Pregătire cu un profesor

1
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA Asistență Medicală Generală
Sesiunea: Simulare admitere Mai 2020
PROBĂ DE CONCURS
Varianta: Biologie
INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS
- Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte;
- Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun
răspuns corect;
- Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător
conform modelului de mai jos:
- Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate;
- Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor;
- Nu se acceptă corecturi;
- Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă.
În atenția candidaților:
• Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și închise,
depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau să copieze;
se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive electronice
de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs.
• Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică de admitere.
Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului (caiet cu întrebări, grilă
de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după începerea concursului, atrage după
sine eliminarea candidatului din concurs.
• Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor la întrebările
din chestionare.
• Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs.
• În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul de întrebări și
cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și tipul caietului cu întrebări
revine candidatului.

Subiect · pagina 2

2
1. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPȚIA:
a. capul formează singur extremitatea cefalică a
corpului;
b. gâtul formează singur extremitatea cefalică a
corpului;
c. gâtul este segmentul ce leagă capul de trunchi;
d. capul împreună cu gâtul formează extremitatea
cefalică a corpului;
e. cavitatea toracică face parte din cavitățile
trunchiului.
2. Foițele membranei nucleare sunt:
a. internă, spre matricea citoplasmatică;
b. externă, aderentă miezului nuclear;
c. externă, ce prezintă ribozomi;
d. externă ce se continuă cu citomembranele RE;
e. internă, aderentă miezului nuclear.
3. Panta ascendentă:
a. corespunde depolarizării;
b. b. corespunde repolarizării;
c. apare după atingerea potențialului prag;
d. se datorează ieşirii K din celulă;
e. se datorează creşterii permeabilității membranei
pentru Na.
4. Țesutul cartilaginos elastic formează:
a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
5. Depolarizarea membranei postsinaptice se
numeşte:
a. potențial postsinaptic excitator, dacă este vorba de
un neuron postsinaptic;
b. potențial presinaptic excitator, dacă este vorba de
un neuron presinaptic;
c. potențial terminal de placă, dacă este vorba de o
fibră musculară scheletică;
d. potențal presinaptic de placă, în cazul joncțiunii
neuromusculare;
e. potențial inhibitor.
6. Receptorii tonici:
a. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata
aplicării stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului;
c. activitatea lor creşte ulterior aplicării stimulului;
d. sunt reprezentați de receptorii vizuali;
e. sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă.
7. În interiorul cordoanelor se delimitează:
a. fascicule ascendente situate profund;
b. fascicule descendente situate periferic;
c. ganglioni;
d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociație situate profund.
8. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a. este un fascicul încrucișat;
b. este situat în cordoanele laterale;
c. este situat în cordoanele posterioare;
d. străbate numai bulbul rahidian;
e. ajunge în cerebel de-a lungul pedunculului
cerebelos superior.
9. Căile extrapiramidale au următoarele
caracteristici:
a. îşi au originea în etajele corticale;
b. îşi au originea în etajele subcorticale;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior
medular;
d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior
medular.
10. În punte se găsesc:
a. nucleii cohleari;
b. nucleul salivator inferior;
c. nucleii vestibulari;
d. nucleul salivator superior;
e. nucleul motor al facialului.
11. Nervii faciali se caracterizează prin:
a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal şi
salivator superior din punte;
b. originea aparentă este în şanțul bulbo-pontin;
c. fibrele motorii inervează muşchii mimicii;
d. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni;
e. au şi origine în măduva cervicală.
12. La cerebel ajung:
a. fasciculele spino-talamice;
b. fasciculele spino-bulbare;
c. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul
tonusului muscular;
d. tracturile sensibilității proprioceptive de control al
mişcării;
e. fasciculul vestibulo-cerebelos.
13. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este format din corpii geniculati mediali;
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori
14. Pe fața inferioară a emisferelor cerebrale se
observă:
a. lobul parietal;
b. lobul orbital;
c. şanțul parieto-occipital;
d. lobul temporo-occipital;
e. girii orbitali.
15. Fibrele corticale de asociație se caracterizează
prin:
a. leagă între ele regiuni din emisferul drept;
b. unesc în ambele sensuri scoarța cu centrii
subcorticali;
c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng;
d. leagă emisferele de formațiunile subiacente;
e. părăsesc emisferul cerebral.

Subiect · pagina 3

3
16. Căile SNV:
a. simpaticul foloseşte calea nervului III;
b. simpaticul are căile sale proprii;
c. simpaticul foloseşte calea nervului IV;
d. parasimpaticul foloseşte calea nervului VII;
e. simpaticul foloseşte calea nervului VII.
17. SNV poate acționa:
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
b. complementar la nivelul aparatului reproducător;
c. complementar în micțiune;
d. complementar, în reglarea secreției salivare;
e. cooperare, în micțiune.
18. Căile de conducere ascendente directe:
a. sunt căi cu conducere rapidă;
b. sunt formate din sinapse puține;
c. folosesc sistemul reticulat ascendent activator;
d. sunt căi cu conducere lentă;
e. proiectează cortical într-o arie specifică.
19. Aria gustativă este situată în:
a. partea superioară a girusului precentral;
b. partea inferioară a girusului postcentral;
c. partea posterioară a girusului precentral;
d. în lobul parietal;
e. în lobul temporal.
20. Nervii olfactivi:
a. reprezintă axonii neuronilor multipolari din
mucoasă olfactivă;
b. fac sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv;
c. reprezintă axonii celulelor bipolare din mucoasa
olfactivă;
d. străbat lama ciuruită a etmoidului;
e. se proiectează pe fața medială a lobului temporal.
21. La nivelul analizatorului kinestezic, corpusculii
Vater-Pacini:
a. sunt sensibili la mișcări;
b. sunt stimulați de modificările presionale;
c. sunt situați în periost;
d. sunt situați în articulații;
e. sunt diferiți de cei din tegument.
22. Tractul optic conține fibre:
a. de la ambii ochi;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de
aceeaşi parte;
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de
aceeaşi parte;
d. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceeaşi
parte;
e. de la un singur ochi.
23. Daltonismul:
a. apare mai frecvent la femei;
b. apare la aproximativ 8% din populația masculină;
c. constă în absența celulelor cu con sensibile la
verde;
d. constă în absența bastonașelor;
e. constă în absența celulelor cu con sensibile la roşu.
24. Despre columelă putem afirma următoarele:
a. pe ea se prinde lama osoasă spirală;
b. este axul central al melcului osos;
c. este situată în interiorul melcului membranos;
d. participă la delimitarea canalului cohlear;
e. pe ea se prinde membrana vestibulară.
25. Receptorii maculari detectează:
a. viteza de deplasare a corpului;
b. accelerația liniară de deplasare;
c. accelerația circulară de deplasare;
d. poziția capului;
e. viteza de deplasare a capului.
26. Hormonul are următoarele caracteristici, cu
EXCEPȚIA:
a. este produs de celule endocrine;
b. acționează la distanță de locul sintezei;
c. este produs de glandele exocrine;
d. sunt eliberați în sânge şi limfa;
e. au o acțiune specifică reglatoare a metabolismului
celular.
27. STH-ul:
a. se mai numeşte şi hormonul de creştere;
b. majoritatea efectelor STH-ului se exercită indirect;
c. majoritatea efectelor STH-ului se exercită direct;
d. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea unui
sistem de factori de creştere;
e. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea
somatomedinelor.
28. Hipersecreția de ACTH produce:
a. hipertrofia corticosuprarenalei;
b. tulburări metabolice;
c. diabetul bronzat;
d. diabet zaharat;
e. hipersecreția de hormoni ai corticosuprarenalei.
29. Medulosuprarenala:
a. reprezintă porțiunea centrală a glandei
suprarenale;
b. secretă hormoni de natură glucidică;
c. sintetizează hormoni din colesterol;
d. este formata din trei zone: glomerulara, fasciculata,
reticulata;
e. anatomic şi funcțional este un ganglion simpatic, ai
cărui neuroni nu au prelungiri.
30. Boala Basedow- Graves se caracterizează prin:
a. mărirea de volum a glandei tiroide;
b. creşterea frecvenței cardiace;
c. scăderea frecvenței cardiace;
d. scăderea în greutate;
e. încetinirea dezvoltării fizice.
31. Următoarele afirmații sunt corecte:
a. secreția pancreasului endocrin este controlata de
hipofiză;
b. glicemia este de 65-110 mg la 100ml de sânge;
c. diabetul zaharat este o boală metabolică
complexă;
d. în diabetul zaharat organismul este incapabil de a
oxida glucidele;
e. reglarea secreției de insulina se face printr-un
mecanism de feed-back, în funcție de nivelul
glicemiei.

Subiect · pagina 4

4
32. Osul sacru se articulează:
a. lateral, cu osul coxal;
b. inferior, cu coccigele;
c. superior, cu coloana lombară;
d. inferior, cu femurul;
e. anterior, cu osul de parte opusă.
33. Radiusul se articulează proximal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna,
e. falangele.
34. Osul etmoid:
a. prezintă o stâncă;
b. face parte din oasele neurocraniului;
c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării
se continuă cu bulbul rahidian;
d. prezintă o lamă ciuruită, străbătută de filetele
nervului olfactiv;
e. este situat la nivelul bolții craniului.
35. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc
muşchii:
a. deltoid;
b. mare pectoral;
c. mare dorsal;
d. dințat anterior,
e. trapez.
36. Pe fața posterioară a gambei se află următorii
muşchi:
a. solear;
b. biceps femural;
c. semitendinos;
d. gastrocnemian,
e. tibial posterior.
37. Substanțele organice din salivă sunt:
a. amilaza salivară;
b. fosfolipide
c. mucina;
d. lizozimul;
e. sărurile de Na+.
38. Enzimele pancreatice sunt:
a. amilaza salivară;
b. lipaza gastrică;
c. chimotripsina;
d. tripsina;
e. activatorul tripsinei.
39. Despre pigmentii bilari se pot afirma
următoarele, cu EXCEPȚIA:
a. sunt secretați de hepatocite;
b. sunt metaboliți ai hemoglobinei;
c. sunt excretați biliar;
d. reduc tensiunea superficială a lipidelor
e. facilitează acțiunea lipazei pancreatice.
40. Mușchii faringelui:
a. sunt formați din fibre musculare netede;
b. prezintă epiteliu pluristratificat pavimentos
cheratinizat;
c. are în structura sa un epiteliu cilindric
pluristratificat;
d. sunt formați din fibre musculare striate;
e. sunt inervați de nervul IX.
41. Centrii automatismului cardiac sunt
reprezentați de:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul sinoventricular;
c. nodulul atrioventricular;
d. fasciculul His;
e. rețeaua atrioventriculară.
42. Sistola atrială este perioada:
a. în care sângele este adus la inimă de venele mari;
b. în care sângele poate reflua în venele mari;
c. în care orificiile atrioventriculare sunt deschise;
d. în care sângele trece din atrii în ventricule;
e. ce durează 0,10 secunde.
43. Despre vene se pot afirma următoarele:
a. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă;
b. toate venele transportă sânge cu CO 2;
c. au un volum de doua ori mai mare decât volumul
arterial;
d. dețin 75 % din volumul sanguin;
e. au suprafața de secțiune mai mică decât cea a
capilarelor.
44. Inimă aspiră sângele din:
a. vena cavă superioară;
b. vena cavă inferioară;
c. artera pulmonară;
d. aorta;
e. vena porta.
45. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia naştere din aorta ascendentă;
b. dă naştere arterei carotide comune stângi;
c. dă naştere arterei carotide comune drepte;
d. dă naştere arterei subclaviculare stângi;
e. dă naştere arterei subclaviculare drepte.
46. Prin sistemul azygos vena cavă superioară
strânge sângele venos de la:
a. spațiile intercostale;
b. esofag;
c. bronhii;
d. stomac;
e. ficat.
47. Numărul normal al trombocitelor pe mm3 poate
fi:
a. 150000;
b. 250000;
c. 300000;
d. 200000;
e. 5000.
48. Apărarea specifică dobândită natural poate fi:
a. pasivă, prin transfer transplacentar de anticorpi;
b. prin vaccinare;
c. activă, în urma unei boli;
d. prin administrare de anticorpi;
e. prin administrarea de antitoxine.

Subiect · pagina 5

5
49. Ganglionii limfatici se caracterizează prin, cu
EXCEPȚIA:
a. sunt situați pe traiectul venelor;
b. prin ei trece în mod obligatoriu sângele;
c. sunt asemănători ganglionilor nervoși;
d. sunt situați pe traiectul vaselor limfatice;
e. prezintă în structura lor capsulă fibroasă şi
medulară.
50. Canalul toracic strânge limfa din:
a. membrul inferior drept;
b. pătrimea superioară stângă a corpului;
c. membrul superior drept;
d. membrul inferior stâng;
e. pătrimea superioară dreaptă a corpului.
51. Reglarea ventilației se realizează:
a. de către centrii nervoşi din corpii striati;
b. pe baza stimulilor primiti de la chemoreceptori;
c. de către centrii nervoşi din diencefal;
d. de către centrii nervoşi din puntea lui Varolio;
e. pe baza stimulilor primiti de la proprioreceptori.
52. Variațiile diametrului antero-posterior al cutiei
toracice se realizează prin:
a. ridicarea coastelor;
b. mişcări de ridicare ale diafragmului;
c. contracția muşchilor abdomenului;
d. coborârea coastelor;
e. mişcări de coborâre ale diafragmului.
53. Hilul pulmonar:
a. se află pe fața internă a plămânilor;
b. este un situat la baza plămânilor;
c. prin el intră bronhia principală;
d. este situat numai în plămânul drept;
e. este situat numai in plămânul stâng.
54. Inervația vezicii urinare este asigurată de:
a. simpatic, prin marele nerv splanhnic;
b. parasimpatic, prin nervii pelvici;
c. parasimpatic, prin nervul vag;
d. simpatic, ce determină contracția sfincterul intern;
e. parasimpatic, ce contractă mușchiul vezical
relaxează sfincterul extern.
55. În urina primară se regăsesc următorii
compuși:
a. glucoză;
b. proteine, în cantitate semnificativă;
c. sodiu,
d. potasiu;
e. amoniac, sub formă de clorură de amoniu.
56. Glandele anexe ale aparatului genital masculin
sunt:
a. corpul spongios;
b. corpul cavernos;
c. penisul;
d. veziculele seminale;
e. prostata.
57. Spermatogoniile:
a. sunt celulele primordiale masculine;
b. sunt celule sexuale mature;
c. sunt celule diploide;
d. se dezvoltă în canalul deferent;
e. sunt eliminate prin ejaculare.
58. Trompa uterină comunică cu:
a. vaginul;
b. uterul;
c. ovarul;
d. vulva;
e. cavitatea abdominală.
59. Glanda mamară:
a. este o glandă endocrină;
b. este înconjurată de diferite părți moi;
c. secretă laptele matern;
d. are o importanță patologică;
e. prezintă o unitate secretorie, reprezentată de
mamelon.
60. Sexul copilului este determinat de:
a. tipul spermatozoidului ce fecundează ovulul;
b. tipul ovulului fecundat;
c. cromozomul sexual al ovulului;
d. cromozomul somatic al spermatozoidului;
e. cromozomul sexual al spermatozoidului.

Deschide documentul original

Barem · 1 pagină

Barem · pagina 1

                        
A B C D E A B C D E A B C D E A B C D E A B C D E
 1 21 41 61 81 
 2 22 42 62 82 
 3 23 43 63 83 
 4 24 44 64 84 
 5 25 45 65 85 
 6 26 46 66 86 
 7 27 47 67 87 
 8 28 48 68 88 
 9 29 49 69 89 
 10 30 50 70 90 
 11 31 51 71 91 
 12 32 52 72 92 
 13 33 53 73 93 
 14 34 54 74 94 
 15 35 55 75 95 
 16 36 56 76 96 
 17 37 57 77 97 
 18 38 58 78 98 
 19 39 59 79 99 
 20 40 60 80 100 
                        
UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
Facultatea de Medicină
Program de studii: Asistență Medicală Generală
P R O B Ă D E C O N C U R S
Simulare Admitere
Sesiunea Mai 2020
Numele……………………………………………………
Prenumele tatălui …………………………………..
Prenumele………………………………………………

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – APARATUL RESPIRATORDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – celula si tesuturileDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – CIRCULAŢIA LIMFATICĂ fara raspunsuri 2018Deschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă simulare din 2020 pentru Biologie, la Asistență Medicală Generală. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Simulare · Biologie · 2020

Despre acest subiect

Subiectul și baremul în format text

Subiect · pagina 1