Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Model de pregătire · Informatică · 2021

Facultatea de Automatică și Calculatoare · TUIASI

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 7 pagini

Subiect · pagina 1

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere  sesiunea iulie 2021
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Fie urm toarele structuri:
struct c a n d i d a t
{
char nume [ 2 0 ] ;
int nota ;
} ;
struct examen
{
c a n d i d a t c [ 2 0 ] ;
char s e s i u n e [ 2 0 ] ;
} a d m i t e r e 2 0 2 1 ;
S, tiind ca sunt 20 de candidat, i, care din secvent, ele de cod de mai jos as, eaz nota student, ilor al c ror nume începe
cu litera A?
(a)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nume [ 0 ] == 'A ' )
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nota ;
(b)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . nume [ 0 ] == 'A ' )
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nota ;
(c)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nume == 'A ' )
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nota ;
(d)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . c a n d i d a t [ i ] . nume [ 0 ] == 'A ' )
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c a n d i d a t [ i ] . nota ;
2. Care este rezultatul execut, iei urm torului program?
int f u n c t i o n 1 ( int ) ;
int main ( )
{
int k =30;
k = f u n c t i o n 1 ( k=f u n c t i o n 1 ( k=f u n c t i o n 1 ( k ) ) ) ;
cou t << "k = " << k << e n d l ;
1

Subiect · pagina 2

return 0 ;
}
int f u n c t i o n 1 ( int k )
{
k++;
return k ;
}
(a) k = 30; (b) k = 31; (c) k = 32; (d) k = 33.
3. S, tiind c variabilele x ³i y sunt de tip întreg, care dintre expresiile de mai jos are valoarea 1 dac ³i numai dac
valorile nenule ale variabilelor x ³i y sunt egale?
(a) (x<=y) && (y<x)
(b) (x%y==0) && (y%x==0) && (x*y>0)
(c) x*x==y*y
(d) (x<=y) || (y<=x)
4. Fie urm torul cod:
char t e x t [ ] = " Admitere AC" ;
for ( i = 0 ; i < s t r l e n ( t e x t ) = 1 ; i ++)
t e x t [ i + 1 ] = t e x t [ i ] ;
cou t << t e x t ;
Ce se va as, a pe ecran?
(a) AAAAAAAAAAA (b) AAdmitere A (c) AAdmitere AC (d) CAdmitere A
5. Se consider o matrice M cu 7 linii care cont, ine doar elemente de 0 s, i X. Matricea se completeaza astfel:
ˆ prima linie cont, ine un singur element X;
ˆ linia i cont, ine de dou ori mai multe elemente X decât linia i-1, pentru i ∈ {2, 3, 4, 5, 6, 7}
ˆ ultima linie contine un singur element O.
Câte elemente de O sunt în matrice?
(a) 127 (b) 328 (c) 455 (d) 256
6. Se consider o matrice p tratic M de dimensiune n x n, cu n ∈ [3, 100] s, i funct, ia f (M, n, i, j) care pune caracterul
'*' pe anumite pozitii din matrice. Parametrii i s, i j sunt numere naturale în intervalul [1, n], iar DIV din codul de
mai jos reprezint câtul împ rt, irii.
funct, ia f(M,n,i,j )
dac i <= n DIV 2 atunci
dac j <= n-1 atunci
M [i][j] ←′ ∗′;
f(M, n, i, j + 1);
altfel
f(M, n, i + 1, i + 2)
De câte ori se autoapeleaz f dac n=7, i=2 s, i j=4?
(a) de o innitate de ori (b) de 5 ori (c) de 4 ori (d) de 7 ori
2

Subiect · pagina 3

7. Fie matricea m cu 5 linii s, i 5 coloane, cu elementul de pe prima linie s, i prima coloan aat pe pozit, ia 0, 0 s, i un vector
v cu 5 elemente int, ializate cu 0, cu indexul primului element 0:
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
Cum va ar ta vectorul v dup rularea codului urm tor?
for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++)
for ( j = i ; j < 5 ; j ++)
v [ i ] = v [ i ] + m[ i ] [ j ] ;
(a) 15 14 12 9 5 (b) 14 12 9 5 0 (c) 1 3 6 10 15 (d) 15 15 15 15 15
8. Ce se va as, a la rularea codului urm tor:
char t e x t [ ] = " Admitere AC" ;
for ( i = 0 ; i < s t r l e n ( t e x t ) ; i ++)
i f ( t e x t [ i ] > 'A ' && t e x t [ i ] < 'Z ' )
t e x t [ i ] = t e x t [ i ] = 'A ' + ' a ' ;
cou t << t e x t ;
(a) Admitere Ac (b) admitere ac (c) ADMITERE AC (d) aDMITERE ac
9. Fie un robot care trebuie s se deplaseze printr-un labirint, de la punctul de start S la punctul de nal F (vezi gura).
Robotul poate efectua urm toarele act, iuni: deplasareInainte(), rotireDreapta() s, i rotireStanga(). La act, iunea de
deplasare înainte, robotul se deplaseaz cu un p tr t, el în direct, ia spre care este îndreptat. Cele dou tipuri de rotiri
sunt de 90 de grade, iar robotul nu se deplaseaz .
Fie urm torul pseudocod:
funct, ia f()
pentru i ← 1 la 5 execut
[act, iunea 1]
dac i este impar atunci
[act, iunea 2]
altfel
[act, iunea 3]
[act, iunea 4]
[act, iunea 5]
F
S
În condit, iile în care robotul este init, ial orientat în sus, ce trebuie de completat în locurile [act, iunea 1], [act, iunea 2],
[act, iunea 3], [act, iunea 4] s, i [act, iunea 5] astfel încât, în urma execut, iei pseudocodului de mai sus, robotul s ajung
la nalul labirintului din gur .
(a) deplasareInainte(), rotireDreapta(), rotireStanga(), -, deplasareInainte()
(b) -, rotireDreapta(), rotireStanga(), deplasareInainte(), rotireStanga()
(c) -, deplasareInainte(), rotireDreapta(), rotireStanga(), deplasareInainte()
(d) deplasareInainte(), rotireDreapta(), rotireStanga(), deplasareInainte(), -
3

Subiect · pagina 4

10. Care din urm toarele probleme referitoare la o mult, ime de numere întregi M = {x1, x2, . . . , xn}, (n > 1000), poate 
rezolvat cu un algoritm care are un num r minim de pa³i?
(a) Sortarea elementelor mult, imii
(b) Generarea tuturor permut rilor mult, imii M
(c) Generarea elementelor produsului cartezian M x M
(d) Determinarea elementului maxim al mulμimii M
11. Într-o sal de examen, scaunele sunt etichetate cu o liter urmat de o cifr . Se consider c literele sunt {a, b, c, d, e}
s, i cifrele sunt {0, 1, 2, . . . , 9}. Scaunele trebuie s aib etichete diferite între ele. Care este num rul minim de scaune
care trebuie s e în sal pentru a folosi toate combinat, iile posibile?
(a) 50 (b) 15 (c) 100 (d) 45
12. Care este complexitatea de timp a urm torului program C++?
int i , j , k ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++) {
k = n ;
for ( j = 0 ; j < k ; j ++) {
k = k / 2 ;
}
}
(a) O(n ∗ log n) (b) O(log n) (c) O(n) (d) O(n2)
13. Fie secvent, a de cod de mai jos. Ce trebuie de completat în locul celor trei puncte (. . . ) pentru ca în matricea c s se
obt, in combin rile de n luate câte k (Ck
n).
int c [ n + 1 ] [ n + 1 ] ;
for ( int i = 0 ; i <= n ; i ++)
for ( int j = 0 ; j <= n ; j ++)
c [ i ] [ j ] = 0 ;
c [ 0 ] [ 0 ] = 1 ;
for ( int i = 1 ; i <= n ; i ++) {
c [ i ] [ 0 ] = 1 ;
for ( int j = 1 ; j <= i ; j ++)
c [ i ] [ j ] = . . .
}
(a) c[i - 1][j - 1] * c[i - 1][j] / c[i][j - 1]
(b) c[i - 1][j] + c[i - 1][j - 1]
(c) c[i][j - 1] + c[i - 1][j]
(d) c[i - 1][j - 1] + c[i][j - 1]
14. Se considera urm torul algoritm cu nr, x s, i y numere naturale:
cites, te x, y ;
nr ← 0;
d ← 2;
cât timp d<=x s, i d<=y execut
dac x % d = 0 s, i y % d=0 atunci
nr ← nr + 1;
x ← [x/d];
y ← [y/d];
altfel
d ← d + 1;
scrie nr, x, y
4

Subiect · pagina 5

Ce se va as, a dac se citesc valorile x=720 s, i y=495 ?
(a) 3, 48, 33
(b) 3, 16, 11
(c) 2, 48, 33
(d) 3 16 33
15. Se consider mult, imea A = {1, 2, . . . , n} s, i mult, imea B = {1, 2, . . . , m}, m > n. O funct, ie injectiv denit pe A cu
valori în B poate  considerat :
(a) un aranjament de n elemente luate câte m
(b) un aranjament de m elemente luate câte n
(c) o combinare de m elemente luate câte n
(d) o combinare de n elemente luate câte m
16. Care este ordinul de complexitate timp pentru algoritmul urm tor?
funct, ia sum
Date de intrare: n
Date: s = 0
dac n == 0 atunci
returneaz 1
pentru i de la 0 la n − 1 execut
s = s + sum(n − 1)
returneaz s
(a) O(n2) (b) O(2n) (c) O(n!) (d) O(log n)
17. Num rul de subgrafuri ale unui graf cu 23 noduri este:
(a) 222 − 1 (b) 224 (c) 223 (d) 223 − 1
18. Fie G un graf neorientat format din 3 componente conexe cu 3, 4 s, i, respectiv, 5 noduri. Dac cele 3 componente
conexe cont, in minimul posibil de muchii, care este num rul maxim de muchii care pot  ad ugate în graf astfel încât
num rul de componente conexe s ramân acelas, i?
(a) 19 (b) 60 (c) 12 (d) 10
19. Dac se elimin o muchie dintr-un arbore complet cu cel put, in dou niveluri se obt, ine:
(a) un graf neconex
(b) cel putin dou noduri izolate
(c) tot un arbore
(d) cel putin un ciclu
20. Fie G un graf neorientat cu n noduri. Fiecare nod are un atribuit un identicator 1, 2, ..., n. În graf exist muchii:
ˆ între oricare dou noduri cu identicatori pari
ˆ între oricare dou noduri cu identicatori impari
ˆ între oricare dou noduri cu identicatori de forma 2k, respectiv 2k + 1
5

Subiect · pagina 6

Dac n este par, care este num rul maxim de muchii care pot  t iate astfel încât graful G s r mân format dintr-o
singur component conex ?
(a) n2
4 (b) n
2 (c) n2
4 − n (d) 2n
21. Un arbore binar complet este un arbore binar în care toate nivelurile, cu excepμia ultimului sunt ocupate în întregime.
Considerând faptul c toate nodurile de pe ultimul nivel sunt grupate în partea stânga a acestuia, un arbore binar
complet cu n noduri frunz are:
(a) n + 1 noduri. (b) log n noduri. (c) 2n − 1 noduri. (d) 2n noduri.
22. O trupa de genis, ti încearc s mineze o suprafat de form patrat , având la dispozitie n mine. Aces, tia trebuie s
plaseze minele astfel încât, dac explodeaza o min s nu explodeze s, i celelalte din apropiere. Pentru aceasta ei împart
suprafat, a în nXn p trate astfel încât într-un p trat poate  pus în sigurant, o singur min . Aces, tia apeleaza la un
program de tip backtracking care s genereze toate combinat, iile posibile pentru a acoperi toate rândurile s, i coloanele
formei create cu m car o min . Care din secvent, ele de mai jos veric corect o astfel de plasare a minelor?
(a)
int p o z i t i o n e a z a ( int n )
{
for ( i =1; i <n ; i ++)
i f ( v [ i ]==v [ n ] | | abs ( v [ i ]=v [ n])== abs ( i =n ) ) return 0 ;
return 1 ;
}
(b)
int p o z i t i o n e a z a ( int n )
{
for ( i =1; i <k ; k++)
i f ( v [ i ]==v [ n ] ) return 0 ;
return 1 ;
}
(c)
int p o z i t i o n e a z a ( int n )
{
for ( i =1; i <n ; n++)
i f ( v [ i ]==v [ n ] | | abs ( v [ i ]=v [ n])== abs ( i =n ) ) return 0 ;
return 1 ;
}
(d)
int p o z i t i o n e a z a ( int n )
{
for ( i =1; i <n ; n++)
i f ( v [ i ]==v [ n ] | | abs ( i =n)==0) return 0 ;
return 1 ;
}
23. Ce calcul realizeaz funct, ia urm toare?
int fun ( int x , int y )
{
i f ( y == 0 ) return 0 ;
return ( x + fun ( x , y = 1 ) ) ;
}
6

Subiect · pagina 7

(a) x+y (b) x*y (c) x + x*y (d) xy
24. Fie subprogramul:
void f u n c t i e ( int n , int b , int &m)
{
i f ( n !=0){
i f ( n%b !=0) m++;
f u n c t i e ( n/b , b ,m) ;
cout<<n%b ; }
}
Pentru un apel de forma functie(100,5,m) unde m=0, funct, ia va avea ca efect:
(a) transform num rul în baza b s, i contorizeaz în m num rul de cifre ale lui n transformat în baza b.
(b) num r câte cifre diferite de 0 în baza b are num rului n.
(c) transform num rul în baza m.
(d) num r de cate ori apare o cifr b în num rul n.
25. Pentru vericarea cunos, tint, elor de limba german , o grup de 8 elevi au sust, inut un examen alc tuit din dou teste
de vericare. La ecare dintre cele dou teste unii dintre elevi au fost absenti. Codul de identicare pentru un elev s, i
nota obt, inut la un test sunt stocate într-o structura de date. Notele obt, inute de elevii care au fost prezent, i la ecare
dintre cele dou teste sunt stocate în tablourile test1 si test2. Pentru a trece examenul, un elev trebuie s obt, in o
not mai mare sau egal cu 5 la ecare dintre cele dou teste. Daca un elev nu este prezent la un test atunci nota
pentru acel test se consider 0.
struct e l e v {
int cod ;
int nota ;
} ;
struct e l e v t e s t 1 [ 5 ] , t e s t 2 [ 7 ] ;
int fun ( void ) {
int r e t = 0 ;
int i , j ;
for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++) {
for ( j = 0 ; j < 7 ; j ++) {
i f ( . . . ) {
r e t = r e t + 1 ;
}
}
}
return r e t ;
}
Care este condit, ia care trebuie vericat în locul marcat cu . . . pentru ca funct, ia s returneze num rul de elevi care
au trecut examenul?
(a) test1[i].cod == test2[j].cod && test1[i].nota > 4 && test2[j].nota > 4
(b) test1[i] == test2[j] && test1[i].nota >= 5 && test2[j].nota >= 5
(c) test1[i].cod == test2[j].cod && test1[i].nota > 5 && test2[j].nota > 5
(d) i == j && test1[i].nota > 4 && test2[j].nota > 4
7
Deschide documentul original
Barem · 3 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. a
În variabila admitere2021 de tipul structurii examen este denit un vector de candidat, i. Deci accesul la un element al
vectorului (un anumit candidat) se face prin indicele elementului respectiv, cu admitere2021.c[i].
2. d
3. b
"... daca si numai daca...". Trebuie sa e adevarata si reciproca.
c) este adevarata si pentru numere naturale de semn opus dar de acelasi modul
d) este adevarata pentru y < x
a) nu este adevarata pentru x=y: A s, i A
4. a
Codul furnizat înlocuies, te caracterul de pe pozit, ia i+1 cu caracterul de pe pozit, ia i. Se vor as, a 11 de A pentru ca la
ecare pas al for-ului un alt caracter din s, irul init, ial devine A.
5. b
Pe ecare linie matricea contine respectiv 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64 de X.
In total 127 de X.
Dimensiunea matricei este 7X65=455.
Rezulta 455-127=328 de O.
6. b
Functia se autoapeleaza de 5 ori cu argumentele: 7,2,5; 7,2,6; 7,3,4; 7,3,5; 7,3,6.
7. a
Codul furnizat adun elementele de deasupra diagonalei principale, pe ecare linie în parte. Elementele diagonalei
principale sunt considerate la calcului ec rei sume.
8. a
Codul furnizat schimb din liter mare în liter mic acele caractere pentru care este respectata condit, ia din for. Aceast
condit, ie este respectat doar pentru caracterul C.
9. a
Robotul trebuie s efectueze init, ial act, iunile: deplasareInainte(), rotireDreapta(), deplasareInainte(), rotireStanga().
De aici deducem c act, iunea 1 trebuie s e deplasareInainte(), iar prima dat se rotes, te la dreapta, apoi la stânga, apoi
la derapta, etc., ceea ce înseamn c act, iunea 2 este rotireDreapta() s, i act, iunea 3 este rotireStanga(). Act, iunea 4 nu
este necesar , iar, la nalul buclei, robotul este înainte de punctul de nal F s, i este orientat spre dreapta; deci act, iuna 5
este deplasareInainte().
10. d
11. a
Pentru ecare liter putem avea maxim 10 etichete diferite între ele. De exemplu, {a0, a1, a2, . . . , a9}. Rezult 5 × 10
etichete.
12. a
Primul for execut n iterat, ii. Al doilea for înjum t t, es, te intervalul la ecare iterat, ie, pornind de la n => complexitate
logaritmic . Prin urmare, complexitatea de timp este O(n ∗ log(n)).
13. b
Relat, ia de recurent, este Ck
n = Ck−1
n−1 + Ck
n−1.
8

Barem · pagina 2

14. b
Descompunerea in factori primi a valorilor de intrare x si y, numarand aparitiile factorilor (divizorilor) comuni (inclusiv
repetarile aceluiasi divizor).
Pentru x=720 si y=495 avem divizorul comun 3 apare de 2 ori, divizorul comun 5 apare o singura data. ==> Rezultatele
asate vor  : nr=3, x=16, y=11
int x , y ;
cou t << " v a l pt x s i y " ;
c i n >> x >> y ;
int nr = 0 , d = 2 ;
while ( d <= x && d <= y )
{
i f ( x%d == 0 && y%d == 0 )
{
nr++;
x = x / d ;
y = y / d ;
}
e l s e d++;
}
cou t << nr << " " << x << " " << y ;
15. a
O funct, ie injectiv denit pe A cu valori în B poate  considerat un aranjament format din n elemente ale mult, imii B.
16. c
17. d
Num rul de subgrafuri ale unui graf cu n noduri este: 2n − 1
18. d
Pentru a avea acelas, i num r de componente conexe, noile muchii se pot ad uga doar la nivelul acestora, pân când acestea
devin subgrafuri complete. Num rul minim de muchii pentru o component conex cu n noduri este n − 1 (lant, care
cont, ine toate nodurile). Num rul maxim de muchii pentru o component conex cu n noduri este n(n−1)
2 (graf complet).
R spunsul este: 3(3−1)
2 + 4(4−1)
2 + 5(5−1)
2 − 2 − 3 − 4 = 10.
19. a
Graful nu va  conex, NU rezulta tot un arbore, NU rezult un ciclu si NU rezult dou noduri izolate
20. c
Se formeaz dou subgrafuri complete, cu noduri cu identicatori pari, respectiv impari. Fiecare subgraf are n
2 noduri s, i
n
2 ( n
2 −1)
2 muchii. Num rul total de muchii în cele dou subgrafuri este: n
2 ( n
2 − 1). Exist s, i câte o muchie între orice noduri
cu identicatori de forma < 2k, 2k + 1 > (din subgraful par, respectiv impar), cu ment, iunea c nodul 1 (din subgraful
impar) s, i nodul n (din subgraful par) nu formeaz pereche cu nici un nod din cel lalt subgraf: total n
2 − 1 astfel de muchii.
Prin urmare, num rul total de muchii este: n
2 ( n
2 − 1) + n
2 − 1 = n2
4 − 1. Num rul minim de muchii care trebuie s r mân
pentru ca graful s e format dintr-o singur component conex este n − 1. Prin urmare, num rul maxim de muchii care
pot  t iate astfel încât graful G s r mân format dintr-o singur component conex este: n2
4 − 1 − n + 1 = n2
4 − n.
21. c
22. a
Funct, ia de validare de la problema damelor.
9

Barem · pagina 3

23. b
Se aduna x la el insusi de y ori: x*y.
24. b
Doar variabila m poate  extras din funct, ie. Acesta contorizeaz num rul de cifre ale lui n scris in baza b care sunt
diferite de 0.
25. a
Cele dou bucle for îmbricate genereaz toate perechile de elemente (teste) în care primul element este din tabloul test1 s, i
al doilea element este din tabloul test2. Pentru ecare pereche se veric dac cele dou teste au fost sust, inute de acelas, i
elev prin evaluarea egalitat, ii cîmpului cod din structurile care se comapr . Pentru coduri egale, se veric în continuare
dac notele la cele dou teste sunt ambele mai mari sau egale cu 5.
10
Deschide documentul original

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2021 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.