Pregătire cu un profesor
Glisează →Programează o ședință de cunoaștere
Subiect și barem
Deschide PDFDeschide separatSe deschide documentul PDF… Deschide PDF
Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.
Simulare județeană · Suceava · nu la examenul finalBarem disponibil
Simulare județeană – Limba română, 2026
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 10 pagini
Unele pagini conțin imagini sau text care nu poate fi extras complet. Consultă originalul pentru acele pagini.
Subiect · pagina 1
1 Prezenta lucrare conține _____ pagini EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Anul școlar 2025 – 2026 Limba și literatura română SIMULARE JUDEȚEANĂ 2 A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI SEMNĂTURA EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Numele:…………………………………………... ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… Școala de proveniență: ………........................ ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Nume și prenume asistent Semnătura
Subiect · pagina 2
2 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I 70 de puncte Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 După câteva minute sunau deja la interfonul blocului din Piața Unirii. Apoi urcau pe scări cele două etaje. Ușa apartamentului era deschisă, iar mama lui Imran îi aștepta în prag. — Fiți bineveniți, copii! Băieții salutară la rândul lor, iar Imran o îmbrățișă scurt pe femeie. Ceva nedeslușit se strânse ghem în sufletul lui Nimo, pentru care povestea dispariției mamei sale rămăsese în coadă de pește, neexplicată de nimeni. Poate că cel mai potrivit pentru treaba asta ar fi fost tatăl lui, însă el păstrase mereu tăcerea asupra subiectului. Îl găsea prea delicat pentru vârsta lui Nimo. Muțenia bărbatului înflorise sălbatic în mintea copilului, luând forma curioasă a unor plante agățătoare ce rodiseră fructele stranii ale imaginației. Ca un adevărat producător de film, băiatul își configurase cu ajutorul gândurilor tot felul de scenarii ciudate, dintre care prea puține reușeau să se apropie de realitate, de adevărul faptelor petrecute atunci. — Mamă, el este colegul și prietenul meu, Nimo. Eram în apropiere, așa că l-am invitat să vă cunoască. — Foarte bine ai făcut! Haide, intrați! Doamna Aahil era îmbrăcată într-o rochie turcoaz, lungă până la glezne. Creștetul îl avea acoperit cu un batic mov care îi înfășura și gâtul. Era o piesă tradițională de îmbrăcăminte numită hijab, iar modelul geometric cusut pe basma avea aceeași culoare cu rochia. Când îi întinse mâna lui Nimo și se prezentă – „Pe mine mă cheamă Hla și te rog să-mi spui chiar așa” – copilul simți cum îl învăluie un nor discret de parfum misterios. — Eu sunt Nimo. De fapt, Ieronim, dar numele meu e destul de ciudat și prea lung. Toată lumea îmi spune Nimo. — Dar ai un nume foarte frumos! Și, chiar dacă ar fi fost altul, tot trebuia să te arăți mândru de el, fiindcă numele este primul dar pe care îl primim de la părinți. — Aveți dreptate, doamnă. — Hla. Te rog, spune-mi Hla. — Și dumneavoastră aveți un nume interesant. Nu l-ai uita prea ușor. [...] — Dragă Nimo, numele fiecăruia dintre noi semnifică ceva, doar că mulți oameni nu mai știu asta. Și este păcat, căci numele ne influențează într-un fel întreaga viață. Ba chiar și felul de a fi. Orice lucru neînsemnat din lumea asta, așa cum pare un simplu nume, ajunge totuși să le provoace pe acelea mai mari la care nu ne gândim prea des. În Siria avem un proverb pentru așa ceva. El spune că o scânteie mică poate aprinde un foc mare. Dar, lăsând asta, află că în arabă halu înseamnă dulce. Iar numele meu, Hla, tocmai de acest cuvânt este inspirat. [...] — Nu știu să vă spun decât atât, că mama a insistat să mă cheme așa. Tata ar fi vrut să-mi pună alt nume, dar până la urmă s-a lăsat convins. Însă nu m-am gândit vreodată că Ieronim ar putea însemna ceva.
Subiect · pagina 3
3 — Păi hai să aflăm chiar acum ce înseamnă, prietene! Nici n-apucară să-și încheie bine propoziția, că Imran butona deja tastatura smartphone-ului. — Ia uite ce scrie pe internet, Nimo, numele tău e un vechi nume grecesc. Este compus din două elemente: din hieros, care se traduce prin sfânt; și din onoma, care înseamnă chiar nume. Pe scurt, amice, tocmai ai aflat că ai un... nume sfânt. Nimo se bucură să afle asta, mirându-se în sinea lui de faptul că Hector, tatăl său, nu se arătase entuziasmat atunci, la vremea botezului. Tocmai el, împătimitul după vechile istorii ale Antichității! — Caută-l și pe-al tău, Imran! Imran zâmbi pișicher, ca unul care știa deja gustul acelei mâncări. — Nu-i nevoie, îi cunosc deja semnificația. Imran înseamnă bunăstare sau... Sau... Aveți voi și un cuvânt mai scurt pentru asta. Un sinonim. Tot cu litera „b” la început... Dar nu-mi vine acum în minte. — Belșug! izbucni Nimo, nimerind cu săgeata drept în centrul țintei. — Exact! Belșug! Ăsta-i numele meu! Chiar dacă Imran avusese acest lapsus nevinovat, Nimo era impresionat de corectitudinea cu care se exprimau atât el – asta o aflase deja de la școală – cât și mama lui. Vorbeau așa de firesc și de clar în limba română, încât ai fi crezut că se născuseră și că trăiseră aici de când erau lumea și Pământul. Calculase că, încetul cu încetul, poate urma să deprindă și el măcar câteva cuvinte din complicata limbă arabă. Până să-l cunoască pe Imran, araba îi lăsase mereu impresia unei porți încuiate cu lacăt. Sau a unei cetăți bine păzite de gardieni obraznici. Îți puteai scrânti limba încercând s-o vorbești. Iar limba nu putea fi pusă în ghips, așa cum procedau medicii cu mâinile și cu picioarele rupte. Ce te făceai atunci? (Călin Torsan, Prieten cu umbra) Textul 2 În copilărie, am avut-o pe Giorgi. Cu ea m-am jucat ani în șir. Nu-mi imaginez cum ar fi fost să nu ne fi născut una lângă alta. Să nu ne fi dat în leagăn până amețeam, să nu fi inventat toate jocurile pământului, să nu fi mâncat untură pe pâine cu zahăr. Atunci nu știam nimic despre prietenie. Într-o seară, când m-a lovit cu o piatră, însă, am simțit că se rupe ceva în mine. Nu sângele m-a speriat, ci că ea a putut să mă rănească. Adolescența a venit la pachet cu idealizarea prieteniilor. Care n-au fost multe. Dar mi-am imaginat că oamenii cu care mă însoțesc la începutul drumului îmi vor fi aproape până la sfârșitul lui. Minte tânără și literatură multă. Cu timpul, am descoperit că lucrurile nu stau chiar așa. Că noi și prietenii noștri ne schimbăm. Că e normal să fie așa. Ce ni s-a potrivit în studenție ne rămâne mic mai târziu. Sau că ce ni se păruse cândva o toană s-a dovedit a fi sâmburele unei meschinării peste ani. Am făcut greșeli și am suferit mult când mi-am pierdut prieteni de cursă lungă. De dragul păstrării unor oameni lângă mine n-am reacționat prompt, mi s-a părut mereu că e degeaba. Nu poți să-i spui celuilalt: „Hei, ia-o mai ușor, schimbă-te, că nu e OK”. Mai bine pleci și spui frumos la revedere. Timpul nu e cea mai prețioasă monedă și nu-ți ține de cald când lucrurile nu mai merg. Mereu am crezut că mă despart prea greu de oamenii apropiați, că firele care mă leagă de ei devin mai importante decât prezentul relației. Am realizat la maturitate că unele relații se termină pur și simplu. Fără ca cineva să fie vinovat. Relațiile mor, la fel ca oamenii. Mi-aș dori, pentru partea din viață care urmează, să-mi trasez mai bine prieteniile. Să spun răspicat ce- mi place și ce mă deranjează. Să râd mai mult cu oamenii de lângă mine. Să nu-mi mai fie teamă că n-o să știu ce să fac cu golurile lăsate de ei. Mi-am dorit ca Dosarul de acum să vă amintească că n-ați fost și nu sunteți singuri. Că prieteniile, chiar dacă abandonate sau nou-nouțe, există și vă așteaptă. Lumi în care viețile noastre se ordonează cu bune și cu rele. Oglinzi care ne amuză sau ne sperie. Amintiți-vă de cele vechi și bucurați-vă de cele pe care le aveți! (Ana Maria Sandu, Nu sângele m-a speriat, ci că ea a putut să mă rănească, în Dilema veche, 13-19 septembrie 2018) A. 2 puncte Numele Ieronim este compus din două elemente: din ..................................., care se traduce prin sfânt; și din ............................, care înseamnă chiar nume.
Subiect · pagina 4
4 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Cei doi copii merg: 2 puncte a. acasă la Imran. b. acasă la Nimo. c. în vizită la Hector. d. în Siria. 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte Textul 1 Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Giorgi a fost lovită cu o piatră într-o dimineață. În timp, prieteniile se schimbă, pentru că oamenii se dezvoltă diferit. Autoarea consideră că timpul este cea mai prețioasă monedă. Enunțul Adevărat Fals Hla consideră că numele este primul dar primit de la părinți. Tatăl lui Nimo a insistat ca numele lui să fie Ieronim. Imran era impresionat de corectitudinea cu care se exprimă mama și fiul său în limba română. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Tatăl lui Nimo nu-i spune ce s-a întâmplat cu mama copilului, pentru că: 2 puncte a. subiectul este prea sensibil. b. nu știe nici el. c. a dispărut ca într-un scenariu de film. d. bărbatul nu mai poate vorbi. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Giorgi este o prietenă bună: a. din adolescență. b. din copilărie. c. din perioada maturității. d. din studenție. 6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a lui Imran, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență: „Nici n-apucară să-și încheie bine propoziția, că Imran butona deja tastatura smartphone-ului. — Ia uite ce scrie pe internet, Nimo, numele tău e un vechi nume grecesc.” 6 puncte
Subiect · pagina 5
5 7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 8. Crezi că părinții trebuie să fie sinceri cu copiii lor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.
Subiect · pagina 6
6 9. Asociază fragmentul selectat din romanul Prieten cu umbra de Călin Torsan cu un alt text literar stu- diat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
7 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Sunt într-o relație de polisemie cuvintele subliniate în enunțurile: a. Copiii bat la ușă înainte de a intra. Ei îl bat la cap de mult timp. b. Ei vorbeau bine limba română. Se exprimau incorect în limba franceză. c. S-a comportat bizar atunci. A răspuns ciudat la întrebarea pusă. d. Au ales alte porți pentru muzeu. Mereu te porți frumos cu prietenii tăi. 5. Selectează, din fragmentul următor, trei pronume de feluri diferite, pe care le vei preciza: „Dar mi-am imaginat că oamenii cu care mă însoțesc la începutul drumului îmi vor fi aproape până la sfârșitul lui.” 6 puncte B. Pronumele Felul pronumelui 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte În enunțul „Iar limba nu putea fi pusă în ghips, așa cum procedau medicii cu mâinile și cu picioarele rupte. Ce te făceai atunci?”, se regăsesc: a. patru diftongi. b. cinci diftongi și un hiat. c. șase diftongi. d. doi triftongi și patru diftongi. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în enunțul sunt: „Ce ni s-a potrivit în studenție ne rămâne mic mai târziu. Sau că ce ni se păruse cândva o toană s-a dovedit a fi sâmburele unei meschinării peste ani.” sunt: a. cuvânt derivat articulat (1), cuvânt compus (2). b. cuvânt derivat (1), cuvânt derivat (2). c. cuvânt derivat (1), cuvânt compus (2). d. cuvânt de bază (1), cuvânt derivat (2). 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în enunțul: „Muțenia bărbatului înflorise sălbatic în mintea copilului, luând forma curioasă a unor plante agățătoare ce rodiseră fructele stranii ale imaginației.” sunt folosite cu sens a. sens propriu, sens figurat. b. sens propriu de bază, sens propriu secundar. c. sens propriu secundar , sens figurat. d. sens figurat, sens propriu. e.
Subiect · pagina 8
8 6 puncte (1) (2) 7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul fiecăreia și tipul de raport sintactic existent între acestea: „Era o piesă tradițională de îmbrăcăminte numită hijab, iar modelul geometric cusut pe basma avea aceeași culoare cu rochia.” 6 puncte 8. Fragmentul următor reprezintă un mesaj despre prietenie. Completează spațiile libere cu formele corecte. 6 puncte Dragi copii, ............................... (prietenie – numărul singular, articulat hotărât) adevărată înseamnă ...................... (a fi – modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a) devotat prietenului ...................... (adjectiv pronominal posesiv, persoana a II-a, un singur posesor), să îl ajuți când are nevoie de tine. ............................................. (bun – genul feminin, superlativ relativ de superioritate) este ................................ (pronume demonstrativ de depărtare) .................... (care – cazul acuzativ) te poți bizui.
Subiect · pagina 9
9 SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte Imaginează-ți că ți-ai făcut un nou prieten. Redactează o notă din jurnalul tău de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții trăite/a unui sentiment trăit, incluzând o secvență narativă și una descriptivă de minimum 30 de cuvinte fiecare. Data redactării jurnalului este astăzi, 15 ianuarie 2026. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conținutul compunerii – 12 puncte • redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 10
10
Barem · 3 pagini
Barem · pagina 1
Ministerul Educației și Cercetării Inspectoratul Școlar Județean Suceava Probă scrisă la limba și literatura română Barem de evaluare și de notare Simulare Pagina 1 din 3 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A Anul școlar 2025 – 2026 Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE Simulare 2 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I 70 de puncte A. 1. Câte 1 punct pentru completarea spațiilor punctate cu informațiile cerute (de exemplu: hieros, onoma) 2 x 1 punct = 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Hla consideră că numele este primul dar primit de la părinți. X Tatăl lui Nimo a insistat ca numele lui să fie Ieronim. X Imran era impresionat de corectitudinea cu care se exprimă mama și fiul ei în limba română. X Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Giorgi a fost lovită cu o piatră într-o dimineață. X În timp, prieteniile se schimbă, pentru că oamenii se dezvoltă diferit. X Autoarea consideră că timpul este cea mai prețioasă monedă. X 6. Precizarea oricărei trăsături identificate în fragmentul dat (de exemplu: curiozitate, implicare, istețime etc.) și a mijlocului de caracterizare (de exemplu: caracterizare indirectă, prin fapte/atitudini/relația cu celelalte personaje etc.), ilustrat cu o secvență relevantă (de exemplu: că Imran butona deja tastatura smartphone-ului etc.) 6 puncte – precizarea trăsăturii – 2 puncte – precizarea corectă a mijlocului de caracterizare – 1 punct – ilustrarea mijlocului de caracterizare cu o secvență – 1 punct – respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct 7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: prietenia, copilăria, cunoașterea etc.) 6 puncte – precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2x1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0–1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Barem · pagina 2
Ministerul Educației și Cercetării Inspectoratul Școlar Județean Suceava Probă scrisă la limba și literatura română Barem de evaluare și de notare Simulare Pagina 2 din 3 8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte – menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct – motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct – valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct 9. Asocierea fragmentului selectat din romanul Prieten cu umbra de Călin Torsan cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: familia, prietenia, respectul etc.) 6 puncte − numirea unei valori identificate în fragmentul propus – 1 punct − precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală; liric, epic sau dramatic) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct − prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare sau referire la un singur text – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte − respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct − încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct B. 1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 5. Selectarea din fragmentul dat a oricăror trei pronume diferite, precizând felul lor (de exemplu: „mi”, „mă” – pronume reflexiv; „care” – pronume relativ; „lui”, „îmi” – pronume personal.) 6 puncte – câte 1 punct pentru selectarea oricărui pronume; – 3 x 1 punct = 3 puncte – câte 1 punct pentru menționarea felului pronumelui, conform cerinței – 3 x 1 punct = 3 puncte 6. Alcătuirea unui enunț interogativ, în care să fie folosit verbul „a rămâne” cu valoare copulativă (de exemplu: Copilul acela rămâne fericit?) și a unei propoziții imperative, în care un numeral ordinal să fie atribut (de exemplu: Caută în al doilea ghiozdan!) etc. 6 puncte – câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț/ propoziție cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea utilizării verbului „a rămâne” cu valoare copulativă – 1 punct – respectarea funcției sintactice de atribut exprimat prin numeral ordinal – 1 punct – câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte 7. – transcrierea completă a fiecărei propoziții (P1 – „Era o piesă tradițională de îmbrăcăminte numită hijab”; P2 – „iar modelul geometric cusut pe basma avea aceeași culoare cu rochia.”) 2 x 1 punct = 2 puncte – precizarea corectă a tipului fiecărei propoziții ( „Era o piesă tradițională de îmbrăcăminte numită hijab” – propoziție principală; „iar modelul geometric cusut pe basma avea aceeași culoare cu rochia.” – propoziție principală) 2 x 1 punct = 2 puncte – precizarea tipului de raport sintactic (coordonare). 2 puncte 8. Câte 1 punct pentru notarea fiecărei forme corecte (prietenia, să fii, tău, cea mai bună, aceea, pe care) 6 x 1 punct = 6 puncte Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Notă! Punctajul pentru alcătuirea propoziției imperative nu se acordă dacă s-a realizat o frază.
Barem · pagina 3
Ministerul Educației și Cercetării Inspectoratul Școlar Județean Suceava Probă scrisă la limba și literatura română Barem de evaluare și de notare Simulare Pagina 3 din 3 Subiectul al II-lea 20 de puncte Conținutul compunerii – 12 puncte − numirea emoției trăite/sentimentului trăit – 1 punct 1 punct − prezentarea emoției trăite/sentimentului trăit: prezentare nuanțată – 3 puncte; prezentare schematică – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 3 puncte − adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 puncte; parțial, cu divagații – 1 punct 2 puncte − respectarea convențiilor specifice unui jurnal (notarea datei, relatarea la persoana I): în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct 2 puncte − câte 2 puncte pentru includerea în jurnal a fiecărei secvențe textuale indicate (narativă, descriptivă), cu respectarea numărului minim de cuvinte 2 x 2 puncte = 4 puncte Redactarea compunerii – 8 puncte – marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – proprietatea termenilor folosiți: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – corectitudinea gramaticală: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – lizibilitatea 1 punct Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Detaliile fișei
- Materie
- Limba română
- Tip
- Simulare județeană · Suceava
- Data probei
- Data exactă nu este precizată în sursă (2026)
- Unde / context
- Simulare organizată în Suceava
- Variantă
- Nespecificată
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte fișe la Limba română
Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Subiect de rezervă Evaluare Națională – Limba română, 2026 – Varianta 5 Deschide fișa 16 martie 2026Simulare națională – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa Data exactă nu este precizată în sursă (2026)Simulare județeană – Limba română, 2026 Deschide fișa
Răspunsuri directe
Cum folosești această variantă?
Ce material este acesta?
Această fișă prezintă simulare județeană · suceava pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2026), iar contextul este: simulare organizată în suceava. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.
Cum rezolv corect subiectul?
Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.
Pot vedea subiectul fără cont?
Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.