Pregătire cu un profesor

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere  sesiunea iulie 2020
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Fie programul de mai jos:
void P r i n t ( int i , int l i m i t )
{
do
{
i f ( i++ < l i m i t )
{
cout<<"Queen" ;
continue ;
}
} while ( 0 ) ;
}
int main ( ) {
P r i n t ( 1 , 4 ) ;
return 0 ;
}
De câte ori va  as, at pe ecran cuvântul Queen?
(a) 3 (b) 1 (c) 4 (d) 0
2. Fie urm toarea secvent, de cod:
i f ( t e s t )
cou t << "Da" << e n d l ;
e l s e
cou t << "Nu" << e n d l ;
Care trebuie s e forma expresiei test, din secvent, a de cod dat , pentru ca, pe monitor s se as, eze Da numai dac
valoarea variabilei x este par s, i strict pozitiv ?
(a) (x % 2 == 0) && (x <= 0)
(b) (x % 2 == 0) || (x > 0)
(c) !((x % 2 != 0) || (x <= 0))
(d) !((x % 2 != 0) && (x <= 0))
3. Se consider urm toarele funct, ii, cu A s, i B numere naturale:
1

Subiect · pagina 2

int f 1 ( int A, int B)
{
i f ( ! B)
return A;
return f 1 (B, A%B ) ;
}
int f 2 ( int A, int B)
{
while (A != B)
{
i f (A > B)
A = A − B ;
i f (B > A)
B = B − A;
}
return A;
}
Care dintre cele dou funct, ii implementeaz algoritmul lui Euclid?
(a) Numai f 1 (b) Numai f 2 (c) f 1 s, i f 2 (d) Nici f 1 nici f 2
4. Ce se va as, a în urma apelului f (6) a funct, iei de mai jos, dac a este un vector cu n elemente ce cont, ine valorile
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, date în aceast ordine? Indicele primului element al vectorului este 1.
funct, ia f(n)
pentru i ← 1, n/2 execut
aux ← a[i]
a[i] ← a[n − i]
a[n − i] ← aux
pentru i ← 1, n execut
as, eaz a[i]
(a) 5 4 3 2 1 6 (b) 6 5 4 3 2 1 (c) 9 8 7 6 5 4 3 2 1 10 (d) 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
5. Care este rezultatul apelului funct, iei f de mai jos, dac tabelul bidimensional transmis ca parametru este matricea
din gur ?
int f ( int a [ 7 ] [ 7 ] ) {
int i , j , c = 0 ;
for ( i = 1 ; i <6; ++i )
for ( j = 1 ; j <6; ++j )
{
int x = ( a [ i ] [ j ]+1)%3;
int y = (3+a [ i ] [ j ] −1)%3;
i f ( x == a [ i ] [ j +1] && x == a [ i ] [ j −1] &&
y == a [ i + 1 ] [ j ] && y == a [ i − 1 ] [ j ] )
c = c + 1 ;
}
return c ;
}
2 0 0 0 0 2 0
2 2 1 2 1 2 2
0 1 0 0 0 2 2
2 2 0 1 1 1 2
1 0 1 0 0 2 0
2 2 2 1 2 1 2
1 0 1 0 1 2 1
(a) 5 (b) 2 (c) 3 (d) 4
6. Care este valoarea întoars de funct, ie s, i ce se as, eaz dup apelul functie(10) ?
int f u n c t i e ( int n )
{
i f ( n < 1 )
cou t << n << e n d l ;
e l s e {
cou t << n << " " ;
2

Subiect · pagina 3

return n + f u n c t i e ( n −1);
cou t << n << " " ;
}
return 1 ;
}
(a) Valoarea întoars de funct, ie este 112 s, i se as, eaz :
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
(b) Valoarea întoars de funct, ie este 110 s, i se as, eaz :
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(c) Valoarea întoars de funct, ie este 55 s, i se as, eaz :
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
(d) Valoarea întoars de funct, ie este 56 s, i se as, eaz :
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
7. Urm toarea instruct, iune as, eaz pe ecran:
int a [ 4 ] = { 1 } ;
for ( int k = 0 ; k <= 3 ; k++)
cou t << a [ k ] << " " ;
(a) 0 0 0 0 (b) 1 0 0 0 (c) 1 1 1 1 (d) eroare la compilare
8. Se d un labirint sub forma unei matrice p tratice cu n linii s, i n coloane, în care locat, iile accesibile sunt notate cu
0 iar locat, iile inaccesibile (zidurile labirintului) cu 1. Coordonatele locat, iilor la care se a recompensele sunt (3, 3),
(1, 4) s, i (3, 1). Dându-se harta labirintului de mai jos, s se determine lungimea minim a unui drum care pleac din
pozit, ia (1, 1), trece obligatoriu prin locat, iile la care se a recompensele (nu conteaz în ce ordine) s, i apoi ajunge în
pozit, ia (n, n). Un pas din drum const din deplasarea dintr-un punct (i, j) într-unul din cele patru învecinate pe linie
s, i coloan , adic într-unul din punctele (i − 1, j), (i, j − 1), (i + 1, j), (i, j + 1). Deplasarea se face doar prin locat, iile
accesibile (notate cu 0).
0 0 0 0
1 0 1 1
0 0 0 1
1 0 0 0
(a) 15 (b) 11 (c) 10 (d) 12
9. Se d o matrice cu n linii s, i n coloane care cont, ine init, ial numai valori de 0. Se denesc trei tipuri de operat, ii care
pot  executate asupra acesteia: ADD(X,Y,Z) - la valoarea existent pe pozit, ia (X,Y) în matrice adun valoarea
Z; UNDO(X) - elimin ultimele X operat, ii de UNDO s, i/sau ADD s, i SUM(X,Y) - determin suma elementelor
din submatricea determinat de colt, ul din stânga sus (1, 1) s, i colt, ul dreapta jos (X,Y). Dându-se n = 5 s, i seria de
operat, ii de mai jos, determinat, i r spunsul pentru ecare operat, ie de tip SUM(X,Y).
ADD(1,1,8), ADD(2,3,10), SUM(1,3), ADD(3,2,6), ADD(2,2,4), SUM(3,2), UNDO(2), ADD(1,1,7), SUM(5,5),
UNDO(3), SUM(4,4)
(a) 8, 18, 25, 24 (b) 8, 18, 25, 0 (c) 18, 18, 25, 0 (d) 8, 28, 25, 24
10. Se implementeaz un algoritm care caut secvent, a de sum maxim dintr-un vector de numere întregi s, i calculeaz
valoarea acestei sume. De exemplu, pentru un vector cu valorile 2, 3, -6, 4, 6, 8, 11, -9, 1, 2 secvent, a de sum maxim
este 4, 6, 8, 11 iar suma maxim este 29. Algoritmul parcurge vectorul s, i la ecare pas veric semnul secvent, ei curente
(sc), modic corespunz tor valoarea sc s, i indexul de inceput al secvent, ei curente (pc) si actualizeaz secvent, a de
suma maxim (smax) cu p strarea indicilor de inceput (p) s, i sfârs, it (u) ai secvent, ei.
3

Subiect · pagina 4

int smax = a [ 0 ] , s c = a [ 0 ] ;
int p = 0 , u = 0 , pc = 0 ;
for ( i = 1 ; i <= N; i ++)
{
i f ( s c > 0 ) s c += a [ i ] ;
e l s e
{
S ;
}
i f ( s c > smax )
{
p = pc ; u = i ; smax = s c ;
}
}
Care sunt instruct, iunile aferente secvent, ei S?
(a) sc = smax + a[i]; pc = i;
(b) sc = smax + a[i]; pc = i + 1;
(c) sc = a[i]; pc = i;
(d) sc = a[i − 1]; pc = pc + +;
11. Fie urm toarea funct, ie C++ care returneaz 1 dac num rul dat ca parametru este prim, respectiv 0 dac nu este
prim.
int i s P r i m e ( int n ) {
for ( int i =2; i<=X; i ++) {
i f ( ! ( n%i ) ) {
return 0 ;
}
}
return 1 ;
}
Care este valoarea minim pe care o poate lua X astfel încât funct, ia s returneze rezultate corecte pentru n oricât de
mare, unde n > 1?
(a) (int)(n/2) (b) n (c) log(n) (d) (int)(sqrt(n))
12. Fie urm toarea funct, ie ce are ca parametri de intrare un vector de numere întregi s, i un numar natural nenul:
funct, ia f(v, n)
h := n
sum := 0
cât timp h > 0 execut
pentru i := 0 la n − 1 execut
sum := sum + v[i]
h := h/2
returneaz sum
Care este ordinul de complexitate al functiei f?
(a) O(N ) (b) O(N 2) (c) O(N logN ) (d) O(logN )
4

Subiect · pagina 5

13. Se dores, te c utarea valorii 70 în vectorul de elemente: -6, 0, 4, 7, 11, 13, 22, 23, 40, 44, 47, 66, 68, 70, 71.
Câte operat, ii de comparat, ie între valoarea 70 s, i elemente din vector se realizeaz în urma aplic rii algoritmului de
c utare binar ?
(a) 12 (b) 3 (c) 2 (d) 4
14. Se consider problema urm toare: dat ind S = {1, 2, 3, 4} mult, imea a 4 regine ³i o tabl de tip ³ah (4 linii si 4
coloane, numerotate de la 1 la 4), s se plaseze cele 4 regine astfel înc t s nu existe dou regine pe aceea³i linie,
coloan sau diagonal . Problema este rezolvat prin metoda backtracking. Plasarea unei regine i se face pe linia i,
prin testarea de la stânga la dreapta a pozit, iilor acceptabile. Se presupune c reginele 1 si 2 sunt plasate ca în gura
de mai jos.
1
2
Se încearc plasare reginei 3. Care dointre gurile de mai jos este gura care reprezint urm toare operat, ie ce trebuie
efectuat ?
(a)
1
2 (b)
1
2 (c)
1
2
3 (d)
1
2
15. Între cele n elemente ale unui vector se g sesc k elemente ce sunt considerate necorespunz toare. Un element aat
pe pozit, ia i este considerat necorespunz tor dac atât suma elementelor de pe pozit, iile 1, 2, ..., i − 1, cât s, i suma
elementelor de pe pozit, iile i + 1, ..., n este mai mic decât elementul de pe pozit, ia i. Mihai încearc s implementeze
un algoritm ecient care s rezolve aceast problem . Indicat, i ordinul de complexitate al celui mai bun algoritm pe
care îl poate g si Mihai.
(a) O(1) (b) O(n) (c) O(log2 N ) (d) O(n2)
16. Mihai are un num r de sarcini care trebuie duse la îndeplinire. Fiecare sarcin poate s depind de alte sarcini, care
depind la rândul lor de altele, etc. De exemplu, înainte de a se apuca de vopsit în cas , trebuie s cumpere vopsea s, i
pensul .
Fie N num rul total de sarcini s, i sarcinile S1, S2, ..., Sn. Relat, iile de dependent, sunt reprezentate prin intermediul
matricei M, unde, dac M[i,j]=1, atunci sarcina Si trebuie îndeplinit înaintea sarcinii Sj. De exemplu, sarcina S4
trebuie îndeplinit înaintea sarcinii S1.
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8
S1 0 0 0 0 0 1 0 0
S2 0 0 1 1 0 0 0 0
S3 0 0 0 0 0 1 0 0
S4 1 0 0 0 0 0 0 0
S5 0 0 0 0 0 0 0 1
S6 0 0 0 0 0 0 0 0
S7 0 1 0 0 0 0 0 0
S8 0 0 0 1 0 0 0 0
Care este o ordine corect de îndeplinire a sarcinilor t, inând cont de dependent, ele reprezentate în matricea de mai
sus?
(a) 6, 1, 3, 4, 2, 7, 8, 5 (b) 5, 7, 2, 3, 8, 4, 1, 6 (c) 1, 6, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 6 (d) 6, 1, 2, 3, 4, 8, 5, 7
5

Subiect · pagina 6

17. Se consider un graf G cu n vârfuri s, i m muchii format din k componente conexe. Câte muchii din graful G trebuie
eleminate pentru a transforma componentele conexe în arbori part, iali (un arbore part, ial se obt, ine prin eliminarea
unor muchii din graf)?
(a) m − n + k (b) n − k (c) m − k (d) k
18. Fie D = (V, A) un digraf cu n. Un vârf i se numes, te groap dac pentru orice alt vârf j 6 = i exist un arc (j, i) ∈ A s, i
nu exist un arc (i, j) ∈ A. Care este num rul maxim de gropi ce pot exista într-un digraf?
(a) n (b) 1 (c) n − 1 (d) 0
19. Fie T un arbore binar cu n noduri dintre care f sunt frunze. Un nod complet este un nod care are doi i. Cate
noduri complete poate avea arborele T ?
(a) f − 1 (b) n − f + 1 (c) f /2 − 1 (d) n − f /2 + 1
20. Numerele rat, ionale pozitive sunt acele numere care sunt egale cu m/n, cu m s, i n numere naturale, prime între ele,
6 32000. Exist un mod foarte interesant de a obt, ine toate numerele rat, ionale: pentru început se consider dou
numere: 0/1 adic 0 s, i 1/0 adic un fel de inf init. Pornind de la acestea putem obt, ine un nou s, ir de numere
rat, ionale combinând dou numere consecutive. Se aleg cele 2 numere. Fie ele de tipul a/b s, i c/d. Noul rezultat
este (a + c)/(b + d) s, i se pune între cele 2. De exemplu primului s, ir îi urmeaz : 1/1 adic (0 + 1)/(1 + 0), mai apoi
1/2 adic (0 + 1)/(1 + 1) s, i 2/1 adic (1 + 1)/(1 + 0), s, amd. Prin acest procedeu se poate genera o ret, ea de noduri
organizat pe mai multe niveluri:
- pe nivelul 0: 0/1 s, i 1/0
- pe nivelul 1: 1/1
- pe nivelul 2:1/2 s, i 2/1
...
Pentru ret, eaua obt, inut urmând procedeul de mai sus, se aplic urm toarea codicare, pentru oricare dou noduri
situate pe niveluri consecutive X s, i Y: dac valoarea din nodul Y este mai mic decât valoarea din nodul X, atunci
drumul de la nodul X c tre nodul Y se codic cu S , în caz contrar drumul între cele dou noduri se codic cu D.
Indicat, i traseul str b tut în ret, ea pentru a ajunge la fract, ia m/n, pornind din vârful 1/1. Spre exemplu: pentru a
ajunge la fract, ia 3/1 drumul codicat este: D, D.
(a) DSS (b) DSD (c) DDD (d) SDD
21. Fie un graf neorientat cu s, ase vârfuri, în care ecare vârf are asociat câte un vector de elemente întregi. Dou vârfuri
au muchie între ele dac exist m car o valoare comun în vectorii asociat, i vârfurilor respective. Fiecare muchie are
o pondere egal cu maximul valorilor comune. Dac nu exist muchie între dou vârfuri, atunci se consider c are
ponderea innit.
Vectorii pentru ecare vârf sunt: (4, 5, 6), (2, 3, 4), (3, 4, 5), (1, 2, 3), (5, 6, 7), (1, 4, 7).
Care este maximul lungimilor minime dintre oricare dou vârfuri din graful respectiv?
(a) 7 (b) innit (c) 6 (d) 8
22. Se consider urm toarea funct, ie recursiv fun(x,y). Care este rezultatul apelului fun(4, 3)?
int fun ( int x , int y )
{
i f ( x == 0 ) return y ;
return fun ( x − 1 , x + y ) ;
}
(a) 12 (b) 13 (c) 9 (d) 10
6

Subiect · pagina 7

23. Se consider urm toarea funct, ie recursiv :
int f o o ( int n , int r )
{
i f ( n > 0 )
return ( n%r + f o o ( n/ r , r ) ) ;
e l s e
return 0 ;
}
Ce valoare se obt, ine la apelul foo(345, 10) ?
(a) 345 (b) 12 (c) 10 (d) 5
24. De câte ori va ap rea pe ecran semnul # dup apelul functie(4) ?
void f u n c t i e ( int n )
{
cout<<"#" ;
i f ( n !=0)
{
cout<<n<<" " ;
for ( int j =0; j <n ; j ++)
cout<<j ;
cout<<e n d l ;
f u n c t i e ( n −1);
cout<<"#" ;
}
e l s e cout<<"#" ;
}
(a) De 3 ori; (b) De 14 ori; (c) De 10 ori; (d) De 12 ori.
25. Un singur vector de dimensiune MAXSIZE este utilizat pentru stocarea a dou stive. Cele dou stive îs, i modic
pozit, iile vârfurilor (dimensiunile) pornind de la cele dou capete ale vectorului. Variabilele top1 si top2 (top1<top2)
indic pozit, iile din vârfurile stivelor. Pentru o utilizare ecient a spat, iului de memorie, condit, ia de stiv plin este:
(a) (top1 = M AXSIZE/2) s, i (top2 = M AXSIZE/2 + 1)
(b) top1 = top2 − 1
(c) top1 + top2 = MAXSIZE
(d) (top1= MAXSIZE/2) sau (top2 = MAXSIZE)
7

Deschide documentul original

Barem · 4 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. b
Valoarea de adev r a condit, iei instruct, iunii while este 0 (zero) motiv pentru care cuvântul Queen va  as, at o singura
dat .
2. c
3. c
f1 s, i f2
4. a
Des, i vectorul are 10 elemente, la apel n va avea valoarea 6. Cum bucla pentru merge doar pân la 3, prima interschimbare
va  între valoarea de pe pozit, ia 1 s, i 5 (6-1), apoi 2 s, i 4, respectiv 3 cu 3. Deci la a doua bucl pentru vor  as, ate
valorile 5 4 3 2 1 6 (ultima valoare nu se interschimb )
5. a
Trebuie c utate în matrice valorile care au deasupra s, i dedesubt valori mai mici cu 1 (modulo 3 - num r pozitiv) s, i la
stânga s, i dreapta valori mai mari cu 1 (modulo 3).
2 0 0 0 0 2 0
2 2 1 2 1 2 2
0 1 0 0 0 2 2
2 2 0 1 1 1 2
1 0 1 0 0 2 0
2 2 2 1 2 1 2
1 0 1 0 1 2 1
6. d
Comanda return fort, eaz ies, irea din funct, ie înainte de a  executat s, i instruct, iunea de dup apel. Mai mult, este necesar
a se observa ca adunarea din return nu are efect asupra valorilor de as, at. Astfel, prima valoare as, at este valoarea lui
n (adic 10), apoi 9 8 7 6 5 4 3 2 1. Pentru n=0, se intr pe ramura adev rat a funct, iei s, i se as, eaz valoarea 0. Toate
as rile sunt eectuate doar de instruct, iunea cout dinainte de return n+funct, ie(n-1).
7. b
În situat, ia în care init, ializarea elementelor unui tablou nu este completa (nu sunt precizate valorile tuturor membrilor
tabloului) acestea din urm vor  init, ializate cu valoarea 0.
8. d
Cele trei puncte sunt situate în coordonatele (3,3), (1,4), (3,1) - notate cu x în matricea de mai jos.
0 0 0 x
1 0 1 1
x 0 x 1
1 0 0 0
Drumul de lungime minim este:
- de la (1,1) la (1,4) (lungime 3)
- de la (1,4) la (3,1) (lungime 5)
- de la (3,1) la (3,3) (lungime 2)
- de la (3,3) la (4,4) (lungime 2)
Lungime total : 3 + 5 + 2 + 2 = 12.
8

Barem · pagina 2

9. a
Dup primele dou operat, ii de ADD matricea rezultat este:
8 0 0 0 0
0 0 10 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
SUM(1,3) => suma elementelor încercuite: 8
Dup urm toarele dou operat, ii de ADD matricea rezultat este:
8 0 0 0 0
0 4 10 0 0
0 6 0 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
SUM(3,2) => suma elementelor încercuite: 18
UNDO(2) => anuleaz ultimele 2 operat, ii de ADD Dup urm toarea operat, ie de ADD matricea rezultat este:
15 0 0 0 0
0 0 10 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
SUM(3,2) => suma tuturor elementelor încercuite: 25 UNDO(3) => anuleaz mai întâi ultima operat, ie de ADD, apoi
efectul operat, iei UNDO(2) s, i înc o operat, ie de ADD
8 0 0 0 0
0 0 10 0 0
0 6 0 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
SUM(4,4) => suma tuturor elementelor încercuite: 24
10. c
int a [ 1 0 ] , i , smax , sc , p , pc , u ;
for ( i = 0 ; i < 1 0 ; i ++)
c i n >> a [ i ] ;
smax = a [ 0 ] ; s c = a [ 0 ] ; p = 0 ; u = 0 ; pc = 0 ;
for ( i = 1 ; i <= 9 ; i ++)
{
i f ( s c > 0 ) s c += a [ i ] ;
e l s e
{
s c = a [ i ] ; pc = i ;
}
i f ( s c > smax )
{
9

Barem · pagina 3

p = pc ; u = i ; smax = s c ;
}
}
for ( i = p ; i <= u ; i ++)
cou t << a [ i ] << " " ;
cou t << e n d l ;
cou t << "max= " << smax << e n d l ;
11. d
(int)(sqrt(n)).
12. c
Funct, ia calculeaz h*suma a n elemente, unde h = log(n).
13. b
Comparat, iile se realizeaz cu elementele 23, 66 s, i 70.
14. b
Regina 3 poate  plasat doar dup ce se face pasul înapoi ³i se replaseaz regina 2 (Figura (b)). Celelalte guri reprezint
mai multe operaμii.
15. b
Se calculeaz suma tuturor elementelor S. => O(n) Se consider dou sume S1=0 suma elementelor dinainte pe pozit, ia
1 s, i S2= S-a[1]. Într-o singur trecere, se compara S1 cu a[i] s, i cu S2, se decide dac a[i] este corespunz tor sau nu, apoi,
înainte de a se trece la pasul i+1, se recalculeaz S1=s1+a[i], S2=S2-a[i]. Deci se poate crea un algoritm de complexitate
O(n).
16. a
Se caut în matricea M liniile care au doar valori de 0. Toate aceste linii corespund sarcinilor care nu au dependent, e
s, i pot  duse la îndeplinire în acest punct. Apoi, se scot din matricea M liniile respective s, i coloanele corespunz toare
sarcinilor respective. Procesul se repet pân nu mai sunt sarcini de îndeplinit, sau exist o dependent, circular între
sarcini (caz în care nu pot  îndeplinite toate sarcinile).
17. a
Un graf conex n vârfuri este arbore dac s, i numai dac este conex s, i are n − 1 muchii. Not m cu cu ni num rul vârfurlor
s, i cu mi num rul muchiilor componentei conexe Ci, i = 1, . . . , k. Avem n = ∑i=k
i=1 ni s, i m = ∑i=k
i=1 mi. Din componenta
Ci trebuie eliminate mi − ni + 1. Rezult c num rul muchiilor eliminate va  ∑i=k
i=1 (mi − ni + 1) = m − n + k.
18. b
Evident, o groap i poate exista dac A = {(j, i)/j 6 = i}. Presupunem c ar exista dou gropi i1 s, i i2. i1 ind groap ,
arcul (i2, i1) ∈ A s, i arcul (i1, i2) /∈ A. Similar, i2 ind groap , arcul (i1, i2) ∈ A s, i arcul (i2, i1) /∈ A . Imposibil.
19. a
Se demonstreaza prin induct, ie dup n c num rul nodurilor complete este egal cu num rul frunzelor minus 1
10

Barem · pagina 4

20. b
Pentru m = 3 s, i n = 5 se obt, ine o ret, ea care are:
- pe nivelul 0 nodurile: 0/1 s, i 1/0
- pe nivelul 1 nodul: 1/1
- pe nivelul 2 nodurile: 1/2 s, i 2/1
- pe nivelul 3 nodurile: 1/3, 2/3, 3/2 s, i 3/1
- pe nivelul 4 nodurile: 1/4 , 2/5, 3/5 , 3/4, 4/3 , 5/3, 5/2 s, i 4/1
Fract, ia c utat se a pe nivelul 4, drumul parcurs din nodul 1/1 pân la aceasta se codic astfel: DSD.
Ret, eaua asociata este cea din gura de mai jos:
21. d
Se deseneaz graful s, i, vizual, se determin drumul minim de la toate nodurile i la toate nodurile j, unde i < j. Rezultatul
este maximul valorilor rezultate.
O alt variant de resolvare este construirea matricei de costuri s, i aplicarea algoritmului FloydWarshall de determinare
a drumului minim între oricare dou vârfuri din graf. Rezultatul este maximul din matricea de costuri rezultat aplic rii
algoritmului.
Maximul drumurilor minime este 8, prin vârfurile 3-5-4.
22. b
Funct, ia întoarce ((1 + 2 . . . + x-1 + x) +y), adic x(x+1)/2 + y.
23. b
Deoarece r=10, funct, ia întoarce suma cifrelor: 3 + 4 + 5 = 12
24. c
Când se apeleaz funct, ie(4), chiar la intrearea in funct, ie se as, eaz primul semn #. Pentru c init, ial n este diferit de 0,
se va as, a valoarea lui n, 4 apoi numerele de la 0 la 3 din bucla for, Se apeleaza funct, ie(3) urmat de as, area unui nou #
(de la intrarea in funct, ie) , num rul 3 s, i apoi valorile de la 0 la 2, Se apeleaza funct, ie(2) se aseaz #, 2 s, i valorile de la
0 la 1 Se apeleaza funct, ie(1) se aseaz #, 1 s, i valoarea 0 Se apeleaza funct, ie(0) se aseaz #, s, i pentru c neste 0, se
as, eaz înc un # de pe ramura else. Dupa aceasta se vor asa înc 4 semne # pentru instrct, iunea de as, are de dup
apelul recursiv. În total 10 semne #
25. b
Dimensiunea oricarei stive poate  mai mare decat MAXSIZE/2. Ambele stive isi maresc dimensiunea pornind din ambele
capate s, i dac vârful uneia ajunge lâng vârful celeilalte, atunci stivele sunt pline. Astfel, condit, ia va  top1=top2-1
11

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2021Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2021Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 1Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 2Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 3Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 5Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2021 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Informatică · 2021

Despre acest subiect

Subiectul și baremul în format text

Subiect · pagina 1