Pregătire cu un profesor

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere  sesiunea iulie 2022
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Se consider urm toarea secvent, de cod C++:
int x = 1 3 ;
void f ( void ) {
int x ;
x = 1 0 ;
cou t << "x : " << x << e n d l ;
}
Este corect scris funct, ia f()? Dac da, ce valoare se as, eaz ? Dac nu, care este gres, eala?
(a) Funct, ia este scris corect. Se as, eaz valoarea 10.
(b) Funct, ia nu este scris corect pentru c variabilele locale nu pot avea acelas, i nume cu cele globale.
(c) Funct, ia este scris corect. Se as, eaz valoarea 13.
(d) Funct, ia nu este scris corect pentru c variabilele globale nu pot  init, ializate în momentul denirii.
2. Se consider funt, ia de mai jos:
int Calc ( int n )
{
return ( n / 1000 ) * 100 + n % 100 ;
}
Care este valoarea care se va returna la apelul Calc(98765); ?
(a) 9765 (b) 9876 (c) 98065 (d) 9865
3. Ce valoare aseaza pe ecran urmatoarea secventa de program
int x , y = 5 , z = 5 ;
x = y == z ;
cout<< x ;
(a) 5 (b) 1 (c) 0 (d) nedenit
4. Ce se as, eaz la execut, ia urm toarei secvent, e de cod?
int v [ ] = { 0 , 1 } ;
int w [ ] = { 0 , 1 } ;
int i , j , p , q , e x p r e s i e ;
for ( i =0; i <2; i=i +1)
{
for ( j =0; j <2; ++j )
{
p = v [ i ] ;
1

Subiect · pagina 2

q = w[ j ] ;
e x p r e s i e = ! ( p | | q ) | | ( p && ! q ) ;
cou t << p << " " << " " << q << " " << e x p r e s i e << e n d l ;
}
}
(a)
0 0 1
0 1 0
1 0 1
1 1 0
(b)
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 0
(c)
0 0 0
0 1 1
1 0 0
1 1 1
(d)
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
5. Fie programul de mai jos. De cate ori se va as, a pe ecran Admitere AC@TUIASI ?
int main ( )
{
int x ;
for ( x==1; x<=10; x++)
{
i f ( x < 5 )
continue ;
e l s e
break ;
cou t << ( " Admitere AC@TUIASI" ) ;
}
return 0 ;
}
(a) 10 ori; (b) 11 ori (i porneste de la -1); (c) 0 ori; (d) de un numar innit de ori.
6. Se consider dou numere naturale a s, i b (1 ≤ a < b ≤ 1000) si secventa de mai jos:
m ← 0;
pentru n ← a la b execut
c ← 0;
pentru d ← 1 la n execut
dac n M OD d = 0 atunci
c ← c + 1;
dac c > m atunci
m ← c;
pentru n ← a la b execut
c ← 0;
pentru d ← 1 la n execut
dac n M OD d = 0 atunci
c ← c + 1;
dac c = m atunci
scrie n;
Precizat, i care din armat, iile de mai jos este corect .
(a) Algoritmul as, eaz num rul de divizori pentru ecare num r natural din intervalul [a, b].
(b) Algoritmul as, eaz numerele naturale din intervalul [a, b] care au proprietatea c au cel mai mare num r
de divizori proprii.
(c) Algoritmul as, eaz numerele naturale din intervalul [a, b] care au proprietatea c au cel mai mare num r
de divizori
2

Subiect · pagina 3

(d) Algoritmul as, eaz maximul dintre num rul de divizori ai lui a s, i num rul de divizori ai lui b.
7. Se consider o matrice pentru care primul element (prima linie si prima coloana) este a1,1. Elementele matricei de
sub diagonala principal , în parcurgere pe linie, se copie intr-un vector. Se considera ca primul element din vector
este pe pozitia 1. Care este relat, ia dintre pozitia k in vector s, i indecsii elementelor matricii ai,j (i linie, j coloana)?
(a) k=(i-1)*(j-2)/2+j
(b) k=(i-2)*(i-1)/2+j
(c) k=(j-2)*(j-1)/2+i
(d) k=(i-2)*(j-1)/2+i
8. Se consider denit, iile pentru tablourile s, i funct, ia de mai jos:
char TA [ ] [ 4 ] = {
{ 'R ' , 'C ' , 'A ' , 'C ' } ,
{ 'D ' , 'D ' , 'R ' , 'R ' } ,
{ 'C ' , 'D ' , 'C ' , 'C ' } ,
{ 'C ' , 'C ' , 'A ' , 'D ' } ,
} ;
int vx [ ] = { 0 , 1 , 0 , =1} ;
int vy [ ] = { 1 , 0 , =1, 0} ;
int f ( char c , int N) {
int i , j , k , f l a g , vi , vj , r e t = 0 ;
for ( i = 0 ; i < N; i ++) {
for ( j = 0 ; j < N; j ++) {
f l a g = 0 ;
for ( k = 0 ; k < 4 ; k++) {
v i = i + vx [ k ] ;
v j = j + vy [ k ] ;
i f ( ( v i >=0 ) && ( v i < N) && ( v j >=0 ) && ( v j < N) ) {
i f (TA[ v i ] [ v j ] == c ) {
f l a g = 1 ;
}
}
}
i f (TA[ i ] [ j ] == c && ! f l a g ) {
r e t ++;
}
}
}
return r e t ;
}
Care este valoarea returnat de apelul funct, iei f(`C', 4) ?
(a) 4 (b) 2 (c) 5 (d) 3
9. Fie patru vectori v1, v2, v3 s, i v4 de dimensiune n, m, m s, i, respectiv, n, sortat, i cresc tor. Se dores, te obt, inerea unui
vector sortat care s cont, in elementele celor patru vectori. Pentru aceasta se interclaseaz vectorii doi câte doi.
Consider m c ⊕ reprezint operat, ia de interclasare, iar interclasarea vectorilor se realizeaz dup relat, ia:
((v1 ⊕ v2) ⊕ v3) ⊕ v4.
Care este complexitatea timp a interclas rii celor patru vectori?
3

Subiect · pagina 4

(a) O(n + m) (b) O(n · m) (c) O(n2 + m2) (d) O(n2 · m2)
10. Care este num rul de interschimb ri necesare pentru a sorta n elemente utilizând metoda select, iei, în cel mai defavo-
rabil caz?
(a) O(n) (b) O(n ∗ log(n)) (c) O(n ∗ n) (d) O(log(n))
11. Num rul de submult, imi al unei mult, imi nite M = {a1, a2, . . . , a7} este:
(a) 128 (b) 49 (c) 7 (d) 1
12. Fie 7 tipuri de fructe (prune, portocale, mere, mandarine, ananas, smochine, clementine) s, i un program care aplic
algoritmul backtracking pentru a genera un compot alc tuit din minim 3 fructe. S, tiind c niciodat nu putem avea
dou fructe care încep cu aceeas, i liter în compot, s se indice ce variante de amestec urmeaz în s, irul generat de
algoritmul în descris:
- s, ir 1 : prune, mere, ananas
- s, ir 2 : prune, mere, ananas, smochine
- s, ir 3 : prune, mere, ananas, smochine, clementine
(a) s, ir 4: portocale, mere, ananas s, ir 5: portocale, mere, ananas, smochine
(b) s, ir 4:prune, mere, ananas, clementine s, ir 5: prune, mere, ananas, clementine, smochine
(c) s, ir 4: prune, mandarine, ananas s, ir 5: prune, mandarine, ananas, smochine
(d) s, ir 4: prune, mere, clementine s, ir 5: prune, mere, clementine, smochine
13. Care din urm toarele variante de funct, ii determin restul împ rt, irii întregi a lui x la y?
f 1(x, y) =
 x pentru x<y
f 1(x − y, y) pentru x>=y
f 2(x, y) =
 y pentru x>y
f 2(x − y, y) pentru x<=y
f 3(x, y) =
 y pentru x<=y
f 3(y, x − y) pentru x>y
f 4(x, y) =
 x pentru x<=y
f 4(x, x − y) pentru x>y
(a) f2
(b) f1
(c) f3
(d) f4
14. Care este modalitatea cea mai compact de a scrie complexitatea din punctul de vedere al duratei de execut, ie
(complexitatea timp) a secvent, ei de cod de mai jos, dac m > n?
int s = 1 0 0 ;
int i , j ;
for ( i = 0 ; i < n ; ++i ) {
for ( j = i + 1 ; j <= m; ++j ) {
s = s + j / 2 ;
}
}
for ( i = n ; i < m; ++i ) {
s++;
}
4

Subiect · pagina 5

(a) O(n2)
(b) O(n · (m − n))
(c) O(n · m)
(d) O(m − n)
15. Se consider urm torii algoritmi de sortare: algoritmul bulelor, algoritmul insert, iei directe ³i algoritmul select, iei prin
num rare. Care dintre perechile urm toare este format din algoritmi de sortare care nu au complexitatea timp O(n2)
în cazul cel mai nefavorabil?
(a) Algoritmul bulelor, Algoritmul insert, ie directe
(b) Algoritmul bulelor, Algoritmul select, iei prin num rare
(c) Algoritmul insert, ie directe, Algoritmul select, iei prin num rare
(d) Niciuna dintre perechile posibile
16. Pentru conectarea pe un site, orice utilizator trebuie sa se inregistreze cu o parola formata din n cifre. Ulterior, pentru
logare, aplicatia genereaza aleator trei pozitii distincte din parola, p1, p2 s, i p3, astfel încât 1 ≤ p1 < p2 < p3 ≤ n
iar utilizatorul trebuie s introduc doar cifrele de pe acele 3 pozit, ii. De exemplu, dac codul utilizatorului este
10234056789 s, i pagina genereaz aleator pozit, iile 3, 6 s, i 8, utilizatorul trebuie s introduc cifrele 2, 0, 6. Pentru 9
log ri valide pe acel site, un utilizator introduce urmatoarele cifre :
1, 4, 7 9, 3, 2 4, 4, 3
6, 3, 2 4, 3, 1 5, 6, 0
2, 0, 2 1, 2, 3 2, 9, 0
Daca codul utilizatorului nu a fost schimbat între timp, precizat, i care dintre urm toarele armat, ii sunt adev rate.
(a) Codul utilizatorului sigur nu cont, ine cifra 8.
(b) Cel mai scurt cod posibil are 12 cifre.
(c) Cel mai scurt cod posibil cont, ine cifra 2 de minimum 3 ori.
(d) Suma cifrelor în cel mai scurt cod posibil poate  38.
17. La un concert, pentru a crea atmosfera, liderul format, iei invit pe scen spectatori selectat, i din primul rând cu n
locuri, ocupat în întregime, dup urm toarea regul : se num r ecare al k-lea (0<k<n) spectator din cei n, num rând
din k în k. Când num r toarea ajunge la spectatorul de pe ultimul loc de pe rând se continu cu primul spectator,
num rând mai departe tot, i spectatorii, e c au fost sau nu selectat, i. Num r toarea se opres, te atunci când ar trebui
selectat un spectator deja selectat. Cât, i spectatori r mân neselectat, i dac n=33 s, i k=6?
(a) 11
(b) 22
(c) 25
(d) 13
18. Fie codul de mai jos:
#include <i o s t r e a m >
using namespace s t d ;
int x [ 1 0 ] , n=5, m=4;
char i n s t r u m e n t e [ ] [ 7 ] = { " Lopata " , " Sapa " , " Topor " , "Cazma" , " Grebla " } ;
int V a l i d a r e ( int k ) {
for ( int i =0; i <k ; i ++)
5

Subiect · pagina 6

i f ( x [ i ]>=x [ k ] ) return 0 ;
return 1 ;
}
void A f i s a r e ( int k ) {
for ( int i =0; i <m; i ++)
cout<<i n s t r u m e n t e [ x [ i ] = 1]<<" " ;
cout<<e n d l ;
}
void F u n c t i e ( int k ) {
for ( int i = 0 ; i < n ; ++i ) {
x [ k]=n=m+i ;
i f ( V a l i d a r e ( k ) )
i f ( k>=m=1)
A f i s a r e ( k ) ;
e l s e
F u n c t i e ( k +1);
}
}
int main ( ) {
F u n c t i e ( 0 ) ;
return 0 ;
}
Care este cea de a treia solut, ie as, at ?
(a) Sapa Topor Cazma Grebla
(b) Lopata Topor Cazma Grebla
(c) Sapa Topor Lopata Grebla
(d) Lopata Sapa Cazma Grebla
19. Fie un arbore cu o r d cin s, i un num r total de 31 de noduri, în care ecare nod poate avea 2, 1 sau 0 i. Dac în
arbore sunt 12 noduri de grad 2, care este num rul nodurilor de grad 1? Gradul unui nod reprezint num rul de i
ai acestuia.
(a) 4 (b) 9 (c) 11 (d) 6
20. Fie un arbore cu o r d cin s, i mai multe niveluri, în care ecare nod (inclusiv r d cina) are zece descendent, i direct, i
(i). În acest arbore se introduc un milion de valori consecutive în ordine cresc toare începând cu valoarea 0. Prima
valoare (0) va  introdus în r d cin , iar urm toarele vor ocupa, în ordine, nodurile descendente r d cinei de la
stânga la dreapta. Dup ce un nivel este complet, se trece la urm torul nivel, unde nodurile vor  populate cu valori,
la fel, de la stânga la dreapta.
Dac se dores, te a c uta o valoare mai mic de un milion în acest arbore, în cazul cel mai defavorabil, un algoritm
ecient de c utare câte valori din arbore ar trebui s acceseze?
Observat, ie: C utarea unei valori între i unui nod se poate realiza accesând un singur element.
(a) 7 (b) 6 (c) 10 (d) 100000
21. Fie G un graf neorientat cu n noduri. Fiecare nod are un identicator notat cu 1, 2, ..., n. În graf exist muchii:
 între oricare dou noduri cu identicatori pari
 între oricare dou noduri cu identicatori impari
6

Subiect · pagina 7

 între oricare dou noduri cu identicatori de forma 2k, respectiv 2k + 1
Dac n este impar, câte muchii cont, ine graful G?
(a) n2−1
4 (b) n2
4 − 2 (c) n2
2 (d) n2
22. Fie A un arbore binar plin cu n noduri. Dac la toate nodurile interne se taie muchia c tre succesorul din dreapta,
care este adâncimea celui mai adânc arbore dintre tot, i arborii care se formeaz ?
Not 1: Un arbore binar este plin dac ecare nivel al acestuia este complet ocupat.
Not 2: În cadrul unui arbore, adâncimea unui nod este egal cu num rul de muchii de la acel nod pân la r d cin
(r d cina are adâncimea 0). Adâncimea arborelui este dat de adâncimea celui mai adânc nod.
(a) n
2 (b) n+1
2 (c) log2(n + 1) (d) log2 n+1
2
23. Fie G un graf neorientat format din 3 componente conexe cu 3, 4 s, i, respectiv, 5 noduri. Dac cele 3 componente
conexe cont, in minimul posibil de muchii, care este num rul maxim de muchii care pot  ad ugate în graf astfel încât
num rul de componente conexe s e 2?
(a) 19 (b) 30 (c) 12 (d) 10
24. Se consider o stiv ³i o coad iniμial vide. Se introduc pe rând în coad primele 7 p trate perfecte nenule, în ordine
descresc toare. Se extrag apoi din coad dou elemente s, i se adaug în stiv , în ordinea în care au fost extrase. Care
este diferent, a dintre valoarea elementului din vârful stivei s, i valoarea primului element din coad , dup executarea
acestor operaμii?
(a) 24
(b) 11
(c) 9
(d) 13
25. Fie codul de mai jos:
#include <i o s t r e a m >
using namespace s t d ;
unsigned f c t ( unsigned n ) {
unsigned x ;
i f ( n < 0 ) return =n ;
e l s e
i f ( n == 0 ) return 5 ;
e l s e {
x=f c t ( n /10) =1;
cout<<"x="<<x<<" " ;
return x ;
}
}
int main ( ) {
unsigned x =1918;
cout<<f c t ( x ) ;
return 0 ;
}
Care sunt valorile as, ate pentru x în funct, ia f ct?
(a) x=4 x=3 x=2 x=1 (b) x=5 x=5 x=5 x=5 1 (c) x=5 x=4 x=3 x=2 (d) x=4 x=3 x=2 x=1 0
7

Deschide documentul original

Barem · 3 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. a
Întrebarea testeaz cunos, tint, ele legate de domeniul de vizibilitate al variabilelor. Un eventual apel al funct, iei va ascunde
variabila global redenit local.
2. d
n/1000 *100=9800
n% 100 =65
3. b
4. a
5. c
6. c
int a , b , c , d , n , m;
c i n >>a ; c i n >>b ;
m = 0 ;
for ( n = a ; n <= b ; n++)
{
c = 0 ;
for ( d = 1 ; d <= n ; d++)
{
i f ( ( n % d ) == 0 ) c++;
}
i f ( c > m)
m = c ;
}
for ( n = a ; n <= b ; n++)
{
c = 0 ;
for ( d = 1 ; d <= n ; d++)
{
i f ( ( n % d ) == 0 )
c++;
}
i f ( c == m)
cout<<"n="<<n<<e n d l ;
}
7. b
Elementele din vector a21 a31 a32 a41 a42 a43 a51 ....
8. b
Funct, ia f parcurge elementele matricii TA pân la linia N-1 s, i coloana N-1. Pentru ecare element se veric valorile
vecinilor ortogonal adiacent, i (s, i valizi). Dac nici un vecin nu are aceeas, i valoare cu elementul curent, atunci se incremen-
teaz valoarea ce va  returnat de c tre funct, ie. Pentru valorile paramentrilor din enunt, , funct, ia va returna num rul de
elemente din întreaga matrice cu valoarea 'C' care nu un vecin ortogonal cu aceeas, i valoare.
8

Barem · pagina 2

9. a
Interclasarea v1 ⊕ v2 are complexitatea O(n + m) s, i rezult un vector de dimensiune n + m. Acesta este interclasat cu
vectorul v3, iar complexitatea este O(n + m + m) = O(n + m) s, i vectorul rezultat este de dimensiune n + 2 · m. Acest
ultim vector este interclasat cu v4, iar complexitatea este O(n + 2 · m + m) = O(n + m).
10. a
1. A min din lista de elemente 2. Swap cu valoarea de pe prima pozit, ie 3. Repet pasii de mai sus pentru restul listei
(pornind de la pozitia urm toare s, i avansând de ecare data)
11. a
Num rul submult, imilor formate din k elemente este Ck
n. Rezult c num rul submult, imilor lui M este Pn
k=0 Ck
n = 2n
(Binomul lui Newton).
12. b
Se aplic backtracking
13. b
14. b
Cele n iterat, ii ale primei bucle sunt de complexitate: m − 1, m − 2, . . . , m − n. Rezult o complexitate: n ∗ m − (1 + 2 +
· · · + n) = n ∗ m − n(n + 1)/n => O(n · (m − n)). Al doilea f or cu indicele i are complexitatea m − n care mai mic
decât complexitatea primului f or.
15. d
Toμi algoritmul enumeraμi au complexitatea timp O(n2) în cazul cel mai nefavorabil.
16. b
Cifrele 2, 4 si 1 apar de 2 ori, deci 6 cifre cu suma 14. Celelalte cifre pentru cel mai scurt cod sunt 0, 3, 5, 6, 7 si 9. Suma
va  30 Daca nu nu ne referim la cel mai scurt cod (cazul de la A), 8 poate  in cod. Suma cifrelor în cel mai scurt cod
posibil poate  38. //pt b, este 44
17. b
Se consider num r toarea în cerc ca o num r toare liniar în mai multe s, iruri mici, ecare cu n spectatori, obt, inând un
s, ir cu p spectatori (p ind multiplu de n). Num r toarea se termin atunci când al n-lea spectator (dintr-un s, ir mic) este
selectat, s, i astfel, urm torul spectator care ar trebui s e selectat va  un al k-lea din urm torul s, ir mic. Mai exact, p
trebuie s e s, i multiplu de k, adic p = cmmmc(n, k). Dintre cei p spectatori, au fost selectati exact p / k, deci spectatori
neselectat, i vor  în num r de nr = n - p/k = n - cmmmc(n,k)/k = n - (n*k/cmmdc(n,k))/k = n - n/cmmdc(n,k). Vor 
selectat, i tot, i dac cmmdc(n,k)=1.
18. d
s-a impus o ordine a as, rii. solut, iile sunt: 1. Lopata Sapa Topor Cazma 2. Lopata Sapa Topor Grebla 3. Lopata Sapa
Cazma Grebla 4. Lopata Topor Cazma Grebla 5. Sapa Topor Cazma Grebla
19. d
In orice arbore binar nr frunzelor (grad 0) este cu unu mai mare decat nr de noduri de grad 2. Prin urmare grad0=grad2+1=13.
Nr de noduri de grad 1 este 31-(12+13)=31-25=6
20. a
R d cina este 0. Fii r d cinei sunt valorile de la 1 la 9. Urm torul nivel va cont, ine numerele de la 10 la 99, urm torul
de la 100 la 999, apoi de 1000 la 9999, 10000-99999, 100000-999999. Indiferent ce valoare mai mic de un milion se caut
for  nevoie de 7 acces ri de elemente pentru c atâtea sunt necesare a ajunge de la r d cin la frunze.
9

Barem · pagina 3

21. a
Se formeaz dou subgrafuri complete, cu noduri cu identicatori pari, respectiv impari. Fiecare subgraf are n−1
2 , respectiv
n+1
2 noduri. Ambele subgrafuri au în total n2−2n+1
4 muchii. Exist s, i câte o muchie între orice noduri cu identicatori de
forma < 2k, 2k + 1 > (din subgraful par, respectiv impar), cu ment, iunea c nodul 1 (din subgraful impar) nu formeaz
pereche cu nici un nod din cel lalt subgraf: total n−1
2 astfel de muchii. Prin urmare, num rul total de muchii este:
n2−2n+1
4 + n−1
2 = n2−1
4 .
22. d
La un arbore plin cu n noduri avem n = 2k − 1, unde k este num rul de noduri frunz s, i k − 1 este num rul de noduri
interne. k este o putere întreag a lui 2: k = 2x. Exist un singur arbore care cel mai adânc. Acesta este un arbore
degenerat care se formeaz urmând succesorii din stânga, pe calea de la r d cin c tre frunz . Adâncimea acestuia este
aceeas, i cu adâncimea arborelui init, ial. Num rul de noduri frunz : k = n+1
2 . Adâncime arbore: log2k = log2 n+1
2 .
23. b
Init, ial se adaug muchii doar la nivelul celor 3 componente conexe, pân când acestea devin subgrafuri complete. Num rul
minim de muchii pentru o component conex cu n noduri este n − 1 (lant, care cont, ine toate nodurile). Num rul
maxim de muchii pentru o component conex cu n noduri este n(n−1)
2 (graf complet). Num rul de muchii ad ugate:
3(3−1)
2 + 4(4−1)
2 + 5(5−1)
2 − 2 − 3 − 4 = 10. Din acest punct, se pot ad uga muchii doar între componentele conexe. Pentru
a avea dou componente conexe la nal, se pot ad uga muchii doar între 2 dintre cele 3 componente conexe existente.
Pentru un maxim de muchii, se conecteaz componentele conexe cu cel mai mare num r de noduri: 4, respectiv, 5.
Num rul de muchii ad ugate: 4 ∗ 5 = 20. Num r total de muchii: 10 + 20 = 30.
24. b
Elementele cozii dupa inserare s, i extragerea a dou valori vor : 25, 16, 9, 4, 1. În vârful stivei va  36. Diferent, a este 11.
25. a
10

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2024Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2024Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2024Matematică · Modelul 10Deschide fișa Examen de admitere · 2025Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2025Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2025Informatică · Modelul 11Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2024 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Informatică · 2024

Despre acest subiect

Subiectul și baremul în format text

Subiect · pagina 1