Pregătire cu un profesor

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere sesiunea iulie 2021
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Se consider un vector vec de numere naturale cu n elemente. Care din algoritmii urm tori descriu pas, ii necesari
calcul rii mediei aritmetice a elementelor vectorului?
(a)
s = 0 ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
{
s = s + vec [ i ] ;
}
s = s /n ;
(b)
s = 0 ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
{
s = s + vec [ i ] ;
s = s /n ;
}
(c)
s = 0 ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
{
s = s + i ;
s = s /n ;
}
(d)
s = 0 ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
{
s = s + i ;
}
s = s /n ;
2. Ce se va as, a dup rularea secvent, ei de cod de mai jos, dac de la tastatur se vor citi valorile 10 s, i 15 în aceast
ordine?
int main ( )
{
int x , y ;
c i n >>x>>y ;
while ( x = y )
{
i f ( x>y )
x = x − y ;
e l s e
y = y − x ;
}
cout<<x ;
return 0 ;
}
(a) 5 (b) 10 (c) 15 (d) 0
3. Se consider un s, ir de numere întregi care se termin cu valoarea zero, de forma a1, ..., an, 0. Se cere determinarea
produsului numerelor introduse. Pentru secvent, a de cod de mai jos, s se analizeze posibilitatea ca instruct, iunea
while s e înlocuit cu instruct, iunea do ... while în cazul introducerii de la tastatur a s, irului de valori 4 2 1 3 0.
int a = 1 , p = 1 ;
while ( a != 0 )
1

Subiect · pagina 2

{
c i n >> a ;
p = p ∗ a ;
}
cou t << "p = " << p ; // p r i n t f (" p = %d " , p ) ;
Care dintre urm toarele armat, ii este adev rat ?
(a) instruct, iunea while poate  înlocuit cu do ... while, iar p = 24
(b) Instruct, iunea while nu poate  înlocuit cu do ... while
(c) instruct, iunea while nu poate  înlocuit cu do ... while, iar p = 24
(d) instruct, iunea while poate  înlocuit cu do ... while, iar p = 0
4. Ce se va as, a la rularea secvent, ei urm toare?
int i , s = 5 ;
for ( i = 0 , s = 0 ; i < 5 ; i = i + 2 )
{
while ( i++ < 5 )
s = s + i ;
cou t << " s = " << s << e n d l ;
}
(a) s = 10
(b) s = 15
s = 30
s = 45
(c) s = 15
(d) s = 20
5. Ce se va as, a la rularea secvent, ei urm toare?
int i , j ;
char c = 'A ' ;
for ( i = 3 ; i > 0 ; i −−)
{
for ( j = i ; j >= 0 ; j −−)
cou t << ( char ) ( c + j ) ;
cou t << " " ;
}
(a) DCB CB B (b) DCBA CBA BA (c) CBA BA A (d) DCBA CBA BA A
6. Ce se a³eaz la rularea urm toarei secvent, e de cod? Se consider c indexul primului element al vectorului este 0
(zero).
#include <i o s t r e a m >
using namespace s t d ;
int main ( void )
{
int a [ 5 ] = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } ;
int i , j , m;
i = ++a [ 2 ] ;
j = a [1]++;
2

Subiect · pagina 3

m = a [ i ++];
cou t << i << " , " << j << " , " ;
cou t << m << e n d l ;
return 0 ;
}
(a) 5, 2, 5
(b) 4, 2, 5
(c) 4, 2, 4
(d) 5, 3, 5
7. Pentru a calcula în mod ecient media aritmetic a elementelor diagonalei principale a unui tablou bidimensional
p tratic de dimensiune n cu componente numere naturale este necesar s, i sucient s se execute:
(a) O singur instruct, iune de atribuire
(b) O singur parcurgere a diagonalei principale s, i o atribuire
(c) O singur parcurgere a diagonalei principale s, i n atribuiri
(d) O singur parcurgere a tabloului s, i n + 1 atribuiri
8. Se consider un vector cu n = 8 elemente de tip întreg, declarat s, i init, ializat astfel (indexul primului element este 0):
int vec [ ] = { 1 , 4 , 5 , 4 , 2 , 4 , 6 , 7 } ;
Cum va arata vectorul dup rularea urm torului cod?
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
i f ( i % 3 == 0 )
vec [ i ] = 0 ;
(a) 0 4 5 0 2 4 0 7
(b) 1 4 5 4 2 4 0 7
(c) 1 0 5 0 0 0 0 7
(d) 0 4 0 4 2 4 6 0
9. Fie o matrice cu 5 linii s, i 5 coloane notat în secvent, a de mai jos matrice. Elementul de pe prima linie s, i prima
coloan aat pe pozit, ia 0, 0:
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
Ce va as, a urm toarea funct, ie dac va  apelat cu valoarea 2?
void f u n c t i e ( int v a l )
{
int i , j , s = 0 ;
for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++)
s = s + m a t r i c e [ i ] [ v a l ] ;
for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++)
s = s + m a t r i c e [ v a l ] [ i ] ;
cou t << " s = " << s ;
}
3

Subiect · pagina 4

(a) 25 (b) 30 (c) 35 (d) 40
10. Se consider urm toarea funct, ie reprezentat în pseudocod (s-a notat cu a un tablou bidimensional cu n linii s, i m
coloane):
funct, ia f(a, n, k)
s ← 0
pentru i ← 1 la n execut
s ← s + a(i, k)
returneaz s
s, i procedura Algoritm (scris de asemenea în pseudocod)
procedura Algoritm
k ← 1
V ← f (a, n, 1)
pentru i ← 2 la m execut
val ← f (a, n, i)
dac val > V atunci
V ← val
k ← i
scrie k
Ce se as, eaz la rularea programului care implemeteaz psudocodul dat?
(a) Indicele coloanei de sum maxim
(b) Indicele coloanei de sum minim
(c) Indicele liniei de sum maxim
(d) Indicele liniei de sum minim
11. Fie secvent, a de program:
for ( i =1; i<=n ; i ++)
i n s t r u c t i u n e 1
{
i n s t r u c t i u n e 2
a [ j ] [ i ]=a [ i ] [ j ] ;
}
Care sunt instruct, iunile ce lipsesc pentru ca dup execut, ie, în cazul în care n = 4, matricea a s aib valorile :
1 2 3 0
2 3 0 1
3 0 1 2
0 1 2 3
(a) instruct, iune1: for (j=1; j<=n; j++) instruct, iune2: a[i][j] = i+j-1;
(b) instruct, iune1: for (j=i; j<=n; j++) instruct, iune2: a[i][j] = (i*n+j)%n;
(c) instruct, iune1: for (j=i; j<=n; j++) instruct, iune2: a[i][j] = (i+j-1)%n;
(d) instruct, iune1: for (j=i; j<=n; j++) instruct, iune2: a[i][j] = (i*n+j-1)%n;;
12. Se consider algoritmul de sortare cresc toare prin metoda bulelor aplicat la secvent, a de numere 2,4,1,7,3,5. Care
este secvent, a obt, inut dup prima parcurgere?
(a) 1,2,3,4,5,7 (b) 2,1,4,3,5,7 (c) 1,2,4,3,5,7 (d) 5,4,3,2,1,7
4

Subiect · pagina 5

13. Considerând variabilele întregi n, s, i, j declarate, ce complexitate are urm toarea secvenμ de cod?
s = 0 ; i = 1 ;
while ( i <n ) {
j = 1 ;
while ( j <n )
{ s += i + j ; j ∗= 2 ; }
i = j ;
}
(a) O(n) (b) O(log2(n)) (c) O(n2) (d) O(n · log2(n))
14. Fie 6 s, iruri de caractere (prune, portocale, mere, ananas, smochine, clementine) s, i un program care concateneaz
s, irurile dou câte dou , astfel încât, în nal, s rezulte un s, ir format din toate cuvintele, dar nu neap rat în ordinea
init, ial . Programul concateneaz cuvintele astfel încât num rul de acces ri ale literelor s e minim.
De exemplu, pentru concatenarea cuvintelor prune s, i portocale sunt necesare 14 acces ri (5 pentru accesarea literelor
cuvântului prune s, i 9 pentru accesarea cuvântului portocale). Dac acest rezultat (pruneportocale) este concatenat
cu mere, atunci va rezulta s, irul pruneportocalemere în 18 acces ri.
Care este num rul minim de acces ri pentru a concatena dou câte dou cele 6 cuvinte astfel încât s rezulte un s, ir
format din toate cuvintele (Atent, ie! cuvintele nu trebuie concatenate neap rat în ordinea în care au fost date).
(a) 123 (b) 42 (c) 107 (d) 130
15. Ce valoare va avea variabila count în urma execut, iei funct, iei f ?
int n = 6 ;
int a [ 2 3 ] ;
int count = 0 ;
void f ( )
{
int i ;
i f ( a [ 0 ] )
count++;
for ( i=a [ a [ 0 ] ] + 1 ; i<=n ; i ++)
{
a[++a [ 0 ] ] = i ; f ( ) ; a [ a [0] − −]=0;
}
}
(a) 64 (b) 63 (c) 32 (d) 31
16. Citind despre spioni s, i despre diverse modalit t, i de a codica mesajele, Mickey s, i Minnie, se hot r sc s îs, i codice
mesajele. Pentru ca mesajul lor s nu poat  înt, eles de altcineva, ei procedeaz astfel: aleg împreun un cuvânt
numit "cheie", format numai din litere mari, distincte. Apoi, împart mesajul pe care doresc s -l transmit între ei în
secvenμe de caractere al turate de lungime egal cu num rul de litere ale cuvântului cheie. Scriu pe foaie cuvântul
cheie ales s, i sub acesta se scriu secvenμele determinate anterior, în ordinea obμinerii lor. Desigur, exist posibilitatea
ca ultima grup s e incomplet . Mesajul codicat se obt, ine astfel: se parcurge tabelul obt, inut anterior, pe coloane,
de sus în jos, ordinea de parcurgere a coloanelor este ordinea alfabetic a literelor din cuvântul cheie. Considerând
cuvântul cheie SUBIECT, care este decodicarea mesajului MLREITT AIAMAEFCRNID OA:
(a) INFORMATICA LA ADMITERE
(b) LA ADMITERE INFORMATICA
(c) ADMITERE LA INFORMATICA
(d) ADMITE REAL INFORMATICA
5

Subiect · pagina 6

17. Se consider un graf neorientat. Care dintre urm toarele propozit, ii este adev rat ?
P: Num rul de vârfuri de grad impar este par
Q: Suma gradelor tuturor vârfurilor este par
(a) Numai P (b) Numai Q (c) S, i P s, i Q (d) Nici P nici Q
18. Fie G un graf bipartit neorientat, cu cele dou seturi de noduri cont, inând m, respectiv n noduri. Dac G este bipartit
complet, câte muchii cont, ine?
Un graf bipartit neorientat complet este un graf în care ecare pereche de noduri din cele dou seturi (un nod din
primul set, cel lalt nod din al doilea set) este conectat printr-o muchie.
(a) mn (b) m + n (c) m ∗ n (d) Cn
m
19. Fie un arbore binar în care ecare nod poate avea maxim doi i s, i, pentru ecare nod, subarborele stâng cont, ine
valori mai mici decât cea a nodului, iar cel drept cont, ine valori mai mari decât cea a nodului. În acest arbore se
introduc N numere (N este divizibil la 4). Primele 25% dintre numerele introduse sunt în ordine cresc toare, iar
urm toarele 75% sunt numere mai mici decât primele s, i sunt introduse în ordine descresc toare.
Care este în lt, imea arborelui rezultat?
În lt, imea unui arbore este num rul de leg turi (arce) de pe cea mai lung cale de la r d cin la o frunz .
(a) 3 ∗ N/4 (b) 3 ∗ N/4 − 1 (c) log2 N (d) 3 ∗ N/4 + 1
20. Fie G un graf turneu. Care este num rul total de posibilit t, i în care pot  aranjate muchiile acestui graf?
Un graf turneu este un graf orientat în care ecare pereche de noduri distincte este conectat printr-o singur muchie
orientat .
(a) n! (b) 2n∗(n−1)/2 (c) n2 (d) C2
n
21. Fie un graf neorientat cu 100 de vârfuri numerotate de la 1 la 100. Se s, tie c de la ecare vârfuri k exist muchie la
vârfurile [k/2] (parte întreag din k/2), 2 ∗ k s, i 2 ∗ k + 1 (doar pentru valorile vârfurilor de la 1 la 100). De exemplu,
de la vârful 7 exist muchie la vârfurile 3, 14 s, i 15; în schimb, de la vârful 50 exist muchie doar c tre vârfurile 25 s, i
100. Care este diametrul grafului? Diametrul unui graf este denit ca maximul distant, ei minime între dou vârfuri.
Distant, a minim între dou vârfuri reprezint num rul minim de muchii necesare pentru a ajunge de la un vârf la
cel lalt.
(a) 10 (b) 12 (c) 100 (d) 6
22. Fie urm torul pseudocod:
funct, ia f(x, y)
dac x = y atunci
returneaz x + y
altfel
returneaz 1 + f(x + 1, y − 1)
Care este rezultatul apelului f(1000, 1500)?
(a) 3500 (b) 2500 (c) 3000 (d) 2750
23. Se consider urm toarea funct, ie recursiv :
int f r ( unsigned long int n )
{
long int n1 = n / 1 0 ;
i f ( n1 == 0 )
return 1 ;
6

Subiect · pagina 7

e l s e
return 1+ f ( n1 ) ;
}
Care dintre urm toarele funcμii nerecursive este echivalent cu funcμia f r (o funcμie f este echivalent cu o alt funcμie
g dac pentru acelea³i date de intrare se obμin acelea³i rezultate)?
(a)
int f ( unsigned long int n )
{
int j = 0 ;
do {
j ++;
n /= 1 0 ;
} while ( n != 0 ) ;
return j ;
}
(b)
int f ( unsigned long int n )
{
int j = 0 ;
while ( n%10 == 0 ) {
j ++;
n /= 1 0 ;
}
return j ;
}
(c)
int f ( unsigned long int n )
{
int j = 0 ;
while ( n /10 != 0 )
{
j ++;
n /= 1 0 ;
}
return j ;
}
(d)
int f ( unsigned long int n )
{
int j = 0 ;
do {
j ++;
n /= 1 0 ;
} while ( n == 0 ) ;
return j ;
}
24. Se consider o coad circular de capacitate (n  1) implementat static cu un vector de n elemente. Operat, iile de
inserare s, i stergere se realizeaz utilizând idici PRIM (indic pozit, ia valorii ce poate  s, tears ) s, i ULTIM (pozit, ia
liber unde se poate insera o valoare). O pozit, ie va r mâne goala când coada este plin s, i dac unul din indici ajunge
pe ultima pozitie din vector poate trece pe pozit, ia 0 dac aceasta este liber . Init, ial, PRIM = ULTIM = 0.
Condit, iile necesare pentru a detecta coada plin s, i coada goal sunt:
(a) P lina : (U LT IM + 1) mod n = P RIM, Goala : U LT IM = P RIM
(b) P lina : (U LT IM + 1) mod n = P RIM, Goala : (P RIM + 1) mod n = U LT IM
(c) P lina : U LT IM = P RIM, Goala : (U LT IM + 1) mod n = P RIM
(d) P lina : (P RIM + 1) mod n = U LT IM, Goala : U LT IM = P RIM
25. Alecu se duce la banc s, i depune s lei într-un cont special. Dobânda este de 0,5% pe lun s, i se depune în cont la
sfârs, itul ec rei luni. S, tiind c funct, ia main este de forma:
int main ( void )
{
int n = 1 2 ;
double s = 1 0 0 0 0 ;
s = f ( s , n ) ;
7

Subiect · pagina 8

cou t << s << e n d l ;
return 0 ;
}
care dintre urm toarele funct, ii îi permite lui Alecu s ae care va  suma pe care poate s o retrag de la banc dup
n luni?
I .
double f ( double s , int n )
{
i f ( n == 0 )
{
return s ;
}
e l s e
{
return ( 1 + 0 . 5 / 1 0 0 / 1 2 )
∗ f ( s , −−n ) ;
}
}
I I .
double f ( double s , int n )
{
i f ( n == 0 )
{
return s ;
}
e l s e
{
return ( 1 + 0 . 5 / 1 0 0 / 1 2 )
∗ f ( s , n−−);
}
}
I I I .
void f ( double s , int n )
{
double s1 = s ;
int i = 0 ;
while ( i <= n )
{
s1 ∗= ( 1 + 0 . 5 / 1 0 0 / 1 2 ) ;
++i ;
}
}
IV .
double f ( double s , int n )
{
double s1 = s ;
int i = 0 ;
while ( i < n )
{
s1 ∗= ( 1 + 0 . 5 / 1 0 0 / 1 2 ) ;
i ++;
}
return s1 ;
}
(a) I s, i IV
(b) I s, i II
(c) III s, i IV
(d) II s, i III
8

Deschide documentul original

Barem · 4 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. a
Pentru calculul mediei aritmetice, este necesar calcularea sumei elementelor vectorului dup care se împarte rezultatul
la num rul elementelor. Dintre variantele de r spuns, numai una (varianta a) face acest lucru, celelalte variante e împart
sumele part, iale la num rul elementelor, e adun indexul elementelor la suma s, i nu valoarea elementelor stocate în vector.
2. d
Întrucât instruct, iunea while nu testeaz dac x este egal cu y ci îi atribuie lui x valoarea y , care este un num r diferit
de 0, va  asimilat ca un test adev rat, dar x va avea valoarea 15. Cum testul 15>15 impune intrarea pe ramura else, y
va devein 0. La urm torul test în while x=y=0, 0 este asimilat ca false, deci se p r ses, te bucla. Se as, eaz x care are
valoarea 0.
3. d
Pentru secvent, a de cod dat s, i pentru datele de intrare specicate, se obt, ine acelas, i rezultat dac se foloses, te instruct, iunea
while sau do ... while.
4. c
Instruct, iunea for init, ializeaz variabilele i s, i s cu valoarea 0. Instruct, iunea while executat pentru i = 0 se va executa de
5 ori, pentru valorile 1, 2, 3, 4, 5. Se intr în while s, i pentru i = 5 pentru c , la testul i++ < 5, se compar cu 5 valoarea
init, ial a lui i (în acest caz 4) si abia dup aceea se incrementeaz . Dup executarea instruct, iunii while i va avea valoarea
5, deci nu se va mai executa un nou pas al instruct, iunii for.
5. b
Prima instruct, iune for se execut de 3 ori, pentru i = 3, 2, 1. Pentru i = 3, a doua instruct, iune for se va executa de 4 ori,
pentru j = 3, 2, 1, 0. Pentru ecare dintre aceste valori, se va as, a caracterul corespunz tor codului ASCII rezultat din
adunarea codului ASCII a caracterului 'A' cu valoarea variabilei j. Deci, pentru i = 3, se vor as, a caracterele DCBA. Se
repet rat, ionamentul pentru celelalte valori ale lui i, pentru care se vor as, a CBA s, i BA.
6. a
Se foloses, te denit, ia operat, iilor de incrementare/decrementare pre s, i post xate. Pentru incrementarea prexat (++i)
se incrementeaz variabila s, i apoi se foloses, te, incrementarea postxat (i++) foloses, te variabila s, i apoi o incrementeaz .
7. c
8. a
Codul furnizat pune 0 în locul elementelor aate pe pozit, iile care împ rt, ite la 3 dau resul 0. As, adar, r spunsul corect
este 0 4 5 0 2 4 0 7.
9. b
Funct, ia calculeaz suma elementelor de pe linia s, i de pe coloana dat de parametrul val. Deci, se aduna elementele de
pe linia 2 (suma lor este 15) si de pe coloana 2 (suma este tot 15), deci raspunsul este 30.
10. a
Funct, ia f caculeaz suma elementelor de pe coloana indicat ca al treilea parametru al funct, iei, iar procedura Algoritm
apeleaz funct, ia s, i determin valoarea maxim dintre valorile returnate de funct, ie.
9

Barem · pagina 2

11. c
// Example program
#include <i o s t r e a m >
#include <s t r i n g >
using namespace s t d ;
int main ( )
{
int i , j , a [ 1 0 ] [ 1 0 ] , n=4;
for ( i =1; i<=n ; i ++)
for ( j=i ; j<=n ; j ++)
{
a [ i ] [ j ]=( i+j −1)%n ;
a [ j ] [ i ]=a [ i ] [ j ] ;
}
for ( i =1; i<=n ; i ++)
{ for ( j =1; j<=n ; j ++)
cout<<a [ i ] [ j ]<<" " ;
cout<<e n d l ;
}
return 0 ;
}
12. b
Interschimbare 4 cu 1, interschimbare 7 cu 3, interschimbare 7 cu 5
13. b
14. c
Din lista de s, iruri de caractere se scot dou cu lungimile cele mai scurte, se concateneaz s, i rezultatul concaten rii este pus
înapoi în list . Procesul se repet pân în list este un sigur cuvânt. Concaten rile care se efectueaz sunt: mere+prune,
ananas+smochine, mereprune+portocale, clementine+ananassmochine, merepruneportocaleclementineananassmochine.
15. b
Funct, ia f utilizeaz algoritmul backtracking pentru a genera toate submult, imile mult, imii {1, 2, 3, ..., n}. Se vor genera
Ck
n submult, imi de k elemente, astfel, num rul total de submult, imi generate este ∑n
k=1 Ck
n = 2n − 1. Pentru n = 6 se vor
genera 63 de submult, imi.
16. c
Pentru decodicarea mesajului este necesar s urm m pas, ii algoritmului de codicare în ordine invers :
• se împarte mesajul în fragmente;
• se construies, te tabelul de codicare;
• se determin ordinea de parcurgere a coloanelor;
S U B I E C T
A D M I T E R
E L A I N
F O R M A T I
C A
17. c
c) Si P s, i Q Q este adev: Graful este neorientat, deci orice muchie cres, te suma gradelor cu 2. P este adev: dac se
consider suma gradelor s, i se scad toate gradele pare rezult un num r par (q este adev). Prin urmare, num rul de grade
impare este par.
10

Barem · pagina 3

18. c
Fiecare nod din primul set este conectat cu ecare nod din al doilea set. Prin urmare, num rul total de muchii este m ∗ n.
19. a
Primul num r va  r d cina, iar urm toarele N/4 − 1 numere vor  în subarborele drept. Celelalte 3 ∗ N/4 numere vor
ajunge în subarborele stâng s, i, deoarece sunt introduse în ordine descresc toare, ecare num r va  ad ugat ca u stâng
al ultimului nod din stânga. Astfel, calea cea mai lung pornes, te de la r d cin s, i traverseaz cele 3 ∗ N/4 noduri care
au fost introduse în ordine descresc toate. Deci, num rul de leg turi între cele 3 ∗ N/4 + 1 noduri este 3 ∗ N/4.
20. b
Num rul de muchii dintr-un graf turneu cu n noduri este acelas, i cu num rul de muchii dintr-un graf complet cu n noduri.
În plus, la un graf turneu, ecare muchie are o orientare. Pentru un graf complet cu n noduri, num rul de muchii este
n ∗ (n − 1)/2. Dac ecare muchie are o orientare atas, at (exist dou orient ri posibile pentru ecare muchie), se poate
calcula num rul de posibilit t, i în care aceste muchii pot  aranjate. Cu alte cuvinte, avem n∗(n−1)/2 sloturi (reprezetate
de muchii), ecare slot putând lua dou valori posibile (reprezentate de cele dou orient ri posibile). Astfel, num rul
total de posibilit t, i este 2n∗(n−1)/2.
21. b
Graful respectiv este defapt un arbore binar (în care ecare nod are maxim doi i) cu r d cina 1 s, i toate nivelurile
complete mai put, in ultimul nivel care este umplut peste jum tate. În lt, imea arborelui este log2100 = 6, deci, distant, a de
la r d cina 1 la frunza 64 este 6. Pe ultimul nivel al arborelui sunt 37, deci nodul 100 este în subarborele drept (raportat
la r d cin ), iar distant, a de la nodul 1 la 100 este tot 6. Astfel, drumul cel mai lung este între nodurile 64 s, i 100 pentru
c 64 s, i 100 sunt pe ultimul nivel, iar drumul trece prin r d cin .
22. d
Funct, ia calculeaz num rul de apeluri recursive pân când cele dou argumente au aceeas, i valoare la care se adun de
dou ori valoarea la care s-a ajuns. Valoarea lui x cres, te cu 1 la ecare apel, iar valoarea lui y scade cu 1 la ecare apel,
întâlnindu-se la valoarea (x + y)/2 = 1250. Deci, rezultatul este egal cu 1250 + 1250 + 250 = 2750 pentru c au fost 250
de apeluri recursive (la ecare apel s-a adunat 1 la rezultat).
23. a
Funct, ia recursiv calculeaz num rul de cifre dintr-un num r întreg.
24. a
a) Plin : (ULTIM+1) mod n = = PRIM, Goal : ULTIM = = PRIM
typedef int atom ;
#d e f i n e dimmax 8
r u c t queue
int head , t a i l ;
atom v e c t [ dimmax ] ;
t n e x t p o s ( int i n d e x ) ;
t isempty ( queue Q) ;
i d i n i t Q ( queue &Q) ;
i d put ( queue &Q, atom a ) ;
t n e x t p o s ( int i n d e x )
i f ( index<dimmax − 1 )
return i n d e x + 1 ;
e l s e return 0 ;
11

Barem · pagina 4

t isempty ( queue Q)
return (Q. head == Q. t a i l ) ;
i d i n i t Q ( queue &Q)
Q. head = Q. t a i l = 0 ;
i d put ( queue &Q, atom a )
// i f (Q. head == n e x t p o s (Q. t a i l ) )
i f ( (Q. t a i l + 1)% dimmax == Q. head ) // a s t a s e t e s t e a z a
cou t << "\n b u f f e r p l i n ! " ;
e l s e
{
Q. v e c t [Q. t a i l ] = a ;
Q. t a i l = n e x t p o s (Q. t a i l ) ;
}
i n main
eue Q;
i n i t Q (Q) ;
for ( int i = 1 ; i <= 4 ; i ++)
{
put (Q, i ) ;
cou t << Q. t a i l << " " << Q. head << e n d l ;
}
for ( int i = 1 ; i <= 6 ; i ++)
{
cou t << " e x t r a g " << g e t (Q) << e n d l ;
}
cou t << Q. t a i l << " " << Q. head << e n d l ;
for ( int i = 1 ; i <= 9 ; i ++)
{
put (Q, i ) ;
cou t << "pun " << i <<" " ;
cou t << Q. t a i l << " " << Q. head << e n d l ;
}
25. a
Varianta I reprezint rezolvarea recursiv , iar varianta IV este rezolvarea nerecursiv a problemei.
Dob nda este de 0,5% pe an, adic este 0.5/100 pe an, iar pentru o lun dobânda este 0.5/100/12. Dup prima lun
Alecu va avea în cont s (suma init, ial ) la care se adaug dobânda pe prima lun , adic s ∗ 0.5/100/12. Suma total la
sfârs, itul primei luni va  deci s ∗ (1 + 0.5/100/12). Dup 2 luni suma din cont va  s ∗ (1 + 0.5/100/12) ∗ (1 + 0.5/100/12)
s.a.m.d.
12

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2021Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2021Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 1Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 3Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 4Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 5Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2021 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.