Pregătire cu un profesor

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere  sesiunea iulie 2021
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Ce se va as, a în urma execut rii urm toarei secvent, e de instruct, iuni:
char s i r [ ] = " a d m i t e r e " ;
for ( int i = 1 ; i <= 3 ; i ++)
{
s t r c p y ( s i r + 1 , s i r + 2 ) ;
}
cou t << s i r ;
(a) ere (b) dmi (c) aere (d) atere
2. Fie urm toarele declarat, ii de structuri:
struct punct {
int x , y ;
} ;
struct _element {
char nume [ 1 0 ] ;
punct p c t ;
} element [ 5 ] ;
Care dintre declarat, iile de mai jos sunt gres, ite?
1 . struct punct ;
2 . struct _element elem ;
3 . _element e l ;
4 . element x ;
(a) 1 (b) 2 s, i 3 (c) 1 s, i 4 (d) toate sunt corecte
3. S, tiind c x s, i y sunt variabile întregi, determinat, i valoarea init, ial a variabilei x astfel încât secvent, a dat s as, eze
exact un asterisc (*).
y ← x;
cât timp x <= 3 execut
scrie′∗′;
y ← y + 1;
x ← x + y;
(a) 1 (b) 0 (c) 2 (d) −1
4. Mihaela vrea s învet, e operat, iile elementare cu matrice. Ast zi va scrie un program pentru a calcula transpusa unei
matrice. Ea scrie urm toarea secvent, de cod:
1

Subiect · pagina 2

int a [ ] [ 3 ] = { { 1 , 1 , 1 } , { 2 , 2 , 2 } , { 3 , 3 , 3 } } , n=3;
int i , j ;
for ( i =0; i <n ; i ++)
for ( j =0; j <n ; j ++)
a [ i ] [ j ]=a [ j ] [ i ] ;
for ( i =0; i <n ; i ++){
for ( j =0; j <n ; j ++)
cout<<a [ i ] [ j ]<< ' ' ;
}
La execut, ia codului se va as, a:
(a) Nu se ajunge la execut, ia codului, avem eroare la compilare; nu as, a se declar o matrice.
(b) 1 2 3 1 2 3 1 2 3
(c) 1 1 1 2 2 2 3 3 3
(d) 1 2 3 2 2 3 3 3 3
5. Ce valoare poate s ia variabila x pentru ca urm toarea secvent, de cod s as, eze valoarea 4?
j = 0 ;
while ( j < 3 )
{
x = x * 5 ;
i f ( x % 10 == 0 )
{
x = 3 ;
}
i f ( x % 3 == 0 )
{
x = 1 ;
}
e l s e
{
x = 4 ;
}
j ++;
}
cou t << x ;
(a) 1 (b) 2 (c) 3 (d) nici una din variantele precedente
6. Fie urm toarele structuri:
struct c a n d i d a t
{
char nume [ 2 0 ] ;
int nota ;
} ;
struct examen
{
c a n d i d a t c [ 2 0 ] ;
char s e s i u n e [ 2 0 ] ;
} a d m i t e r e 2 0 2 1 ;
2

Subiect · pagina 3

S, tiind ca sunt 20 de candidat, i, care dintre secvent, ele de cod de mai jos as, eaz numele candidat, ilor cu nota >=5?]
(a)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nota >=5)
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c [ i ] . nume ;
(b)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . c . nota >=5)
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c . nume ;
(c)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 [ i ] . c . nota >=5)
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 [ i ] . c . nume ;
(d)
for ( i = 0 ; i < 2 0 ; i ++)
i f ( a d m i t e r e 2 0 2 1 . c a n d i d a t [ i ] . nota >=5)
cou t << a d m i t e r e 2 0 2 1 . c a n d i d a t [ i ] . nume ;
7. Un hacker scrie un virus cibernetic care acμioneaz doar asupra informaμiei de tip text de pe ecran. În mod text,
ecranul este constituit din n linii, pe ecare linie aându-se câte m caractere. Caracterele sunt stocate în memoria
calculatorului printr-un s, ir de 8 cifre binare, s, ir care reprezint codul lor ASCII reprezentat în binar. Cifrele binare
sunt numerotate de la 0 la 7 de la dreapta c tre stânga, cea din stânga ind cea mai semnicativ cifr binar . La
ecare secund , virusul transform simultan toate caracterele de pe ecran dup urm toarele reguli: 1. se determin
caracterele ale c ror coduri au num rul maxim de cifre binare egale cu 1 de pe intregul ecran; pentru ecare astfel de
caracter cele mai semnicative 2 cifre binare consecutiv egale cu 1 din cod se transform în 0, indiferent de pozitia
lor în numar, iar dac nu are în cod 2 cifre binare consecutive egale cu 1, num rul nu se modic ; 2. pentru toate
celelalte caractere, cifra binar cea mai puμin semnicativ (ultima pozitie) egal cu 0 al codului se transform în 1;
S, tiind c pe un ecran de 3X3 este as, at textul de mai jos, s se determine câte cifre binare vor  modicate dupa o
secunda
Ana
a r e
apa
Coduri a s c i i : 'A ' = 6 5 ; ' n '= 1 1 0 ; ' r ' = 1 1 4 ; ' e ' = 1 0 1 ; ' a ' = 9 7 ; ' p ' =112
(a) 10 (b) 4 (c) 2 (d) 16
8. Fie s un s, ir de caractere init, ializat cu urm toarele valori: '4', '3', '1', '2'. Care sunt valorile caracterelor s, irului de
caractere dup executarea secvent, ei de instruct, iuni de mai jos?
i f ( s [ 0 ] >= s [ 3 ] )
s [1] = =;
e l s e
++s [ 2 ] ;
(a) '4', '3', '1', '2'
(b) '3', '3', '2', '2'
(c) '4', '3', '2', '2'
(d) '4', '2', '1', '2'
3

Subiect · pagina 4

9. Fie matricea mat cu 4 linii s, i 5 coloane (elementul de pe prima linie s, i prima coloan cu indecs, ii 0, 0) s, i urm toarea
secvent, de cod:
r e z = 0 ;
for ( i = 0 ; i < 4 ; i ++)
for ( j = 0 ; j < 5 ; j ++)
i f ( j == 4 )
r e z = r e z + mat [ i ] [ j ] ;
Care dintre variantele urm toare are acelas, i rezultat cu codul de mai sus?
(a)
r e z = 0 ;
for ( i = 0 ; i < 4 ; i ++)
r e z = r e z + mat [ i ] [ 4 ] ;
(b)
r e z = 0 ;
for ( i = 0 ; i < 4 ; i ++)
r e z = r e z + mat [ 4 ] [ i ] ;
(c)
r e z = 0 ;
for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++)
r e z = r e z + mat [ i ] [ 5 ] ;
(d)
n i c i unul d i n c o d u r i l e f u r n i z a t e
10. Un teren T este împ rt, it în parcele identice de form p trat . Num rul de parcele rezultat este n x m, unde n este
num rul de parcele pe lungime s, i m este num rul de parcele pe l t, imea terenului. Pe ecare parcel s-au efectuat
lucr ri în valoare de T[i][j] EUR. Care este semnicat, ia valorii calculate s, i returnate de urm toarea funct, ie? Se
presupune c a<b.
int fun2 ( int a , int b ) {
int i , j = 0 , r e t = m*n ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
for ( j = 0 ; j < m; j ++)
i f (T[ i ] [ j ] >= a && T[ i ] [ j ] <= b )
r e t = r e t = 1 ;
return r e t ;
}
(a) Num rul de parcele cu valoarea lucr rilor cuprins în intervalul (a, b)
(b) Num rul de parcele cu valoarea lucr rilor cuprins înafara intervalului (a, b)
(c) Num rul de parcele cu valoarea lucr rilor cuprins înafara intervalului [a, b]
(d) Num rul de parcele cu valoarea lucr rilor cuprins în intervalul [a, b]
11. Fie matricea m cu 5 linii s, i 5 coloane, cu elementul de pe prima linie s, i prima coloan aat pe pozit, ia 0, 0:
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
Cum se va transforma matricea m dup execut, ia urm torului cod?
4

Subiect · pagina 5

for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++)
m[ i ] [ i ] = m [ ( i +1)%5][( i +1)%5];
(a)
2 2 3 4 5
1 3 3 4 5
1 2 4 4 5
1 2 3 5 5
1 2 3 4 2
(b)
2 2 3 4 5
1 3 3 4 5
1 2 4 4 5
1 2 3 5 5
1 2 3 4 1
(c)
1 1 3 4 5
1 2 2 4 5
1 2 3 3 5
1 2 3 4 4
1 2 3 4 1
(d)
2 3 4 5 1
2 3 4 5 1
2 3 4 5 1
2 3 4 5 1
2 3 4 5 1
12. Dac avem dou matrice cu dimensiunile An×k ³i Bk×m, câte linii va avea matricea C în care ecare linie este obμinut
prin concatenarea a dou linii li ³i lj , unde li ∈ A ³i lj ∈ B?
(a) nkm (b) nm (c) nk (d) n
13. Fie dou mult, imi de numere, A s, i B, formate ecare din valorile de la 1 la n (n este par). Consider m faptul c
mult, imea C este reprezentat de produsul cartezian al mult, imilor A s, i B, adic C = {(a, b)|a ∈ A, b ∈ B}. Dac n
este egal cu 24, câte elemente (perechi ordonate) din mult, imea C satisfac condit, ia urm toare?
( a + b ) % 2 == 0 && ( a * b ) % 2 == 0
(a) 143 (b) 286 (c) 144 (d) 288
14. Se d mult, imea A = {i, l, m, n, o}. Utilizând algoritmul backtracking se genereaz în ordine alfabetic cuvinte de
câte patru litere din mult, imea A, cuvintele generate nu trebuie s cont, in dou vocale al turate. Primele opt cuvinte
generate sunt: ilil, ilim, ilin, illi, illl, illm, illn, illo . Câte dintre cuvintele generate încep cu litera l ³i se termin cu
litera o?
(a) 9
(b) 15
(c) 12
(d) 20
15. Care dintre urm torii algoritmi nu compar aceea³i pereche de valori din datele de intrare de dou ori?
(a) Interclasarea a dou secvenμe. (b) Sortarea prin metoda bulelor. (c) Sortarea prin selecμie. (d) Niciunul
dintre algoritmii menμionaμi.
16. Câte cuvinte diferinte, de lungime m, pot  scrise folosind un alfabet care are k litere?
(a) mk (b) km (c) m!
(k−m)!k! (d) k!
(m−k)!m!
17. Se consider o mult, ime A format din n elemente s, i o mult, ime B, format din m elemente, m > n. Num rul funct, iilor
injective denite pe A cu valori în B este egal cu:
(a) num rul aranjamentelor de m elemente luate câte n (b) num rul aranjamentelor de n elemente luate câte m
(c) num rul combin rilor de m elemente luate câte n (d) num rul combin rilor de n elemente luate câte m
18. Pe planeta X num rul de ore din zi (n) s, i num rul de minute dintr-o or (m) difer fat de planeta P mânt. În
schimb, durata unei ore în minute este aceeas, i ca durata unui minut în secunde. Astfel, s-a decis crearea unui ceas
mecanic mai special. Ceasurile au orar, minutar s, i secundar, o rotat, ie complet a acului care indic ora reprezint o
jum tate de zi, iar deplasarea acelor se realizeaz la fel ca la ceasurile obis, nuite.
Se dores, te s se ae de câte ori se suprapun exact cele trei ace în decursul unei zile pe planeta X.
De exemplu, dac ziua are 24 de ore, iar ora are 60 de minute, atunci în decursul unei zile singurele momente când
cele trei ace se suprapun sunt la ora 0 s, i la ora 12.
Ce ar trebui s se completeze în locul punctelor (...) astfel încât funct, ia f s returneze num rul de suprapuneri?
5

Subiect · pagina 6

int f ( int n , int m) {
n = n / 2 ;
double v1 = ( double ) n / ( n = 1 ) ;
double v2 = 1 . 0 / (m = 1 ) ;
double z1 = 0 , z2 = 0 ;
int k3 ;
for ( int k1 = 0 ; k1 < n ; ++k1 ) {
z1 += v1 ;
double k2 = z1 / v2 ;
k3 = ( int ) k2 ;
i f ( k2 == k3 ) {
z2 = z1 ;
break ;
}
}
return . . . ;
}
(a) (2 ∗ m)/(k3 ∗ (n/2 − 1))
(b) 2 ∗ n/z2
(c) z2 ∗ (((int)k3) + 1)/(n ∗ z2)
(d) 2 ∗ z2/n
19. Numerele 4, 5, 2, 3, 5, 3, 4, 2, reprezint gradele vârfurilor unui graf neorientat cu 8 noduri. Num rul de muchii
al grafului este::
(a) 8 (b) 9 (c) 14 (d) 28
20. Un graf cu 16 noduri (numerotate de la 1 la 16) are urm toarea proprietate: dou noduri i s, i j sunt adiacente dac
s, i numai dac i MOD 2 = j MOD 2. Câte componente conexe are acest graf?
(a) 16 (b) 1 (c) 8 (d) 2
21. Fie G un graf neorientat cu n noduri. Fiecare nod are un atribuit un identicator 1, 2, ..., n. În graf exist muchii:
 între oricare dou noduri cu identicatori pari
 între oricare dou noduri cu identicatori impari
 între oricare dou noduri cu identicatori de forma 2k, respectiv 2k + 1
Dac n este par, care este num rul minim de muchii care ar trebui t iate pentru a obt, ine dou componente conexe?
(a) n
4 (b) n
2 (c) n
2 − 1 (d) n
22. Fie G = (V, A) un graf complet cu n vârfuri. Cum trebuie s e n pentru ca graful G s cont, in un ciclu care cont, ine
toate muchille s, i nicio muchie nu se repet ?
(a) impar s, i n > 2 (b) par s, i n > 2 (c) n > 2 (d) n = 2k, k ≥ 2
23. În cadrul unui departament HR exist o singur imprimant care deserves, te tot, i angajat, ii acelui departament. Întru-
cât imprimanta nu poate printa mai multe documente în acelas, i timp, departamentul IT a propus urm toarea solut, ie:
toate documentele trimise c tre printat se vor stoca într-un tablou în ordinea primirii comenzii de printare, apoi
ecare document va  preluat din tablou s, i printat. Pentru implementarea acestei solut, ii se utilizeaz dou comenzi:
ADD(document) - comanda se execut atunci când unul din angajat, i dores, te printarea unui document s, i EXT RACT
- comanda se execut atunci când imprimanta nalizeaz printarea documentului curent s, i trece la urm torul do-
cument din tablou. T, inând cont c urm toarele operat, ii s-au realizat exact în aceast ordine: ADD(document2),
6

Subiect · pagina 7

ADD(document11), ADD(document3), EXTRACT, EXTRACT, ADD(document4), ADD(document8), ADD(document3),
EXTRACT, EXTRACT, EXTRACT, EXTRACT, ADD(document7), ADD(document5), ADD(document9), EX-
TRACT, EXTRACT, ADD(document10). Care este urm torul document ce va  printat:
(a) document9 (b) document10 (c) document2 (d) document3
24. Care este valoarea returnat dup apelul urm toarei funct, ii recursive? La apelul init, ial al funct, iei, s, irul de caractere
folosit pentru primul argument (s) este: admitere2021ac s, i al doilea argument (i) are valoarea 13.
int fun ( char s [ ] , int i ) {
i f ( i > =1)
i f ( s [ i ] >= 'A ' )
return 1 + fun ( s , i =1);
e l s e
return fun ( s , i =1);
e l s e
return 0 ;
}
(a) 11 (b) 9 (c) 10 (d) 12
25. Ionic a scris codul de mai jos:
void f ( int n , int& m)
{
i f ( n !=0)
{
i f ( n%10>m) {m=n%10; cout<<m<< ' ' ; }
f ( n / 1 0 ,m) ;
cout<<m<< ' ' ;
}
}
int main ( )
{
int m=1,n =12321;
f ( n ,m) ;
return 0 ;
}
Ajuta-l pe Ionic s îs, i dea seama ce se va as, a în urma rul rii codului scris de el:
(a) 1 2 3 2 1 (b) 1 2 3 2 1 1 2 3 2 1 (c) 2 3 3 3 3 3 3 (d) 2 3 1 2 3 2 1
7

Deschide documentul original

Barem · 3 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. d
char s i r [ ] = " a d m i t e r e " ;
for ( int i = 1 ; i <= 3 ; i ++)
{
s t r c p y ( s i r + 1 , s i r + 2 ) ;
}
cou t << s i r << e n d l ;
2. c
struct punct trebuie urmat de numele unei variabile.
element este un vector de tip _element, deci nu poate  tip de date
int x , y ;
c i n >> x ;
y = x ;
while ( x <= 3 )
{
cou t << "*" ;
y = y + 1 ;
x = x + y ;
}
4. d
5. a
Se iau valorile din r spunsuri pe rând s, i se urm res, te codul dat pentru ecare pas al instruct, iunii repetitive.
6. a
În variabila admitere2021 de tipul structurii examen este denit un vector de candidat, i. Deci accesul la un element al
vectorului (un anumit candidat) se face prin indicele elementului respectiv, cu admitere2021.c[i].
7. b
A 0100 0001 nu se va modica n 0110 1110 cel mai lung sir de 1. va modica primii 2 de 1 in 2 de 0 r 0111 0010 se va
modica ultimul 1 e 0110 0101 nu se va modica a 0110 0001 nu se va modica p 0111 0000 se va modica ultima pozitie
Ana - se modica 2 cifre binare are - se modica 1 cifr binar apa - se modica 1 cifr binar
8. d
Condit, ia veric relat, ia dintre valorile primului element s, i a ultimului element din tablou: '4' s, i '2'. Deoarece condit, ia
vericat este adev rat , se actualizeaz s[1] prin incrementarea valorii sale curente. s[1] devine '2'.
9. a
Codul furnizat face suma elementelor de pe ultima coloan .
10. c
Funct, ia parcurge toate elementele matricii care reprezint parcelele terenului. Pentru ecare parcel se veric dac
valoarea lucr rilor este cuprins în intervalul [a, b]. Dac vericarea condit, iei este adev rat se decrementeaz valoarea
ce va  retunrnat . Init, ial, aceast valoare (variabila local ret) este egal cu num rul elemenelor matricii.
8

Barem · pagina 2

11. a
Codul furnizat schimb elementul de pe diagonala principal cu cel din dreapta sa. Elementul de pe ultima linie s, i ultima
coloan va  schimbat cu elementul de pe pozit, ia [0][0], care a fost schimbat în 2 la prima trecere prin for.
12. c
Matricea C este produsul cartezian al liniilor din matricile A si B deci nK linii rezultate.
13. c
Num rul de elemente ale mult, imii C este egal cu 24 · 24 = 576. Prima parte a condit, iei ltreaz jum tate dintre perechi
(r mân doar perechile de elemente ale c ror sum este par , adic a s, i b par, sau a s, i b impar), iar cea de-a doua ltreaz
jum tate din jum tatea r mas (r mân doar perechile pentru care m car una dintre valori este par , adic a par sau b
par). Num rul de elemente care satisfac condit, ia este egal cu n/4 = 576/4 = 144.
14. b
Cuvintele generate care încep cu litera l ³i se termin cu litera o: lilo, limo, lino, lllo, llmo, llno, lmlo, lmmo, lmno, lnlo,
lnmo, lnno, lolo, lomo, lono
15. a
16. b
17. a
O funct, ie injectiv poate  asociat cu un aranjament.
18. b
Pentru a rezolva problema trebuie întâi determinat prima suprapunere a celor trei ace ale ceasului. Acest lucru se poate
realiza determinând suprapunerile orarului cu minutarul s, i a minutarului cu secundarul.
Dac consideram ca x este num rul de ore din jum tate de zi, adic n/2, s, i y este num rul de minute dintr-o ora, adic
m, atunci: - viteza de deplasare a orarului (vo) într-o ora este: 360/x (grade/ora) - viteza de deplasare a minutarului
(vm) într-o ora este: 360 (grade/ora) - viteza de deplasare a secundarului (vs) într-o ora este: 360*y (grade/ora)
Într-o ora orarul parcurge o distanta d, iar minutarul d+360 => do = dm - 360.
Deoarece d=v*t, relat, ia de mai sus devine: t*360/x = t*360 - 360 => t = x/(x-1).
Astfel, prima întâlnire a orarului s, i a minutarului este dup x/(x-1) ore.
Deci periodicitatea cu care se întâlnesc orarul s, i minutarul este x/(x-1). În mod analog se determina periodicitatea cu
care se întâlnesc minutarul s, i secundarul: 1/(y-1).
Problema se rezuma la a g si toate suprapunerile orar-minutar s, i de a verica dac nu cumva coincide cu suprapunerea
minutar-secundar.
Ceea ce înseamn c trebuie determinate toate perechile k1, k2 (numere naturale) astfel încât: k1*x/(x-1)=k2/(y-1).
Dac încerc m pentru tot, i k1 începând cu 1 s, i mai mici decât n, atunci g sim o suprapunere a celor trei ace dac x * k1
* (y - 1)) se divide la (x - 1).
Prima valoare k1 care îndeplines, te condit, ia de mai sus ne da timpul primei suprapuneri, k1*x/(x-1), iar num rul total
de suprapuneri dintr-o zi este calculat ca ind 2*x/(k1*x/(x-1)).
19. c
Suma gradelor tuturor nodurilor unui garf neorientat este egal cu dublul num rului de muchii: ∑n
i=1 di = 2 · m, unde n
reprezint num rul de noduri din graf, di gradul nodului i, iar m num rul de muchii din graf.
20. d
2 componente conexe: nodurile pare si cele impare.
9

Barem · pagina 3

21. c
Se formeaz dou subgrafuri complete, cu noduri cu identicatori pari, respectiv impari. Exist s, i câte o muchie între
orice noduri cu identicatori de forma < 2k, 2k + 1 > (din subgraful par, respectiv impar), cu ment, iunea c nodul 1 (din
subgraful impar) s, i nodul n (din subgraful par) nu formeaz pereche cu nici un nod din cel lalt subgraf: total n
2 − 1 astfel
de muchii. Pentru a izola nodul 1 sau n trebuie t iate n
2 − 1 muchii. Pentru a izola un nod 2, 3, ..., n − 1 trebuie t iate n
2
muchii. Pentru a izola cele dou subgrafuri trebuie t iate n
2 − 1 muchii.
22. a
În graful G ecare vârf trebuie s aib grad par. Un graf complet cu num r impar de vârfuri îndeplines, te aceast condiit, ie.
Evident, un cicilu cont, ine cel put, in 3 vârfuri, deci n trebuie sa e mai mare decât 2.
23. a
24. c
Funct, ia realizeaz num rarea caracterelor litere din s, irul de caractere primit prin primul parametru. Al doilea parametru
este indexul maxim din s, ir pân la care se face num rarea. S, irul este parcurs în sens descresc tor s, i atunci când caracterul
de pe pozit, ia curent este liter se adun 1 la valoarea returnat , altfel nu se adun nimic.
25. c
La primul apel n>0, deci va intra in primul if, apoi la al doilea if, n mod 10=1, dar 1 nu este mai mare ca 1(valoarea lui
m), deci nu se va intra in acest if. Se va reapela functia cu valorile f(1232,1), cum restul împ rt, irii lui n ma 10 este 2>1,
se va intra in if si m va devein 2. Pe ecran se va asa 2. La apelul urmator (f123,2) 3>2, se va asa 3 apoi m=3. La
apelurile f(12,3), apoi f(1,3) valoarea lui m ramane 3 intrucat nici 2 nici 1 nu sunt mai mari ca 3. La asarea nala, m
va ramane 3 pt toate cele 5 asari intrucat m este transmis prin referinta, deci ultima valoare avuta se va pastra.
10

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2021Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2021Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 1Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 2Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 3Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 4Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2021 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Informatică · 2021

Despre acest subiect

Subiectul și baremul în format text

Subiect · pagina 1