David Gheorghe
Limba românăRomână pentru BAC · Online
Profesori pentru Evaluarea Națională la Limba română, clasa a VIII-a
Roberta Gherghely
Limba românăRomână pentru BAC · Online
Giurea Maria-Magdalena
Limba românăRomână pentru BAC · Online + Fizic · Balș
Balș · Online + Fizic
Subiect și barem
Deschide PDFDeschide separatSe deschide documentul PDF… Deschide PDF
Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.
Dat la simularea națională · nu la examenul finalBarem disponibil
Simulare națională – Limba română, 2026
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 10 pagini
Subiect · pagina 1
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 1 Prezenta lucrare conține ______ pagini EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Anul școlar 2025 – 2026 Disciplina: Limba și literatura română Numele:…………………………………………... ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… Școala de proveniență: ………........................ ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Nume şi prenume asistent Semnătura
Subiect · pagina 2
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 2 SUBIECTUL I 70 de puncte Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 Baci-Vulcu se opri și se uită în ochii copiilor. — Aici începe codrul meu, le zise. Asta-i cărarea, alta nu e. Semne turistice veți zări la fiecare sută de metri. Două dungi albe și una roşie la mijloc. O vedeți? Pe aici, dacă mergeţi până se lasă umbra, ajungeți cu bine la stâna lui Lascu. Dar să nu pierdeți vremea pe drum. Călcați, fără grabă, cu spor însă. Că timp aveți destul. Vă e frică? — Nu, răspunseră copiii, deşi în ochii lor, pădurea asta fioroasă, imensă, părea să aprindă o luminiță de fior și spaimă. — Dacă vă e frică, vă întoarceți. Stați la mine – și peste o zi-două, vă duc eu. Călare. — Nu ne vom întoarce, declară Ligia și se încruntă așa cum o făcea de câte ori se apuca să-și rezolve problemele la matematică. — Mâncare aveți destulă? — Avem. Nici nu ne-am atins până acum de raniță*. — Apăi, atunci plecați în pace. [...] Cărarea se înfunda tot mai tare în codru. Din loc în loc, pe câte o stâncă de margine sau pe trunchiul vreunui brad, se puteau vedea semnele de marcaj. Mergeau bine, în pas voinicesc, uitându-se cu mirare în jur. Dundi o mai cotea din când în când la dreapta și la stânga, în mici recunoașteri. Dar de la o vreme – fie că s-a plictisit, fie că i se făcuse frică – nu se mai dezlipea de lângă stăpânii lui. Nu poţi să spui: „Cât vedeai cu ochii era numai codru”, fiindcă nu prea vedeai departe. Brazi înalți străjuiau cărarea. Lumina plutea deasupra, spre vârfuri: pe jos era umbră, o umbră roșiatică, încremenită. Din loc în loc găseau trunchiuri răsturnate din rădăcini. [...] — Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc şerpii boa? — Şerpii boa? În Brazilia. Și în Africa, mi se pare. Pe aici, la noi, nu există. — Sigur? — Sigur. — Dar tigri? [...] — Ligia, aici nu există tigri. [...] Poteca urcă puțin, apoi ieși la lumină. Se găseau într-o pajiște de toată frumusețea. Iarba era deasă și plină de flori de dumbravnic și mărgărite. În marginea luminișului se vedea o iesle. O cercetară. Era o iesle în care mai erau urme de fân. Alături găsiră un drob de sare. Se vede că fusese lins de niște animale. — Mi-aduc aminte, zise Radu, unchiul Gavrilă mi-a povestit că paznicii de vânătoare au grijă de căprioare peste iarnă. Le pun fân și sare în iesle. Ca să le ajute când e iarna grea. — Înseamnă, se bucură Ligia, că pe aici nu e pustietate. Umblă oameni. — Desigur. • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiect · pagina 3
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 3 Porniră mai veseli. Parcă au scăpat de o greutate. — Ligia, începu Radu, ce-ți place ție mai mult la mama? — La mama? Să-ți spun: îmi [...] place când sunt bolnavă și mă roagă să iau medicamente. Sau când mă piaptănă dimineața... [...] Erau obosiți. Le ardeau tălpile și Radu simțea acum că ranița lui a devenit mai grea. Nu-i nimic: încă o oră-două și ajung la stână. Trecură repede pe o porțiune unde se vede că a bântuit o furtună. Majoritatea brazilor erau răsturnați. Rădăcinile lor roșii-verzi arătau ca nişte şerpi, iar gropile din care fuseseră smulse păreau vizuini sălbatice. Umbrele creșteau și parcă și viața tăcea în jur. Dundi se opri și lătră, li se părea că cineva a trecut în goană deasupra, pe coastă. Păsări mici, foarte colorate, apărură. Unele cântau. Zăriră o șopârlă, un erete. Apoi deodată se opriră în loc și inima începu să le bată tare, tare. Drumul trecea printr-o surpătură, în stânga nu se vedea nimic. În dreapta se așternea tăcut și nepătruns codrul. De aproape se auzea clar o talangă. Bătea rar, neregulat. Apoi, parcă, foșni ceva în desiș. Se apropiară cu frică. Mai făcură doi pași, și încă doi. Deodată izbucniră în râs. Deasupra lor, dintr-un tufiş, apăru capul mirat al unei capre. Cu barba, cu ochii ei de popă sever, se uita la copii ca la altă minune. — Asta-i capra mătușii Sofia. Înseamnă că și ea trebuie să fie undeva pe aproape. Urcară în fugă pe dâmb. Pădurea era roșie în partea asta și panta muntelui destul de lină. Iarba deasă foșnea în vântul ușor al serii, schimbând culori ca o mătase chinezească. — Hai să strigăm! Strigară. Ecoul se pierdu departe. Dar nu răspunse nimeni. — Ştii ce, propuse Radu. Uite, capra o ia spre casă. [...] Hai să ne luăm după ea! Aşa făcură. Ion D. Sîrbu, De ce plânge mama? *raniță – rucsac Textul 2 Plouase de curând, aşa că pădurea era pustie. Din pământ se ridicau aburi subțiri, care se înfășurau în fâșii de ceață deasupra Văii Albe. A apărut brusc după un colț de stâncă. M-am uitat lung la ea. Nu puteam să cred că este o vulpe, așa că i-am examinat pe rând botul, blana și coada. Da, nu era niciun dubiu: avea coadă de vulpe! Așa că am întrebat-o: Ce faci, Vulpe? S-a uitat la mine, înclinând ușor capul, așa cum fac uneori câinii când vor să înțeleagă mai bine de ce i-ai strigat. Probabil că o fi priceput, căci ne-am privit în ochi minute în șir. Apoi a luat-o agale prin pădure și s-a oprit în fața unei mici scorburi. A început să sape, cu spatele la mine, dar, aruncându-mi din când în când câte o privire peste umăr, parcă mi-ar fi spus: Vezi ce fac? Văd, văd! – i-am răspuns şi m-am așezat pe un trunchi de brad să o aștept. Brusc, la fel precum apăruse, a dispărut în scorbura de sub copac. I-am spus „la revedere” şi m-am îndepărtat. [...] Cu fiecare picior ce călca pe o rădăcină, cu fiecare mână strângând un colț de stâncă, îmi revenea acel sentiment din copilărie că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare, mă recunoaște și mă acceptă din nou. Mă întorceam acasă, era evident! Mă simțeam un Mic Prinț răsturnat, ademenit de Vulpe în lumea copilăriei universale şi eterne. Am coborât târziu în vale, promiţându-mi că o să mă întorc în fiecare săptămână să mă întâlnesc cu vulpea. Au trecut însă luni de zile şi nu am putut să plec din oraș. Am revenit de-abia ieri. Ploua din nou în averse. Am așteptat deci să se oprească şi am pornit-o grăbit spre pădure. [...]. Eram obosit şi nu aveam niciun chef să urc. Am rămas însă curând pironit locului, cu ochii ațintiți în penumbra pădurii: era acolo! Nici nu s-a uitat la mine. Ce faci, Vulpe? – am mai întrebat eu, de la depărtare. Nu a întors însă capul. De pe o potecă laterală coborau niște turiști. A, uite vulpea! – a constatat unul dintre ei şi a scos nişte biscuiţi din buzunar. Psss, psss, psss... – a ademenit-o el ca pe o pisică. Eram revoltat. Dar vulpea s-a apropiat cu băgare de seamă şi fără teamă. Era clar că era obișnuită de multă vreme cu turiștii, iar aceștia îi cunoșteau deja metehnele. Vulpea – „vulpea mea” – era, de fapt, îmblânzită de către turiști! Ei, te-ai văzut cu vulpea? – m-a întrebat soția mea la întoarcerea acasă. Nu – am răspuns eu cu privirea în gol – n-a mai venit. Poate altă dată... Vintilă Mihăilescu, Eu și vulpea, www.dilemaveche.ro A. 1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1. 2 puncte Cei doi copii, Radu și ............................., merg prin pădure către lui Lascu.
Subiect · pagina 4
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 4 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Dundi este numele a. unui câine. b. unui copil. c. unui șarpe. d. unui tigru. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte În pădure, Vintilă Mihăilescu observă că a. mulți arbori au căzut după furtuna puternică. b. nu funcționează rețeaua telefonică în pădure. c. nu mai plouase de mult timp în Valea Albă. d. unele sălbăticiuni nu se tem de oameni. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Autorul simte că a. e respins de pădure. b. natura îl înspăimântă. c. natura îl recunoaște. d. vrea să fie pădurar. 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Apropiindu-se noaptea, Baci-Vulcu îi conduce pe copii prin pădure, până la destinație. Ieslea este folosită drept capcană pentru animale. Copiii trec printr-o zonă cu brazi răsturnați. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Autorul găsește în pădure un câine rătăcit. Turiștii hrănesc vulpea întâlnită în pădure. Bărbatul îi confirmă soției că a întâlnit vulpea. 6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă. 6 puncte
Subiect · pagina 5
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 5 7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 8. Ce simt copiii când sunt singuri în pădure? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1. 6 puncte
Subiect · pagina 6
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 6 9. Asociază fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 7 B. 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Conțin diftong ambele cuvinte din seria: a. „aceasta”, „făcea”. b. „copiilor”, „vizuini”. c. „roșiatică”, „unchiul”. d. „trecerea”, „ploua”. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în fragmentul „Apoi, parcă, foșni ceva (1) în desiș (2)” s-au format prin: a. derivare (1), derivare (2). b. derivare (1), conversiune (2). c. compunere (1), derivare (2). d. compunere (1), conversiune (2). 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Secvența subliniată în fragmentul „Dundi o mai cotea din când în când la dreapta și la stânga” are sensul de: a. câteodată. b. nicăieri. c. niciodată. d. pretutindeni. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte În secvența „Trecură repede pe o porțiune unde se vede că a bântuit o furtună. Majoritatea brazilor erau răsturnați.” există: a. un substantiv articulat nehotărât. b. două substantive articulate nehotărât. c. trei substantive articulate nehotărât. d. patru substantive articulate nehotărât. 5. Transcrie verbele din fragmentul următor, precizând modul acestora: „— Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc şerpii boa?”. 6 puncte Verbul Modul verbului
Subiect · pagina 8
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 8 6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „vulpe” să fie în cazul dativ (1) și un enunț interogativ în care pronumele personal „eu” să fie atribut (2). 6 puncte (1) (2) 7. Transcrie două propoziții subordonate din secvența următoare, precizând felul acestora: „Cu fiecare picior ce călca pe o rădăcină, cu fiecare mână strângând un colț de stâncă, îmi revenea acel sentiment din copilărie că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare”. 6 puncte 8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri, reprezentând mesajul unui pădurar. 6 puncte — Ia-ți / I-ați (1) doar / decât (2) niște pantofi simpli / simplii (3) și vino în drumeție! Sper să nu fi / să nu fii (4) prea obosit din pricina / datorită (5) mersului pe jos după câțiva kilometri / kilometrii (6). — (1) (2) niște pantofi (3) și vino în drumeție! Sper (4) prea obosit (5) mersului pe jos după câțiva (6).
Subiect · pagina 9
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 9 SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat? Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conținutul compunerii – 12 puncte; • redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 10
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 10
Barem · 3 pagini
Barem · pagina 1
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare Barem de evaluare și de notare Pagina 1 din 3 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A Anul școlar 2025 – 2026 Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE Simulare • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (70 de puncte) A. 1. Câte 1 punct pentru completarea spațiilor punctate cu informațiile cerute din textul 1 (Ligia, stâna) 2 x 1 punct = 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Apropiindu-se noaptea, Baci-Vulcu îi conduce pe copii prin pădure, până la destinație. x Ieslea este folosită drept capcană pentru animale. x Copiii trec printr-o zonă cu brazi răsturnați. x Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Autorul găsește în pădure un câine rătăcit. x Turiștii hrănesc vulpea întâlnită în pădure. x Bărbatul îi confirmă soției că a întâlnit vulpea. x 6. Precizarea oricărei trăsături a tiparului textual dialogat (de exemplu: succesiune de replici etc.), ilustrată cu o secvență relevantă (de exemplu: „— Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc şerpii boa? — Şerpii boa? În Brazilia. Și în Africa, mi se pare. Pe aici, la noi, nu există. — Sigur? — Sigur.” etc.) 6 puncte – precizarea trăsăturii – 2 puncte – ilustrarea cu o secvență – 2 puncte – respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat – 1 punct 7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: copilăria, pădurea, animalele etc.) 6 puncte – precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
Barem · pagina 2
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare Barem de evaluare și de notare Pagina 2 din 3 8. Justificarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte – menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct – justificarea răspunsului menționat, prin referire la una dintre emoțiile prezente în text (justificare adecvată – 1 punct; încercare de justificare – 0 puncte) – 1 punct – valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct 9. Asocierea fragmentului din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: curajul/perseverența etc.) 6 puncte − numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct − precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală; liric, epic sau dramatic) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct − prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte − respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct − încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. B. 1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 5. Transcrierea din secvența dată a celor trei verbe, cu precizarea modului acestora („să întreb” – conjunctiv, „spune” – imperativ; „trăiesc” – indicativ) 6 puncte – câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui verb – 3 x 1 punct = 3 puncte Notă! Punctajul pentru transcriere se acordă doar dacă verbul este selectat corect. – câte 1 punct pentru menționarea fiecărui mod verbal – 3 x 1 punct = 3 puncte 6. Alcătuirea unui enunț asertiv în care substantivul „vulpe” să fie în cazul dativ (de exemplu: Îi dau vulpii de mâncare. etc.) și a unui enunț interogativ, în care pronumele personal „eu” să fie atribut (de exemplu: Unde ai pus cadoul de la mine? etc.) 6 puncte – câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte – alcătuirea enunțului cu substantivul „vulpe” în cazul dativ – 1 punct – respectarea funcției sintactice indicate – 1 punct − câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte 8. Transcrierea propozițiilor subordonate din secvența dată, cu precizarea felului acestora (de exemplu: „ce călca pe o rădăcină” – atributivă; „că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii” – atributivă) 6 puncte – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate – 2 x 1 punct = 2 puncte – câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate transcrise – 2 x 2 puncte = 4 puncte 8. Câte 1 punct pentru completarea enunțurilor cu fiecare formă corectă (Ia-ți, doar, simpli, să nu fii, din pricina, kilometri) 6 x 1 punct = 6 puncte
Barem · pagina 3
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare Barem de evaluare și de notare Pagina 3 din 3 Subiectul al II-lea 20 de puncte Conținutul compunerii – 12 puncte − formularea opiniei 1 punct − câte 4 puncte pentru prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată 2 x 4 puncte = 8 puncte • câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte • câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte • câte 2 puncte pentru valorificarea textului indicat și a unei experiențe personale/de lectură (în mod adecvat – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct) – 2 x 2 puncte = 4 puncte − enunțarea unei concluzii adecvate 1 punct − utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; lipsa conectorilor – 0 puncte 2 puncte Redactarea compunerii – 8 puncte – marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – proprietatea termenilor folosiți: 0-2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – corectitudinea gramaticală: 0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – ortografia: 0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – respectarea normelor de punctuație: 0-2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – lizibilitatea 1 punct Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Detaliile fișei
- Materie
- Limba română
- Tip
- Simulare națională
- Data probei
- 16 martie 2026
- Unde / context
- Simulare oficială · organizată la nivel național
- Variantă
- Nespecificată
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte fișe la Limba română
Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Subiect de rezervă Evaluare Națională – Limba română, 2026 – Varianta 5 Deschide fișa 16 martie 2026Simulare națională – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa
Răspunsuri directe
Cum folosești această variantă?
Ce material este acesta?
Această fișă prezintă simulare națională pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este 16 martie 2026, iar contextul este: simulare oficială · organizată la nivel național. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.
Cum rezolv corect subiectul?
Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.
Pot vedea subiectul fără cont?
Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.