Pregătire cu un profesor

CIRCULAŢIA SÂNGELUI
1.Sângele se deplasează:
a.în circuit închis;
b.într-un singur sens;
c.în toate sensurile;
d.in circuit deschis;
e.in circuite legate de inima;
2.Despre circulaţia sângelui se pot afirma:
a.marea şi mica circulaţie sunt dispuse în serie;
b.cu studiul circulaţiei sângelui se ocupă hemodinamica;
c.legile hidrodinamicii sunt aplicabile şi la hemodinamică;
d.cu studiul circulaţiei sângelui se ocupă homeostazia;
e.legile opticii sunt aplicabile şi la hemodinamică;
3.Despre volumul sângelui din circulatie se poate afirma:
a.cel pompat din atriul drept este egal cu cel pompat din atriul stang;
b.cu studiul circulaţiei sângelui se ocupă hemodinamica;
c.sangele pompat intr-un minut in marea circulatie este egal cu cel din mica circulatie;
d.cel pompat de ventriculul stang in mica circulatie este egal cu cel pompat de ventriculul drept
in marea circulatie;
e.cel pompat de ventriculul stang in marea circulatie este egal cu cel pompat de ventriculul
drept in mica circulatie;
4.Proprietăţile arterelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.ritmicitatea;
b.excitabilitatea;
c.elasticitatea;
d.plasticitatea;
e.contractilitatea;
5.Elasticitatea reprezintă proprietatea:
a.arterelor mari;
b.arterelor de a se lăsa destinse când creşte presiunea sângelui;
c.de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut;
d.arterelor mici si mijlocii;
e.vaselor de sange;
6.Despre elasticitate se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este proprietatea arterelor mari;
b.este proprietatea venelor de a se destinde când creşte presiunea sângelui;
c.este proprietatea arterelor de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut;
d.este proprietatea vaselor de a-si modifica diametrul lumenului;
e.este proprietatea arterelor mici si mijlocii;
7.Unda de şoc sistolică este amortizată datorită:
a.fibrelor musculare netede cardiace;
b.elasticităţii;
c.contractilităţii;

Subiect · pagina 2

d.fibrelor musculare striate;
e.fibrelor musculare netede.
8.In timpul sistolei ventriculare:
a.in artere sunt pompati 75 L de sange;
b.se creeaza o unda de soc;
c.se inmagazineaza o parte din energia sistolica in energie chimica a peretilor arteriali;
d.energia sistolica se poate inmagazina datorita elasticiatii;
e.in artere sunt pompati 150-200 ml de sange;
9.In timpul sistolei ventriculare au loc urmatoarele, cu exceptia::
a.in artere sunt pompati 75 L de sange;
b.se creeaza o unda electrica;
c.se inmagazineaza o parte din energia sistolica in energie elastica a peretilor arteriali;
d.energia diastolica se poate inmagazina datorita elasticiatii;
e.in artere sunt pompati 75 ml de sange;
10.Energia inmagazinata de peretii arteriali:
a.reprezinta o parte a energiei sistolei ventriculare;
b.este retrocedata coloanei sanguine in diastola;
c.este retrocedata coloanei sanguine in sistola;
d.este o energie elastica a peretilor arteriali;
e.transforma curgerea continua a sangelui in curgere sacadata;
11.Despre energia inmagazinata de peretii arteriali se pot afirma urmatoarele, cu
exceptia:
a.reprezinta o parte a energiei diastolei ventriculare;
b.transforma curgerea sacadata a sangelui in curgere continua;
c.este retrocedata coloanei sanguine in diastola;
d.este o energie chimica a peretilor arteriali;
e.este retrocedata coloanei sanguine in sistola;
12.Datorită elasticităţii se produc urmatoarele, cu exceptia:
a.creşteri ale tensiunii arteriale în arterele cu elasticitate mare;
b.transformarea ejectiei sacadate a sângelui din inimă în curgere continuă prin artere;
c.diminuări ale tensiunii arteriale în arterele cu elasticitate mică;
d.contractii ale muschilor striati din peretii arteriali;
e.relaxari ale muschilor striati din peretii venelor;
13.Arterele mari:
a.amortizează unda de şoc;
b.înmagazinează o parte a energiei produsă de unda de şoc;
c.retrocedeaza in diastola energia inmagazinata in timpul sistolei;
d.si pot modifica diametrul lumenului prin relaxarea muschilor striati;
e.au proprieatea de a-si contracta muschii striati prezenti in peretii lor;
14.Contractilitatea vaselor:
a.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
netezi din peretele lor;
b.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
striaţi din peretele lor;

Subiect · pagina 3

c.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite organe;
d.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite tesuturi;
e.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin relaxarea muşchilor
striaţi din peretele lor;
15.Contractilitatea vaselor:
a.este proprietatea vaselor de a-şi modifica activ calibrul prin contracţia muşchilor netezi din
tunica interna;
b.este proprietatea vaselor de a-şi modifica activ calibrul prin contracţia muşchilor striaţi din
tunica medie;
c.este proprietatea vaselor de a-şi modifica activ calibrul prin contracţia muşchilor netezi din
tunica medie;
d.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite tesuturi;
e.este proprietatea arterelor mari de a-şi modifica activ calibrul prin relaxarea muşchilor striaţi
din tunica medie;
16.Arterele se caracterizează prin:
a.au tesut conjunctiv moale elastic în tunica lor internă ;
b.au tesut cartilaginos moale elastic in tunica lor medie;
c.au cea mai crescuta rezistenta vasculara;
d.au tesut conjunctiv semidur elastic in tunica lor interna;
e.au fibre musculare netede in peretele lor;
17.Tonusul musculaturii netede a arterelor depinde de :
a.activitatea nervilor cranieni;
b.activitatea nervilor simpatici;
c.de presiunea arteriala;
d.de activitatea unor mediatori ;
e.de concentratia unor hormoni ;
18.Despre contractilitatea vaselor se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
striati din tunica interna;
b.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
striaţi din tunica medie;
c.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
netezi din tunica medie;
d.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite tesuturi;
e.este este proprietatea vaselor de a-şi modifica nesemnificativ diametrul lumenului prin
relaxarea muşchilor striaţi din tunica medie;
19.Tonusul musculaturii netede vasculare depinde de:
a.activitatea nervilor simpatici;
b.presiunea partiala a CO2;
c.concentraţia locală a unor metaboliţi;
d.activitatea unor mediatori;
e.activitatea unor hormoni;
20.Nu se pot afirma urmatoarele despre contractilitatea vaselor, cu exceptia:
a.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite organe;

Subiect · pagina 4

b.este proprietatea este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului
calibrul prin contracţia muşchilor striaţi din tunica medie;
c.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
netezi din tunica medie;
d.este este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia
muşchilor netezi din tunica interna;
e.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin relaxarea muşchilor
striaţi din tunica medie;
21.Circulaţia arterială are unele caracteristici:
a.suprafaţa de secţiune scade spre periferie;
b.viteza de curgere este invers proporţională cu suprafaţa de secţiune;
c.suprafata de secţiune mare, viteză de curgere mare;
d.suprafaţa de secţiune creste spre periferie;
e.viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de stiune;
22.Presiunea arterială maximă are valori de, cu exceptia:
a.120 mm Hg;
b.80 mm Hg;
c.130 mm Hg;
d.140 mm Hg;
e.150 mm Hg;
23.Despre circulaţia arterială se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.suprafaţa de secţiune a arborelui circulator creste spre periferie;
b.viteza de curgere este invers proporţională cu suprafaţa de sţiune;
c.suprafata de secţiune mare, viteză de curgere mare;
d.suprafaţa de secţiune a arborelui circulator scade spre periferie;
e.viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de stiune;
24.Circulatia sangelui prin artere se apreciaza prin masurarea :
a.volumului curent :
b.debitului sanguin ;
c.volumului rezidual ;
d.presiunii arteriale ;
e.rezistenta la curgere a sangelui ;
25.Tonusul musculaturii netede a arterelor depinde de, cu exceptia:
a.activitatea nervilor cranieni;
b.concentratia locala a unor metaboliti;
c.de presiunea partiala a O2;
d.de activitatea unor mediatori ;
e.de presiunea aretriala ;
26.Presiunea arterială maximă este:
a.diastolică;
b.120 mmHg;
c.aceeaşi în toate vasele sistemului circulator;
d.sistolică;
e.80 mmHg;

Subiect · pagina 5

27.Circulatia sangelui prin artere nu se poate aprecia prin masurarea :
a.diastolei atriale ;
b.debitului sanguin;
c.volumului rezidual;
d.sistolei ventriculare;
e.presiuni arteriale ;
28.Presiunea arterială minimă este:
a.diastolică;
b.70 mm Hg;
c.aceeaşi în toate vasele sistemului circulator;
d.80 mmHg;
e.sistolică;
29.Despre presiunea arterială maximă se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este numita si diastolică;
b.este de 120 mm Hg;
c.este aceeaşi în toate vasele sistemului circulator;
d.este numita si sistolică;
e.este de 100 mmHg;
30.Presiunea arterială:
a.cea minimă este de 80 mm Hg;
b.cea minimă se mai numeşte diastolică;
c.se apreciază prin măsurarea tensiunii arteriale;
d.cea maxima este 70 mm Hg;
e.cea maxima se mai numeste si diastolica ;
31.Tonusul musculaturii netede a arterelor nu depinde de, cu exceptia :
a.concentratia locala a unor metaboliti;
b.activitatea nervilor simpatici;
c.de presiunea venoasa;
d.de activitatea unor mediatori ;
e.de concentratia a enterokinazei;
32.Despre presiunea arterială maximă se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.are valoare de 120 mm Hg;
b.este numita si diastolica;
c.se poate masura cu ajutorul sigmomanometrului;
d.este numita si sistolica;
e.are valoare de 150 mm Hg;
33.Despre presiunea arterială minima se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.are valoare de 120 mm Hg;
b.este numita si diastolica;
c.se poate masura cu ajutorul sigmomanometrului;
d.este numita si sistolica;
e.are valoare de 80 mm Hg;
34.Despre rezistenţa periferică se pot afrirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase;

Subiect · pagina 6

b.este invers proporţională cu lungimea vasului;;
c.este invers proporţională cu vâscozitatea sângelui;
d.este direct proportionala cu vâscozitatea sângelui;
e.reprezintă totalitatea factorilor care favorizeaza curgerea sângelui prin vase;
35.Nu se pot afirma urmatoarele despre presiunea sistolica , cu exceptia:
a.are valoare de 120 mm Hg;
b.este numita si presiune venoasa maxima;
c.este numita si tensiune arteriala maxima;
d.este numita si presiune arteriala minima;
e.are valoare de 150 mm Hg;
36.Nu se pot afirma urmatoarele despre presiunea diastolica, cu exceptia:
a.are valoare de 120 mm Hg;
b.este numita si tensiune venoasa minima;
c.este numita si presiune arteriala minima;
d.este numita si tensiune arteriala maxima;
e.are valoare de 80 mm Hg;
37.Rezistenta periferica poate influenta presiunea arteriala datorita:
a.elasticitatii;
b.vascozitatii sangelui;
c.debitului cardiac;
d.concentratia unor hormoni;
e.lungimea vasului;
38.Presiunea arteriala nu poate fi influentata de urmatorii factori, cu exceptia:
a.elasticitatea;
b.concentratia unor metaboliti;
c.rezistenţa periferică;
d.volumul sangvin;
e.pH-ul sanguin;
39.Presiunea arteriala poate varia in raport cu debitul cardiac astfel, cu exceptia:
a.invers proporţional;
b.direct proporţional;
c.nu prezintă variaţii legate de debitul cardiac;
d.functie de concentratia unor hormoni;
e.functie de activitatea nervilor simpatici toracali;
40.Elasticitatea:
a.contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în sistolă;
b.contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în diastolă;
c.creste cu vârsta;
d.scade cu varsta;
e.contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in sistola;
41.Despre elasticitate se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.contribuie la mentinerea tensiunii arteriale în sistolă;
b.contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în diastolă;

Subiect · pagina 7

c.creste cu vârsta;
d.scade cu varsta;
e.contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
42.Rezistenţa periferică:
a.reprezintă totalitatea factorilor care favorizează curgerea sângelui prin vase;
b.este direct proporţională cu vâscozitatea sângelui;
c.este invers proporţională cu lungimea vasului;
d.este direct proportionala cu lungimea vasului;
e.reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase;
43.Rezistenţa periferică:
a.reprezintă totalitatea factorilor care favorizează curgerea sângelui prin vase;
b.este direct proporţională cu vâscozitatea sângelui;
c.este invers proporţională cu lungimea vasului;
d.este invers proportionala cu calibrul vasului ;
e.reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase;
44.Despre rezistenţa periferică nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezintă totalitatea factorilor care favorizează curgerea sângelui prin vase;
b.este invers proporţională cu vâscozitatea sângelui;
c.este invers proporţională cu lungimea vasului;
d.este direct proportionala cu lungimea vasului ;
e.reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase
45.Despre rezistenţa periferică se pot afirma urmatoarele:
a.cu cât vasul este mai îngust, rezistenţa este mai mică;
b.cu cât vasul este mai îngust, rezistenţa este mai mare;
c.cea mai mare rezistenţă este la nivelul arteriolelor;
d.cu cât vasul este mai lung, rezistenţa este mai mică;
e.cu cât vasul este mai lung, rezistenţa este mai mare;
46.Despre rezistenţa periferică se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.cea mai mare rezistenţă este la nivelul arteriolelor;
b.cu cât vasul este mai îngust, rezistenţa este mai mică;
c.cea mai mare rezistenţă este la nivelul aortei;
d.cu cât vasul este mai lung, rezistenţa este mai mică;
e.cu cât vasul este mai îngust, rezistenţa este mai mare;
47.Despre rezistenţa periferică nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.cea mai mare rezistenţă este la nivelul aortei;
b.cu cât vasul este mai îngust, rezistenţa este mai mare;
c.cea mai mare rezistenţă este la nivelul arteriolelor;
d.cu cât vasul este mai lung, rezistenţa este mai mare;
e.cu cât vasul este mai lung, rezistenţa este mai mica;
48.Volumul sangvin:
a.reprezintă volemia;
b.variază invers proportional cu variaţia lichidelor extracelulare;
c.scăderea volumului sangvin produce o creştere a presiunii arteriale;
d.scăderea volumului sangvin produce o scadere a presiunii arteriale;

Subiect · pagina 8

e.variază invers proportional cu variaţia lichidelor intracelulare ;
49.Volumul sangvin:
a.variază direct proportional cu variaţia lichidelor intracelulare;
b.variază direct proportional cu variaţia lichidelor extracelulare;
c.scăderea volumului sangvin produce o creştere a presiunii arteriale;
d.scăderea volumului sangvin produce o scadere a presiunii arteriale;
e.variază invers proportional cu variaţia lichidelor intracelulare;
50.Volemia :
a.variaza proportional cu variatia lichidelor extracelulare;
b.scaderea ei determina hipotensiune;
c.scaderea ei determina hipertensiune;
d.variaza invers proportional cu variatia lichidelor extracelulare;
e.cresterea ei determina cresterea presiunii arteriale;
51.Despre volemie se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.variaza proportional cu variatia lichidelor intracelulare;
b.scaderea ei determina scaderea presiunii arteriale;
c.scaderea ei determina cresterea presiunii arteriale;
d.variaza invers proportional cu variatia lichidelor extracelulare;
e.cresterea ei determina hipertensiune;
52.Despre volumul sangvin nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezintă volemia;
b.variază invers proportional cu variaţia lichidelor extracelulare;
c.scăderea volumului sangvin produce hipotensiune;
d.scăderea volumului sangvin produce o scadere a presiunii arteriale;
e.variază direct proportional cu variaţia lichidelor intracelulare;
53.În aortă viteza sângelui este de:
a.50 mm/s;
b.500 mm/s;
c.500 μ/s;
d.500 mm/min;
e.50 cm/s.
54.Viteza sângelui in artere este de:
a.50 mm/s in aorta;
b.500 mm/s in aorta;
c.0,5 mm/s in capilare;
d.500 mm/min in capilare;
e.50 cm/s in aorta;
55.Despre viteza sângelui in artere se pot afirma urmatoarele:
a.scade pe masura ce se apropie de inima;
b.scade datorita cresterii suprafetei de sectiune a capilarelor;
c.0,5 mm/s in capilare;
d.scade datorita suprafetei de sectiune a aortei mai mari decat a capilarelor;
e.50 cm/s in aorta;

Subiect · pagina 9

56.Suprafata de sectiune a capilarelor:
a.este de 100 de ori mai mare decat cea a aortei;
b.determina scaderea vitezei de circulatie a sangelui;
c.este de 1000 de ori mai mare decat cea a aortei;
d.este de 1000 de ori mai mica decat cea a aortei;
e.cresterea ei determina cresterea vitezei sangelui;
57.Hipertensiunea arteriala sistemica:
a.reprezinta cresterea volemiei;
b.determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c.determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d.poate afecta vasele sanguine;
e.poate afecta rinichii;
58.Despre hipertensiunea arteriala sistemica se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezinta cresterea presiunii arteriale;
b.determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c.determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d.determina cresterea concentratiei unor metaboliti;
e.poate afecta unele organe ( splina);
59.Nu se pot afirma urmatoarele despre hipertensiunea arteriala sistemica, cu exceptia:
a.reprezinta scaderea presiunii arteriale;
b.determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c.determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d.are valori mai mari de 130 mm Hg (sistolica);
e.are valori mai mari de 90 mm Hg (diastolica);
60.Nu se poate afirma despre hipertensiunea arteriala sistemica:
a.reprezinta cresterea volemiei;
b.determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c.determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d.poate afecta vasele sanguine;
e.poate afecta unele organe (glandele endocrine);
61.Cresterea presiunii arteriale:
a.se mai numeste hipotensiune;
b.trebuie sa fie mai mare de 130 mm Hg (cea sistolica);
c.trebuie sa fie mai mica de 90 mm Hg (cea diastolica);
d.poate afecta cordul;
e.poate afecta rinichii;
62.Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta:
a.plamanii;
b.rinichii;
c.vasele sanguine;
d.ficatul;
e.ochii;
63.Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta:
a.cordul;

Subiect · pagina 10

b.rinichii;
c.tiroida;
d.ficatul;
e.ochii;
64.Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta urmatoarele organe, cu exceptia:
a.plamanii;
b.rinichii;
c.ochii;
d.ficatul;
e.inima;
65.Hipertensiunea arteriala sistemica nu poate afecta umatoarele organe, cu exceptia:
a.inima;
b.rinichii;
c.ficatul;
d.ochii;
e.splina;
66.Hipertensiunea arteriala sistemica nu poate afecta umatoarele structuri, cu exceptia:
a.inima;
b.vasele sanguine;
c.ficatul;
d.tiroida;
e.rinichii;
67.Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta umatoarele structuri, cu exceptia:
a.splina;
b.vasele sanguine;
c.ficatul;
d.vezica urinara;
e.rinichii;
68.Venele:
a.sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă;
b.toate venele transportă sânge oxigenat;
c.au un volum de trei ori mai mare decât volumul arterial;
d.detine 75 % din volumul sanguin;
e.toate venele transporta sange cu CO2;
69.Venele:
a.sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă;
b.prin ele se intoarce sange cu CO2 (din circulatia pulmonara);
c.prin ele se intoarce sange cu O2 (din circulatia pulmonara);
d.prin ele se intoarce sange cu CO2 (din circulatia sistemica);
e.toate venele transporta sange cu CO2;
70.Presiunea sangelui la originile sistemului venos poate fi, cu exceptia:
a.80 mm Hg;
b.10 mm Hg;
c.40 mm Hg;

Subiect · pagina 11

d.60 mm Hg;
e.50 mm Hg.
71.Presiunea sangvină la vărsarea venelor cave este urmatoarea, cu exeptia:
a.0 mm Hg;
b.5 mmHg;
c.10 mm Hg;
d.15 mm Hg;
e.20 mm Hg.
72. Suprafaţa de secţiune a venelor cave are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a.este mai mare decât cea a capilarelor in timpul sistolei;
b.este mai mică decât cea a capilarelor;
c.este mai mare decât cea a arterelor in timpul diastolei;
d.este mai mica decât cea a arterelor in timpul sistolei;
e.este aproximativ egala cu cea a capilarelor;
73.Despre vene se pot afirma urmatoarele:
a.sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă;
b.toate venele transportă sânge CO2;
c.au un volum de doua ori mai mare decât volumul arterial;
d.detine 75 % din volumul sanguin;
e.au suprafata de sectiune mai mica decat cea a capilarelor;
74.Despre vene se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.au presiunea sanguina 0 mm Hg la varsare in atriul drept;
b.viteza sangelui prin venele de la periferie este de 100 mm/s;
c.au un volum de trei ori mai mare decât volumul arterial;
d.au presiunea sanguina 10 mm Hg la varsare in atriul drept;
e.viteza sangelui prin venele cave este de 0,5 mm/s;
75.Despre vene nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.au presiunea sanguina 0 mm Hg la varsare in atriul drept;
b.viteza sangelui prin venele de la periferie este de 0,5 mm/s;
c.suprafata de stiune a venelor cave este mai mica decat cea a capilarelor;
d.au presiunea sanguina 10 mm Hg la varsare in atriul drept;
e.viteza sangelui prin venele cave este de 0,5 mm/s;
76.Despre vene nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.contin 70% din volumul sanguin;
b.viteza sangelui prin venele de la periferie este de 100 mm/s;
c.contin 75 % din volumul sanguin;
d.au presiunea sanguina 0 mm Hg la varsare in atriul drept;
e.viteza sangelui prin venele cave este de 0,5 mm/s;
77.Viteza de circulaţie a sângelui venos este de:
a.0,5 m/s in capilare;
b.100 mm/s in venele periferice;
c.100 mm/s in venele cave;
d.0,9 mm/s in venele cave;
e.0,5 mm/s in venele periferice;

Subiect · pagina 12

78.Viteza de circulaţie a sângelui venos este de:
a.100 m/s in venele cave;
b.0,5 m/s in venele periferice;
c.100 mm/min in venele cave;
d.0,5 mm/s in venele periferice;
e.100 mm/s in venele cave;
79.Presiunea sangvină in sistemul venos este urmatoarea:
a.0 mm Hg la origini;
b.5 mm Hg la varsare in atriul drept;
c.10 mm Hg la origini;
d.10 cm Hg in venele periferice;
e.0 mm Hg la in venele cave;
80.În structura peretelui venos intră ţesut:
a.elastic;
b.muscular striat;
c.cartilaginos;
d.muscular neted;
e.conjunctiv semidur.
81.Despre structura peretelui venos se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.contine cantitati mici de tesut elastic;
b.contine cantitati mari de tesut muscular striat;
c.contine cantitati mici de tesut cartilaginos;
d.contine cantitati mici de tesut muscular neted;
e.contine cantitati mari de tesut elastic.
82.Despre structura peretelui venos nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.contine cantitati mici de tesut elastic;
b.contine cantitati mari de tesut muscular striat;
c.contine cantitati mici de tesut cartilaginos;
d.contine cantitati mici de tesut muscular neted;
e.contine cantitati mari de tesut elastic.
83.Întoarcerea venoasă este asigurată de următorii factori, cu exceptia:
a.aspiraţia toracică;
b.presa abdomino-pelvina in timpul expirului;
c.gravitaţia pentru venele situate sub nivelul cordului;
d.impulsuri corticale;
e.prezenta valvelor in venele situate sub nivelul cordului;
84.Principalele proprietati ale venelor sunt:
a.distensibilitatea;
b.elasticitatea;
c.motricitatea;
d.contractilitatea;
e.permeabilitatea;
85.Factorii care determina întoarcerea a sângelui la inimă sunt:

Subiect · pagina 13

a.aspiratia toracica;
b.activitatea de pompă cardiacă;
c.aspiraţia vasculara;
d.“presa” abdominala doar in timpul expiraţiei;
e.contracţiile musculaturii scheletice;
86.Întoarcerea venoasă este asigurată de următorii factori:
a.aspiraţia toracică;
b.presa abdominală;
c.gravitaţia;
d.impulsuri corticale;
e.pulsaţia venelor;
87.Gravitaţia:
a.favorizează curgerea sângelui din venele situate sub nivelul atriului drept;
b.are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din venele membrului inferior;
c.are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din vena cavă inferioară;
d.favorizează curgerea sângelui din venele situate deasupra inima;
e.are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din venele membrului superior;
88.Cauza principală a întoarcerii sângelui la inimă este:
a.activitata de pompa aspiro-respingatoare a inimii;
b.relaxarea peretelui venos;
c.activitatea de pompă cardiacă a inimii;
d.gravitatia;
e.pompa musculara;
89.Inima funcţionează:
a.ca o pompă aspiro-respingătoare;
b.trimite sânge în aortă;
c.trimite sânge în venele pulmonare;
d.aspira sangele din venele cave;
e.trimite sange in aorta in timpul sistolei atriale;
90.Inimă aspiră sângele din:
a.vena cavă superioară;
b.vena cavă inferioară;
c.artera pulmonară;
d.aorta;
e.vena porta;
91.Aspiraţia toracică:
a.contribuie la menţinerea unor valori scăzute ale presiunii în venele mari;
b.se manifestă mai ales în expiraţie;
c.se opune întoarcerii sângelui la inimă;
d.este un factor principal al intoarcerii sangelui venos;
e.se manifesta mai ales in inspiratie;
92.Aspiraţia toracică:
a.menţine valori scăzute ale presiunii în venele mari in cavitatea abdominala;
b.se manifestă mai ales în expiraţie;

Subiect · pagina 14

c.menţine valori scăzute ale presiunii în venele mari in cavitatea toracica;
d.este un factor ajutator al intoarcerii sangelui venos;
e.se manifesta mai ales in inspiratie;
93.Inima aspiră sângele din:
a.vena cavă superioară in atriul drept;
b.vena cavă inferioară ventriculul drept;
c.artera pulmonară in ventriculul drept;
d.aorta in atriul drept;
e.vena cavă inferioară in atriul drept;
94.Presa abdominală:
a.reprezintă presiunea pozitivă din cavitatea abdominală;
b.împinge sângele spre inimă;
c.în expiratie efectul de presă este accentuat;
d.efectul de presa este accentuat de coborarea diafragmului;
e.reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea toracica;
95.Pompa musculară:
a.în timpul contracţiilor musculare venele profunde se încarcă cu sânge;
b.între două contracţii, venele aspiră sângele din venele superficiale;
c.se opune întoarcerii venoase;
d.în timpul contracţiilor musculare venele profunde se golesc de sânge;
e.refluxul sanguin e favorizat de prezenta valvulelor;
96.Pompa musculară:
a.refluxul sanguin e impiedicat de prezenta valvulelor la membrul inferior;
b.între două contracţii, venele aspiră sângele din venele superficiale;
c.e un factor favorizant al intoarcerii venoase;
d.în timpul contracţiilor musculare venele profunde se incarca de sânge;
e.se opune întoarcerii venoase;
97.Masajul pulsatil:
a.este efectuat de vene asupra arterelor omonime;
b.se exercită şi asupra venelor aflate la distanţă;
c.are efect favorabil asupra întoarcerii venoase;
d.este efectuat de artere asupra venelor omonime;
e.este efectuat de artere situate in acelasi pachet vascular;
98.Despre masajul pulsatil se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.are efect negativ asupra întoarcerii venoase;
b.este efectuat de artere situate in acelasi pachet vascular;
c.este efectuat de vene asupra arterelor omonime;
d.este efectuat de artere asupra venelor omonime;
e.se exercită şi asupra venelor aflate la distanţă;
99.Gravitaţia are efect pozitiv asupra întoarcerii venoase în venele:
a.jugulară internă;
b.cavă inferioara;
c.brahiocefalică stângă;
d.femurala dreapta;

Subiect · pagina 15

e.cava superioara;
100.Gravitaţia are efect negativ asupra întoarcerii venoase în venele:
a.femurala dreapta;
b.cavă superioara;
c.poplitee;
d.cava inferioara;
e.jugulară internă;
101.Intoarcerea sângelui la inimă:
a.are importanţă pentru reglarea debitului cardiac;
b.inima pompează atât sânge cât primeşte prin aflux venos;
c.se face şi prin canalul toracic;
d.inima pompeaza cu 0,5 % sange mai mult decat primeste prin aflux venos;
e.se realizeaza si prin ductul limfatic drept;

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – APARATUL RESPIRATORDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – celula si tesuturileDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – CIRCULAŢIA LIMFATICĂ fara raspunsuri 2018Deschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ExcretiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Asistență Medicală Generală. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.