are loc prin mecanisme pasive, la nivelul tubului contort distal;
e. se reabsorbe pasiv pe toată lungimea tubului urinifer.

Subiect · pagina 11

73. Despre secreția NH3, la nivelul nefronului, putem afirma următoarele:
a. reprezintă o modalitatea de excreție suplimentară a protonilor;
b. se realizează sub formă de ioni de amoniu;
c. se poate face și sub formă de clorură de amoniu;
d. are efect antitoxic, producînd alcalinizare suplimentară a urinei,
e. se realizează numai în prezența ionilor de K+ .
74. Funcţia endocrină a rinichiului constă în secreția următorilor hormoni cu
EXCEPȚIA:
a. oxitocina
b. ADH;
c. eritropoietină;
d. aldosteron;
e. mineralocorticoizi.
75.La nivelul tubului contort distal al nefronului:
a. acționează mecanisme de transport prin schimb ionic;
b. procesele de reabsorbție se desfășoară sub acțiunea aldosteronului;
c. procesele de reabsorbție se desfășoară sub acțiunea hormonului diuretic;
d. procesele de secreție și absorbție se desfășoară în funcție de pH-ul mediului intern;
e. acționează numai mecanisme active de secreție a substanțelor utile organismului.
76. Urina finala nu contine urmatoarele componente chimice, cu exceptia:
a. 85%apa;
b. substante minerale (saruri de Ca, K, Na, Mn))
c.uree;
d.creatina;
e.leucocite;
77. Urina finala poate contine urmatoarele componente chimice:
a.0,2 mg de Ca2+ ;
b.10 g de fosfor;
c.1,5L apa;
d.5,3 mg Cl-;
e.3g K+;
78. Urina finala poate contine urmatoarele componente chimice:
a.leucocite (mai mult de 5000/ L) ;
b.3,3 g de Na+;
c.95% apa;
d.3 mg HCO 3-
e.150mg Mg2+;
79.Urina finala nu poate contine urmatoarele componente chimice:
a.1-2 g creatina;
b.60 g acid uric;
c.vitamine;
d.250 g uree;
e.hormoni;

Subiect · pagina 12

80. Ureterele se caracterizează prin următoarele :
a. transportă urina primară de la bazinet la vezica urinară
b. se deschid în vezica urinară prin două orificii;
c. pătrunde oblic în peretele vezical, prevenind astfel refluxul urinei din vezică în ureter;
d. prezintă un sfincter neted controlat de nervul vag
e. au un sfincter striat controlat voluntari
81. La nivel renal, potasiul suferă următoarele procese:
a. filtrare
b. reabsorbție prin transport activ
c. reabsorbție prin transport pasiv
d. secreție activă
e. secreție pasivă
82. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a. filtratul glomerular este o plasma care nu contine protein in cantitati semnificative;
b. unitatea morfofunţională a rinichiului este nefronul
c. presiunea din capsula Bowman favorizează filtrarea
d. presiunea proteinelor din capsula Bowman se opune filtrării
e. un nefron este constituit din corpusculul Malpighi şi tubul urinifer
83. Micţiunea:
a. este procesul de golire a vezicii urinare;
b. are loc când tensiunea intraparietală atinge o valoare prag;
c. este controlată de centrii din măduva spinării;
d. este un proces involuntar;
e. poate fi controlată de centrii nervoși superiori.
84. Sfincterul extern al vezicii urinare:
a. este format din fibre musculare striate;
b. este sub controlul sistemului nervos vegetativ;
c. previne micţiunea, chiar şi atunci când controlul involuntar tinde să o iniţieze;
d. este relaxat de parasimpatic;
e. este inhibat de simpatic.
85. Creşterea presiunii în vezica urinară:
a. este determinată de distensia pereţilor vezicali ca urmare a acumulării urinei;
b. determină relaxarea sfincterului uretral extern;
c. stimulează dendritele neuronilor din ganglionii spinali cervicali;
d. stimulează receptorii din peretele vezical;
e. determină refluarea urinei în uretere.
86. Creşterea presiunii în vezica urinară:
a. este determinată de distensia pereţilor vezicali ca urmare a acumulării urinii;
b. poate creste la 5-10 mmHg daca s-au acumulat 30-50 mL de urina;
c. poate creste foarte mult si rapid daca volumul urinii depaseste 300-400 mL;
d. stimulează receptorii din peretele vezical;
e. determină refluarea urinei în uretere.
87. Reflexul de micţiune:
a. este un reflex controlat în întregime de măduva spinării;

Subiect · pagina 13

b. odată inițiat se autoamplifică, până la atingerea unui prag critic;
c. este inhibat de fibrele simpatice, cu origine în măduva sacrată;
d. determină relaxarea sfincterului vezical extern, pe cale parasimpatică;
e. poate fi stimulat de fibrele parasimpatice ale nervului vag.
88. Următoarele afirmații referitoare la micţiune sunt adevărate:
a. calea aferentă este parasimpatică;
b. calea eferentă determină relaxarea sfincterului vezical intern;
c. calea eferentă este reprezentată de nervii pelvieni
d. parasimpaticul contractă sfincterul vezical intern
e. simpaticul relaxează sfincterul vezical intern.
89. Despre tractul urinar se pot afirma urmatoarele:
a.prezenta bacteriilor la acest nivel poate determina inflamatie;
b.in mod normal este steril.
c.in mod normal este rezistent la colonizarea bacteriana;
d.are aceleasi manifestari clinice si la barbat si la femeie;
e.o buna hdratare poate creste riscul unei asemenea suferinte;
90.Următoarele afirmații referitoare la sindromul nefritic sunt false, cu exceptia:
a.tratamentul se poate realiza prin dializa:
b.se manifesta prin hipertensiune, hematurie;
c.este reprezentat de glomerulonefrita;
d.se manifesta prin insuficienta renala si edeme;
e.este stadiul final a numeroase boli renale;
91.Despre insuficienta renala nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.poate fi acuta sau cronica;
b.apare datorita prezentei bacteriilor in vezica urinara;
c.reprezinta stadiul evolutiv final al bolilor renale;
d.tratamentul se face prin pomparea sangelui intr-un circuit interior organismului;
e.insuficienta renala cronica se instaleaza progresiv si este ireversibila;

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – APARATUL RESPIRATORDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – celula si tesuturileDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – CIRCULAŢIA LIMFATICĂ fara raspunsuri 2018Deschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Asistență Medicală Generală. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.