Se încarcă profesorii disponibili…

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Simulare județeană · Alba · nu la examenul finalBarem disponibil

Simulare județeană – Limba română, 2023

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 10 pagini

Subiect · pagina 1

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
1
Prezenta lucrare conține ______ pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2022 - 2023
Limba și literatura română
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI
SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Numele:………………………………………….................
..........................................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………...........................
Prenumele:…………………………….............................
...…………………....………………...................................
Școala de proveniență: ……….......................................
..........................................................................................
Centrul de examen: .........................................................
Localitatea: …………………......................……………...
Județul: ……………...................………………………...
Nume şi prenume asistent Semnătura

Subiect · pagina 2

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
2
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Dar iată că, într-o zi, intră în anticariat o fetiță. Micuță-micuță, cu două codițe, dintre care una
pe jumătate desfăcută, cu șorțulețul șifonat și cu șiretul de la unul dintre pantofi târându-se în urma ei
ca o codiță lungă-lungă. Fetița ducea în spinare, gâfâind, un ghiozdan de două ori mai mare decât ea.
Era nepoata anticarului. Trecea ea din când în când pe la magazin, dar nu prea des. Pe de o parte,
fiindcă nu-i plăcea să citească, iar pe de altă parte, fiindcă bunicul o certa mereu. „Uită-te la surioara ta
geamănă”, îi spunea el, „vezi ce harnică e, și ce ordonată?”. Fetița se ducea și se uita, însă niciodată
nu i se părea surioara ei chiar atât de grozavă încât să te obosești să semeni cu ea.
Ei bine, tocmai această nepoțică se învârti în ziua aceea prin tot anticariatul, răsfoi într-o doară
mai tot ce se putea răsfoi și în cele din urmă ajunse și la cartea noastră. De cum o atinse, cartea se
zgribuli și începu să miroasă urât. Și mirosi ea așa, și tot mirosi, dar degeaba. Și știți de ce? Pentru că
fetița o fi avut ea multe năravuri, dar nu și pe acela de a-și șterge nasul când îi curgea. Avea nasul atât
de înfundat din cauza asta, încât lumea se mira cum de mai reușește să respire. Așa că nici nu se
sinchisi de mirosul cărții. O răsfoi, se uită la desenele îngălbenite și îi plăcură atât de mult, că nici nu
se mai mișcă de lângă carte până ce nu o dezlipi de acolo bunicul ei, care trebuia să închidă magazinul.
Dar a doua zi micuța se înființă iar. A treia zi, la fel. Încet-încet, trecu și la rândurile scrise, silabisi azi
un cuvânt, mâine o propoziție, și uite-așa, de unde nici nu voia s-audă de citit, după o săptămână era
în stare să citească absolut singură o poveste de aproape trei pagini.
La început, cartea, după cum vă închipuiți, răspândise mirosuri dintre cele mai grele. Cu atât
mai mult cu cât, de cum privirile fetiței începură să alunece peste rândurile ei, își dăduse seama că are
de-a face cu o cititoare lipsită de orice experiență, nesigură, leneșă, delăsătoare. Se simțise profund
jignită și se străduise să miroasă cât putea ea de rău. Dar când văzu că fetița nu se lasă, că o citește
cu tot mai multă atenție, că-i întoarce paginile ușor și migălos, că o leagănă ca pe un bebe înainte să
o așeze înapoi în raft, ba mai mult, când o auzi spunându-i bunicului ei că a luat nouă la citire, ei bine,
cartea noastră începu să se simtă tot mai legată de cititoarea ei. De câte ori micuța se apropia de ea,
înceta să miroasă urât. Ba chiar se străduia să-și amintească mirosul de parfum și lavandă cu care
venise la anticariat, ca s-o întâmpine pe fetiță.
În mod cu totul straniu, deși fetița cu nasul înfundat nu simțea mirosurile urâte, ei bine, mirosul
cel bun îl simți. Și îi plăcu atât de mult, încât luă obiceiul să-și mai curețe din când în când nările, ca să
poată adulmeca mai bine poveștile pe care le citea. Nu e, deci, de mirare că într-o zi fetița se hotărî să
ia cartea cu ea acasă.
(Caius Dobrescu - „Cartea care mirosea urât”, volumul „Care-i faza cu cititul”)

Subiect · pagina 3

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
3
Textul 2
Toți începem să citim cu ochii altora. De aceea, când trebuie să îți amintești de prima ta carte,
îți dai seama că memoria te pune în fața unei alegeri: prima carte pe care ți-a citit-o cineva sau prima
carte pe care ai citit-o singur?
Îmi amintesc de amândouă, ceea ce nu înseamnă că acestea au fost într-adevăr primele mele
cărți. Nu pentru că eu aș vrea să vă spun minciuni, ci pentru că ții minte mai ales ceea ce călătorește
din trecut printr-un mijloc de transport foarte sigur: o poveste. Poveștile transportă amintirile noastre din
cele mai îndepărtate timpuri, precum avionul, vaporul sau trenul ne ajută să ajungem în cele mai
îndepărtate locuri.
În poveștile cu amintiri nu se petrec întotdeauna întâmplări extraordinare, ci doar câteva fapte
în jurul cărora se înfășoară sentimentele noastre de atunci. Chiar dacă atunci este foarte îndepărtat de
acum, sentimentele puternice te fac să retrăiești totul ca și cum ar fi aievea. Și când le spui și altora,
ești de-a dreptul fericit. Așa cum sunt eu acum când scriu pentru voi despre prima carte, deși mi-ar fi
plăcut mai mult să stăm față în față și să vă vorbesc…
Dar să mă întorc la prima mea carte. Cu Foarte gras fără nas lucrurile au stat cam așa…
Într-o seară, tata a venit acasă cu o carte frumos colorată în paginile căreia se lăfăia un bob de
mazăre cu ochi, gură și tot ce mai trebuia pentru a semăna cu oamenii. Îi lipsea însă ceva și de aceea
se numea Foarte gras fără nas, cum aveam să aflăm de la mama, care a început să ne citească din
aventurile bobului de mazăre. Fratele meu și cu mine ascultam cu gurile căscate și nu încetam să ne
minunăm cum de trăiește bobul de mazăre asemenea nouă... Și bineînțeles râdeam cu poftă de numele
lui. Of, și când s-a despărțit de frații cu care locuia în păstaie... și când s-a rostogolit pe scări și s-a
pierdut de ai lui... Dar să nu credeți că a sfârșit într-o cratiță, nu, bobul nostru de mazăre a avut noroc,
pentru că, după ce a rătăcit prin lume, și-a regăsit familia și bucuria bobilor și a boabelor din neamul
său cred că mai continuă și astăzi…
Însă, așa cum știți și voi, prima carte citită cu ochii mamei, ai bunicii (și aici îi puteți adăuga pe
toți cei care ne-au iubit și și-au petrecut timpul cu noi când eram mici) nu se citește o singură dată, ci
se recitește iar și iar până ni se scrie în minte și putem să o îngânăm sau să o spunem singuri. Dintre
poveștile pe care le auzim în copilărie, unele ne plac mai mult, așa cum ne plac mai mult clătitele,
găluștele cu prune, plăcinta cu mere decât orice alt fel de mâncare. Nu știu de ce nouă, adică mie,
Rodica, și fratelui meu, Mircea, ne plăcea foarte mult Foarte gras fără nas și-l ceream mereu înainte de
culcare. Ne așezam în pat, cu mama între noi, în așa fel încât să vedem ce e acolo în carte - deși știam
desenele pe dinafară - și cuvintele își începeau legănatul. O veioză cu lumină galbenă venea de
undeva, din spate, și ne ținea în cercul ei de vrajă și, uite-așa, ne trezeam a doua zi dimineață la o altă
lumină, cea a soarelui și a jocului cu ceilalți copii. Și tot așa, seară de seară, de la o lumină la alta, am
crescut și am început să citim cu ochii noștri.
(Rodica Zane, „Lectura în trei, în doi, de unul singur”, în volumul „Care-i faza cu cititul?”)
A.
1. Transcrie, din textul 2, două deserturi cu care sunt asociate poveștile auzite în copilărie. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Fetița este:
a) vecina anticarului.
b) nepoata anticarului.
c) fiica anticarului.
d) o clientă.
Răspunsul corect::

Subiect · pagina 4

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
4
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Cartea Foarte gras fără nas a adus-o:
a) tatăl.
b) un musafir.
c) o mătușă.
d) mama.
Răspunsul corect::
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Cu ce miros venise cartea la anticariat?
a) cu un miros urât.
b) cu parfum de trandafiri.
c) cu miros și parfum de lavandă.
d) cu parfum de citrice.
Răspunsul corect::
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Fetița intră în anticariat cu bunicul ei.
Fetița nu e deranjată de mirosul cărții.
Fetița are o surioară geamănă.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Povestea este un mijloc de transport foarte sigur.
Copiii râdeau cu poftă de numele personajului din carte.
Prima carte a fost citită cu ochii tatălui.
6. Transcrie două figuri de stil din fragmentul următor, precizând felul acestora: „Dar când văzu că
fetița nu se lasă, că o citește cu tot mai multă atenție, că-i întoarce paginile ușor și migălos, că o
leagănă ca pe un bebe înainte să o așeze înapoi în raft, ba mai mult, când o auzi spunându-i bunicului
ei că a luat nouă la citire, ei bine, cartea noastră începu să se simtă tot mai legată de cititoarea ei.”
6 puncte

Subiect · pagina 5

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
5
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că pasiunea pentru lectură începe din copilărie? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de
cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

Subiect · pagina 6

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
6
9. Asociază fragmentul din Cartea care mirosea urât de Caius Dobrescu cu un alt text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală
comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele „geamănă”, „ducea” conțin în
ordine: 2 puncte
a) 7 sunete, 7 litere; 4 sunete, 5 litere.
b) 6 sunete, 7 litere; 5 sunete, 4 litere.
c) 7 sunete, 6 litere; 5 sunete, 5 litere.
d) 6 sunete, 7 litere; 4 sunete, 5 litere.
Răspunsul corect::
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care conține doar cuvinte derivate
este: 2 puncte
a) micuță, anticariat.
b) gâfâind, desenele.
c) codițe, micuță.
d) desfăcută, lucrurile.
Răspunsul corect::

Subiect · pagina 7

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
7
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul structurii subliniate în secvența
„însă niciodată nu i se părea surioara ei chiar atât de grozavă încât să te obosești să semeni cu ea”
este: 2 puncte
a) obișnuită.
b) îngrozitoare.
c) remarcabilă.
d) groaznică.
Răspunsul corect::
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există relație de polisemie între cuvintele subliniate în ambele secvențe din seria:
a) „că a luat nouă la citire”; fetița are o rochiță nouă.
b) „privirile fetiței începură să alunece peste rândurile”; azi-dimineață am alunecat pe gheață.
c) „cu șiretul de la unul dintre pantofi târându-se”; cățelul se freca de iarba umedă.
d) „să-și mai curețe din când în când nările”; vânătorul i-a cruțat ursului viața.
Răspunsul corect::
5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect simplu la perfect compus: „Ei bine,
tocmai această nepoțică se învârti în ziua aceea prin tot anticariatul, răsfoise într-o doară mai tot ce
se putea răsfoi și în cele din urmă se opri și ajunse la cartea noastră. De cum o atinse [...]”
6 puncte
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „fetiță” să fie în cazul genitiv (1) și o
propoziție afirmativă, în care adjectivul „șifonat” să fie nume predicativ (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Rescrie enunțul, transformând construcția activă într-o construcție pasivă: „La început, cartea
răspândise mirosuri”. 6 puncte

Subiect · pagina 8

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
8
8. Enunțul următor reprezintă un mesaj postat pe un grup de socializare de către o elevă de clasa a
VIII-a. Rescrie enunțul, corectând greșelile de orice natură! 6 puncte
Dragele mele prietene
Mi-am dat seama, că fiecare dintre colegii noștrii vor reuși să-și termine temele
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi fetița, personajul din
textul lui Caius Dobrescu.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului
– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Subiect · pagina 9

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
9

Subiect · pagina 10

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
10
Deschide documentul original
Barem · 3 pagini

Barem · pagina 1

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba şi literatura română
Barem de evaluare și de notare Simulare
1
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2022-2023
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Simulare
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
A.
1. Câte 1 punct pentru notarea oricăror două deserturi cu care sunt asociate poveștile auzite în copilărie, așa
cum reiese din textul 2 (de exemplu: clătitele, găluștele cu prune, plăcinta cu mere ) 2 x 1 punct = 2 puncte
Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț.
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte
6 x 1 punct = 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Fetița intră în anticariat cu bunicul ei. X
Fetița nu e deranjată de mirosul cărții. X
Fetița are o surioară geamănă. X
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Povestea este un mijloc de transport foarte sigur. X
Copiii râdeau cu poftă de numele personajului din carte. X
Prima carte a fost citită cu ochii tatălui. X
6. Transcrierea oricăror două figuri de stil din fragmentul dat, cu precizarea felului acestora (de exemplu: „o
leagănă ca pe un bebe” – comparație; „că fetița nu se lasă, că o citește cu tot mai multă atenție, că-i întoarce
paginile ușor și migălos, că o leagănă” – enumerație; „cartea noastră începu să se simtă tot mai legată de
cititoarea ei” – personificare etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei figuri de stil – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei figuri de stil – 2 x 2 puncte = 4 puncte
7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: pasiunea pentru lectură,
dragostea de carte etc.) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin
valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct
= 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa
valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct

Barem · pagina 2

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba şi literatura română
Barem de evaluare și de notare Simulare
2
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei concluzii sau
utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând” etc.
9. Asocierea fragmentului din „Cartea care mirosea urât” de Caius Dobrescu cu un text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori morale/culturale comune (de exemplu: educația
prin lectură, dragostea pentru cărți, pasiunea pentru lectură etc.) 6 puncte
− precizarea unei valori identificate în textul dat (cu sau fără indicarea felului acesteia) – 1 punct
− precizarea unui text literar asociat textului dat, menționând titlul și autorul – 1 punct
− câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text
(prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
5. Rescrierea enunțului dat cu trecerea verbelor de la perfect simplu la perfect compus (Ei bine, tocmai această
nepoțică s-a învârtit în ziua aceea prin tot anticariatul, răsfoise într-o doară mai tot ce se putea răsfoi și în cele
din urmă s-a oprit și a ajuns cartea noastră. De cum a atins-o.) 6 puncte
− câte 1 punct pentru trecerea la perfect compus a fiecărui verb – 4 x 1 punct = 4 puncte
− rescrierea enunțului – 1 punct
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli
– 0 puncte) – 1 punct
6. Alcătuirea unei propoziție negative, în care substantivul „fetiță” să fie în cazul genitiv (de exemplu: Rochița
fetiței nu este albă.) și a unei propoziții afirmative, în care adjectivul „șifonat” să fie nume predicativ (de exemplu:
Halatul era șifonat.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
– utilizarea substantivului în cazul genitiv – 1 punct
– respectarea funcției sintactice indicate – 1 punct
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a fiecărui enunț – 2 x 1 punct = 2 puncte
7. Transformarea enunțului, astfel încât să existe o construcție pasivă (de exemplu: La început, mirosurile
fuseseră răspândite de carte.) 6 puncte
8. Rescrierea enunțului dat, corectând greșelile de orice natură (de exemplu: Dragile mele prietene,
Mi-am dat seama că fiecare dintre colegii noștri va reuși să-și termine temele.) – 0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală
– 5 puncte; 2 greșeli – 4 puncte; 3 greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2 puncte; 5 greșeli – 1 punct; 6 sau mai multe
greșeli – 0 puncte 6 puncte
Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în rescrierea acestuia
elevul poate face și alte greșeli.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Conținutul caracterizării – 12 puncte
− câte 1 punct pentru precizarea oricăror două date de identificare a personajului (ocupație, origine, portret fizic
etc.), de exemplu: elevă, nepoata anticarului, are soră geamănă, micuță, cu două codițe etc.
2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 1 punct pentru numirea oricăror două trăsături morale ale personajului (de exemplu: leneșă, delăsătoare,
curioasă etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte

Barem · pagina 3

Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Alba
Probă scrisă la limba şi literatura română
Barem de evaluare și de notare Simulare
3
− câte 3 puncte pentru ilustrarea oricăror două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată
(de exemplu: caracterizare directă realizată de narator, caracterizare indirectă, prin fapte/relația cu celelalte
personaje etc.)
2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 1 punct pentru numirea mijlocului de caracterizare – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 2 puncte pentru comentarea secvenței în care este ilustrat mijlocul de caracterizare numit (comentare
adecvată – 2 puncte; citarea sau parafrazarea unei secvențe, încercare de comentare – 1 punct; lipsa secvenței
comentate – 0 puncte) – 2 x 2 puncte = 4 puncte
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului 2 puncte
• identificarea unei valori – 1 punct
• corelarea valorii – 1 punct
Redactarea caracterizării – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul
în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Simulare județeană · Alba
Data probei
Data exactă nu este precizată în sursă (2023)
Unde / context
Simulare organizată în Alba
Variantă
Nespecificată

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă simulare județeană · alba pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2023), iar contextul este: simulare organizată în alba. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.