Pregătire cu un profesor
Glisează →Programează o ședință de cunoaștere
Subiect și barem
Se deschide documentul PDF… Deschide PDF
Simulare · Biologie și Fizică · 2020
Facultatea de Medicină · Universitatea „Ovidius” din Constanța
Înapoi la arhivăDespre acest subiect
mai · Simularea din mai 2020
Sursa documentelor: Facultatea de Medicină – Universitatea Ovidius. Verifică răspunsurile cu baremul după ce rezolvi subiectul.
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 12 pagini
Subiect · pagina 1
1 UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA FACULTATEA DE MEDICINĂ SPECIALIZAREA Medicină Sesiunea: Simulare admitere Mai 2020 PROBĂ DE CONCURS Varianta: Biologie - Fizică INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS - Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte; - Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun răspuns corect; - Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător conform modelului de mai jos: - Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate; - Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor; - Nu se acceptă corecturi; - Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă. În atenția candidaților: • Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și închise, depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs. • În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau să copieze; se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive electronice de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs. • Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică de admitere. Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului (caiet cu întrebări, grilă de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după începerea concursului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs. • Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor la întrebările din chestionare. • Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs. • În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul de întrebări și cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și tipul caietului cu întrebări revine candidatului.
Subiect · pagina 2
2 1. Următoarele afirmații sunt corecte, cu EXCEPŢIA: a. capul formează singur extremitatea cefalică a corpului; b. gâtul formează singur extremitatea cefalică a corpului; c. gâtul este segmentul ce leagă capul de trunchi; d. capul împreună cu gâtul formează extremitatea cefalică a corpului; e. cavitatea toracică face parte din cavitățile trunchiului. 2. Subdiviziunile cavității abdominale sunt: a. epigastrul; b. hipogastrul; c. regiunea costală; d. hipocondrul drept; e. hipocondrul stâng 3. Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni: a. media se consideră 30-50 μ; b. ovulul: 150- 200 μ; c. hematia: 3,5 μ; d. fibra musculară striată: 5-15 cm; e. fibra musculară striată: 5-15 mm. 4. Foițele membranei nucleare sunt: a. internă, spre matricea citoplasmatică; b. externă, aderentă miezului nuclear; c. externă, ce prezintă ribozomi; d. externă ce se continuă cu citomembranele RE; e. internă, aderentă miezului nuclear. 5. Panta ascendentă: a. corespunde depolarizării; b. corespunde repolarizării; c. apare după atingerea potențialului prag; d. se datorează ieșirii K din celulă; e. se datorează creșterii permeabilității membranei pentru Na. 6. Ţesutul cartilaginos elastic formează: a. epiglota; b. cartilajele laringelui; c. tunica medie a arterelor; d. tunica medie a venelor; e. pavilionul urechii. 7. Teaca de mielină nu este prezentă la: a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni; b. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ; c. fibrele vegetative preganglionare; d. fibrele vegetative postganglionare; e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni. 8. Depolarizarea membranei postsinaptice se numește: a. potențial postsinaptic excitator, dacă este vorba de un neuron postsinaptic; b. potențial presinaptic excitator, dacă este vorba de un neuron presinaptic; c. potențial terminal de placă, dacă este vorba de o fibră musculară scheletică; d. potențal presinaptic de placă, în cazul joncțiunii neuromusculare; e. potențial inhibitor. 9. Receptorii tonici: a. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului; b. activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului; c. activitatea lor creste ulterior aplicării stimulului; d. sunt reprezentați de receptorii vizuali; e. sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă. 10. În interiorul cordoanelor se delimitează: a. fascicule ascendente situate profund; b. fascicule descendente situate periferic; c. ganglioni; d. fascicule ascendente situate periferic; e. fascicule de asociație situate profund. 11. Ramura comunicantă cenușie a nervului spinal: a. conține fibre amielinice; b. reprezintă axonul neuronului din ganglionul limfatic; c. conține fibre mielinice; d. are originea în ganglionul vegetativ simpatic paravertebral; e. are originea în ganglionul spinal. 12. Fasciculul spinocerebelos dorsal: a. este un fascicul încrucisat; b. este situat în cordoanele laterale; c. este situat în cordoanele posterioare; d. strabate numai bulbul rahidian; e. ajunge în cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior. 13. Căile extrapiramidale au următoarele caracteristici: a. își au originea în etajele corticale; b. își au originea în etajele subcorticale; c. ajung la neuronii motori din cornul anterior medular; d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral; e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior medular. 14. Fenomenul de iradiere al reflexelor polisinaptice: a. reprezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNC; b. reprezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNP; c. constă în antrenarea unui număr crescut de neuroni; d. este guvernat de legile lui Pflugger; e. este guvernat de legile lui Descartes. 15. În punte se găsesc: a. nucleii cohleari; b. nucleul salivator inferior; c. nucleii vestibulari; d. nucleul salivator superior; e. nucleul motor al facialului. 16. Nervii faciali se caracterizează prin: a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal și salivator superior din punte; b. originea aparentă este în șanțul bulbo-pontin; c. fibrele motorii inervează mușchii mimicii; d. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni; e. au și origine în măduva cervicală.
Subiect · pagina 3
3 17. Nervii vagi se caracterizează prin: a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul solitar; b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul de pe traseul nervului; c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul ambiguu; d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag; e. fibrele motorii ajung până în pelvis. 18. La cerebel ajung: a. fasciculele spino-talamice; b. fasciculele spino-bulbare; c. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul tonusului muscular; d. tracturile sensibilității proprioceptive de control al mișcării; e. fasciculul vestibulo-cerebelos. 19. Metatalamusul: a. face parte din mezencefal; b. este format din corpii geniculati laterali; c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori; d. este format din corpii geniculati mediali; e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori 20. Pe fața inferioară a emisferelor cerebrale se observă: a. lobul parietal; b. lobul orbital; c. șanțul parieto-occipital; d. lobul temporo-occipital; e. girii orbitali. 21. Fibrele corticale de asociație se caracterizează prin: a. leagă între ele regiuni din emisferul drept; b. unesc în ambele sensuri scoarța cu centrii subcorticali; c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng; d. leagă emisferele de formațiunile subiacente; e. părăsesc emisferul cerebral. 22. Dintre nervii sistemului nervos vegetativ fac parte următorii, cu EXCEPŢIA: a. nervul trohlear; b. micul nerv splanhnic; c. nervii pelvici; d. nervul accesor; e. marele nerv splanhnic. 23. Căile SNV: a. simpaticul folosește calea nervului III; b. simpaticul are căile sale proprii; c. simpaticul folosește calea nervului IV; d. parasimpaticul folosește calea nervului VII; e. simpaticul folosește calea nervului VII. 24. SNV poate acționa: a. antagonist: reglarea diametrului pupilar; b. complementar la nivelul aparatului reproducător; c. complementar în micțiune; d. complementar, în reglarea secreției salivare; e. cooperare, în micțiune. 25. Căile de conducere ascendente directe: a. sunt căi cu conducere rapidă; b. sunt formate din sinapse puține; c. folosesc sistemul reticulat ascendent activator; d. sunt căi cu conducere lentă; e. proiectează cortical într-o arie specifică. 26. Aria gustativă este situată în: a. partea superioară a girusului precentral; b. partea inferioară a girusului postcentral; c. partea posterioară a girusului precentral; d. în lobul parietal; e. în lobul temporal. 27. Nervii olfactivi: a. reprezintă axonii neuronilor multipolari din mucoasă olfactivă; b. fac sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv; c. reprezintă axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactivă; d. străbat lama ciuruită a etmoidului; e. se proiectează pe fața medială a lobului temporal. 28. La nivelul analizatorului kinestezic, corpusculii Vater-Pacini: a. sunt sensibili la mișcări; b. sunt stimulați de modificările presionale; c. sunt situați în periost; d. sunt situați în articulații; e. sunt diferiți de cei din tegument. 29. Retina conține: a. trei feluri de celule funcționale; b. zece straturi celulare; c. un strat profund, format din celule pigmentare; d. un strat cu celule fotosensibile, ce secretă pigmenții vizuali, e. un strat superficial cu celule de asociație, cu rol protector . 30. Tractul optic conține fibre: a. de la ambii ochi; b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de aceeași parte; c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de aceeași parte; d. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceeași parte; e. de la un singur ochi. 31. Daltonismul: a. apare mai frecvent la femei; b. apare la aproximativ 8% din populația masculină; c. constă în absența celulelor cu con sensibile la verde; d. constă în absența bastonașelor; e. constă în absența celulelor cu con sensibile la roșu. 32. Despre columelă putem afirma următoarele: a. pe ea se prinde lama osoasă spirală; b. este axul central al melcului osos; c. este situată în interiorul melcului membranos; d. participă la delimitarea canalului cohlear; e. pe ea se prinde membrana vestibulară.
Subiect · pagina 4
4 33. Receptorii maculari detectează: a. viteza de deplasare a corpului; b. accelerația liniară de deplasare; c. accelerația circulară de deplasare; d. poziția capului; e. viteza de deplasare a capului. 34. Hormonul are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA: a. este produs de celule endocrine; b. acționează la distanță de locul sintezei; c. este produs de glandele exocrine; d. sunt eliberați în sânge și limfa; e. au o acțiune specifică reglatoare a metabolismului celular. 35. STH-ul: a. se mai numește și hormonul de creștere; b. majoritatea efectelor STH-ului se exercită indirect; c. majoritatea efectelor STH-ului se exercită direct; d. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea unui sistem de factori de creștere; e. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea somatomedinelor. 36. Hipersecreția de ACTH produce: a. hipertrofia corticosuprarenalei; b. tulburări metabolice; c. diabetul bronzat; d. diabet zaharat; e. hipersecreția de hormoni ai corticosuprarenalei. 37. Medulosuprarenala: a. reprezintă porțiunea centrală a glandei suprarenale; b. secretă hormoni de natură glucidică; c. sintetizează hormoni din colesterol; d. este formata din trei zone: glomerulara, fasciculata, reticulata; e. anatomic și funcțional este un ganglion simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri. 38. Boala Basedow- Graves se caracterizează prin: a. mărirea de volum a glandei tiroide; b. creșterea frecvenței cardiace; c. scăderea frecvenței cardiace; d. scăderea în greutate; e. încetinirea dezvoltării fizice. 39. Următoarele afirmații sunt corecte: a. secreția pancreasului endocrin este controlata de hipofiză; b. glicemia este de 65-110 mg la 100ml de sânge; c. diabetul zaharat este o boală metabolică complexă; d. în diabetul zaharat organismul este incapabil de a oxida glucidele; e. reglarea secreției de insulina se face printr-un mecanism de feed-back, în funcție de nivelul glicemiei. 40. Osul sacru se articulează: a. lateral, cu osul coxal; b. inferior, cu coccigele; c. superior, cu coloana lombară; d. inferior, cu femurul; e. anterior, cu osul de parte opusă. 41. Radiusul se articulează proximal cu: a. oasele carpiene; b. humerusul; c. metacarpienele; d. ulna, e. falangele. 42. Osul etmoid: a. prezintă o stâncă; b. face parte din oasele neurocraniului; c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării se continuă cu bulbul rahidian; d. prezintă o lamă ciuruită, străbătută de filetele nervului olfactiv; e. este situat la nivelul bolții craniului. 43. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc mușchii: a. deltoid; b. mare pectoral; c. mare dorsal; d. dințat anterior, e. trapez. 44. Pe fața posterioară a gambei se află următorii mușchi: a. solear; b. biceps femural; c. semitendinos; d. gastrocnemian, e. tibial posterior. 45. Substanțele organice din salivă sunt: a. amilaza salivară; b. fosfolipide c. mucina; d. lizozimul; e. sărurile de Na+. 46. În timpul faringian al deglutiției: a. sunt stimulați receptorii din jurul intrării în faringe; b. se inițiază o serie de contracții musculare faringiene automate; c. se inițiază o serie de contracții musculare faringiene voluntare; d. durează 1-2 sec; e. durează 5-6 sec. 47. Enzimele pancreatice sunt: a. amilaza salivară; b. lipaza gastrică; c. chimotripsina; d. tripsina; e. activatorul tripsinei. 48. Despre pigmenții bilari se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA: a. sunt secretați de hepatocite; b. sunt metaboliți ai hemoglobinei; c. sunt excretați biliar; d. reduc tensiunea superficială a lipidelor e. facilitează acțiunea lipazei pancreatice.
Subiect · pagina 5
5 49. Mușchii faringelui: a. sunt formați din fibre musculare netede; b. prezintă epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat; c. are în structura sa un epiteliu cilindric pluristratificat; d. sunt formați din fibre musculare striate; e. sunt inervați de nervul IX. 50. Stratul muscular al colonului: a. este format din fibre musculare striate; b. este format din fibre musculare netede; c. este format din fibre intrafusale; d. formează tenii; e. formează benzi musculare. 51. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu valva: a. bicuspidă; b. tricuspidă; c. mitrală; d. atrioventriculară dreaptă. e. semilunară. 52. Centrii automatismului cardiac sunt reprezentați de: a. nodulul sinoatrial; b. nodulul sinoventricular; c. nodulul atrioventricular; d. fasciculul His; e. rețeaua atrioventriculară. 53. Sistola atrială este perioada: a. în care sângele este adus la inimă de venele mari; b. în care sângele poate reflua în venele mari; c. în care orificiile atrioventriculare sunt deschise; d. în care sângele trece din atrii în ventricule; e. ce durează 0,10 secunde. 54. Rezistența periferică poate influența presiunea arterială datorită: a. elasticității; b. vâscozității sângelui; c. debitului cardiac; d. concentrația unor hormoni; e. lungimea vasului. 55. Despre vene se pot afirma următoarele: a. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă; b. toate venele transportă sânge cu CO 2; c. au un volum de două ori mai mare decât volumul arterial; d. dețin 75 % din volumul sanguin; e. au suprafața de secțiune mai mică decât cea a capilarelor. 56. Inimă aspiră sângele din: a. vena cavă superioară; b. vena cavă inferioară; c. artera pulmonară; d. aorta; e. vena porta. 57. Trunchiul arterial brahiocefalic: a. ia naștere din aorta ascendentă; b. dă naștere arterei carotide comune stângi; c. dă naștere arterei carotide comune drepte; d. dă naștere arterei subclaviculare stângi; e. dă naștere arterei subclaviculare drepte. 58. Prin sistemul azygos vena cavă superioară strânge sângele venos de la: a. spațiile intercostale; b. esofag; c. bronhii; d. stomac; e. ficat. 59. Numărul normal al trombocitelor pe mm3 poate fi: a. 150000; b. 250000; c. 300000; d. 200000; e. 5000. 60. Apărarea specifică dobândită natural poate fi: a. pasivă, prin transfer transplacentar de anticorpi; b. prin vaccinare; c. activă, în urma unei boli; d. prin administrare de anticorpi; e. prin administrarea de antitoxine. 61. Ganglionii limfatici se caracterizează prin, cu EXCEPŢIA: a. sunt situați pe traiectul venelor; b. prin ei trece în mod obligatoriu sângele; c. sunt asemănători ganglionilor nervoși; d. sunt situați pe traiectul vaselor limfatice; e. prezintă în structura lor capsulă fibroasă și medulară. 62. Canalul toracic strânge limfa din: a. membrul inferior drept; b. pătrimea superioară stângă a corpului; c. membrul superior drept; d. membrul inferior stâng; e. pătrimea superioară dreaptă a corpului. 63. Următoarele afirmații privind pleura sunt false: a. are două foițe, parietală și viscerală; b. prezintă o foiță parietală ce aderă la pereții toracelui; c. prezintă o foiță viscerală ce aderă la plămân; d. este un mușchi care învelește plămânii; e. între pleure se găsește o lama fină de lichid pericardic. 64. Reglarea ventilației se realizează: a. de către centrii nervoși din corpii striați; b. pe baza stimulilor primiți de la chemoreceptori; c. de către centrii nervoși din diencefal; d. de către centrii nervoși din puntea lui Varolio; e. pe baza stimulilor primiți de la proprioreceptori. 65. Variațiile diametrului antero-posterior al cutiei toracice se realizează prin: a. ridicarea coastelor; b. mișcări de ridicare ale diafragmului; c. contracția mușchilor abdomenului; d. coborârea coastelor; e. mișcări de coborâre ale diafragmului.
Subiect · pagina 6
6 66. Hilul pulmonar: a. se află pe fața internă a plămânilor; b. este un situat la baza plămânilor; c. prin el intră bronhia principală; d. este situat numai în plămânul drept; e. este situat numai în plămânul stâng. 67. Tubul contort proximal renal: a. este situat în corticală; b. se continuă cu tubul contort distal; c. este primul segment al tubului urinifer; d. străbate medulara; e. se continuă cu tubul colector. 68. Inervația vezicii urinare este asigurată de: a. simpatic, prin marele nerv splanhnic; b. parasimpatic, prin nervii pelvici; c. parasimpatic, prin nervul vag; d. simpatic, ce determină contracția sfincterul intern; e. parasimpatic, ce contractă mușchiul vezical relaxează sfincterul extern. 69. În urina primară se regăsesc următorii compuși: a. glucoză; b. proteine, în cantitate semnificativă; c. sodiu, d. potasiu; e. amoniac, sub formă de clorură de amoniu. 70. Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt: a. corpul spongios; b. corpul cavernos; c. penisul; d. veziculele seminale; e. prostata. 71. Spermatogoniile: a. sunt celulele primordiale masculine; b. sunt celule sexuale mature; c. sunt celule diploide; d. se dezvoltă în canalul deferent; e. sunt eliminate prin ejaculare. 72. Trompa uterină comunică cu: a. vaginul; b. uterul; c. ovarul; d. vulva; e. cavitatea abdominală. 73. Glanda mamară: a. este o glanda endocrină; b. este înconjurată de diferite părți moi; c. secretă laptele matern; d. are o importanță patologică; e. prezintă o unitate secretorie, reprezentată de mamelon. 74. Următoarele afirmații despre foliculii ovarieni sunt adevărate: a. la naștere sunt în număr de câteva sute de mii; b. la naștere, ovarul conține foliculi primordiali; c. doar 400 se vor matura în perioada fertilă feminină; d. cea mai mare parte din cei prezenți la naștere, involuează; e. sunt în număr de 300 - 400 pentru fiecare ovar. 75. Sexul copilului este determinat de: a. tipul spermatozoidului ce fecundează ovulul; b. tipul ovulului fecundat; c. cromozomul sexual al ovulului; d. cromozomul somatic al spermatozoidului; e. cromozomul sexual al spermatozoidului.
Subiect · pagina 7
7 76. Pentru circuitul din figura de mai jos, atunci când K este închis, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ? a. U AG = 0 b. U BA = E c. UCB = E - IR d. UDC = 2E - Ir e. UFD = - IR 77. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în paralel, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistenta R. Tensiunea la bornele rezistorului R este: a. b. c. d. e. 78. Care din unitățile de măsura enumerate mai jos sunt corecte pentru potențialul electric ? a. V b. JC c. Aş d. Nm /C e. AΩ-1 79. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu t.e. m E şi rezistenţa internă r care debitează pe un rezistor R un curent de intensitate I. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R aflat în circuit este: a. b. c. d. e. n r R ER U + = rnR ER U + = rnR nEr U + = nR r 1 E U + = nR r 1 nE U + = )r+R(I=P 2 R )r+R( E =P 2 2 RI=P 2 R E =P 2 r+R E =P 2
Subiect · pagina 8
8 80. Pentru circuitul prezentat în figură de mai jos, cunoscând E - t.e.m. a sursei, r - rezistenta internă a sursei, R 1 și R 2 doi rezistori conectați în serie, astfel încât R 1=R, R 2=2R și r=R, care dintre afirmații sunt adevărate? a. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R2 este de două ori mai mare decât puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R1 b. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R2 este mai mare decât puterea disipată sub forma de căldura pe rezistenta internă a sursei c. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R1 este egală cu puterea disipată sub forma de căldura pe rezistenta internă a sursei d. Puterea dezvoltată de sursă este de trei ori mai mare decât puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R1 e. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistenta echivalentă a circuitului extern este de patru ori mai mare decât puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R1 81. Fie două baterii legate ȋn serie E1=2E şi E2=E avȃnd rezistentele interne r1=2r şi r2=r. Cunoscȃnd ca rezistorul conectat ȋn circuit ȋn serie cu sursele are rezistenta R=3r. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ? a. Intensitatea curentului din circuit este I = E/ 2r b. Puterea debitată pe rezistenta internă a sursei E1 este E2/ 2r c. Puterea debitată pe rezistenta internă a sursei E2 este E2/ r d. Puterea debitată pe rezistenta internă a sursei E1 este 3E2/ r e. Randamentul transmisiei puterii de la gruparea de baterii la rezistorul R este 50% 82. Sensul convenţional al curentului electric printr-un conductor metalic: a. este sensul de deplasare a purtătorilor de sarcina pozitivi prin conductorul metalic respectiv b. este sensul de deplasare a purtătorilor de sarcina negativi prin conductorul metalic respectiv c. de la un potenţial electric mai mic la un potenţial electric mai mare prin conductorul metalic respectiv d. de la un potenţial electric mai mare la un potenţial electric mai mic prin conductorul metalic respectiv e. este sensul de deplasare a electronilor de conducţie prin conductorul metalic respectiv 83. Se considera reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Stabiliţi care dintre relaţiile de mai jos sunt adevărate: a. b. c. d. e. ABR R= 3 AB R R = 2 CD R R = CDR R= 5 8 AC R R =
Subiect · pagina 9
9 84. În condițiile transferului optim (maxim) de putere de la un generator de tensiune de parametri la un consumator ohmic de rezistenta conectat prin fire de rezistenta electrică neglijabila la bornele generatorului, rezulta că (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a. b. c. d. e. 85. Conform modelului gazului ideal din teoria cinetico-moleculară: a. forţele intermoleculare sunt conservative şi nu pot fi neglijate b. forţele intermoleculare sunt neglijabile c. moleculele gazului sunt considerate puncte materiale d. mişcarea fiecărei molecule, luată separat, se supune legilor mecanicii clasice e. mişcarea de ansamblu a moleculelor este ordonată 86. Un vas izolat este împărţit în două compartimente care conţin acelaşi gaz ideal printr-un perete termoconductor. Iniţial, gazul din cele două compartimente are temperatură şi, respectiv, şi presiunea , respectiv, . Care va fi raportul presiunilor din cele două compartimente după terminarea schimbului de energie sub forma de căldura ? a. b. c. d. e. 87. Un mol de gaz ideal se destinde într-un proces în care între presiunea gazului şi volumul gazului exista relaţia = constant. În acest proces: a. volumul gazului creşte, presiunea gazului scade, iar temperatura gazului rămâne constantă; b. volumul gazului creşte, temperatura gazului creşte; c. presiunea gazului creşte, temperatura gazului creşte; d. presiunea gazului scade, temperatura gazului creşte; e. presiunea gazului scade, temperatura gazului scade. ( ),E r R 1 4 η = 1 2 η = 2 max 2 R E P r = 2 max 4 R E P r = 100% η = 1T 2T 1p 2p 21 12 2 1 ' ' Tp Tp p p = 12 21 2 1 ' ' Tp Tp p p = 2 1 2 1 2 1 : ' ' T T p p p p = 1 2 1 2 2 1 : ' ' T T p p p p = 1 1 2 2 2 1 : ' ' T p T p p p = p V Vp ⋅2
Subiect · pagina 10
10 88. Într-o transformare izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior se poate scrie sub formă: a. b. c. d. e. 89. În timpul destinderii izoterme a unui gaz ideal, acesta: a. efectuează lucru mecanic şi îşi conservă energia internă b. efectuează lucru mecanic şi absoarbe căldura c. absoarbe căldura şi îşi conservă energia internă d. cedează căldura şi îşi conservă energia internă e. primeşte lucru mecanic şi îşi conservă energia internă 90. Moli de heliu se afla la temperatură . Să se calculeze căldura necesară încălzirii izobare a gazului până la temperatură . a. b. c. d. e. 91. Graficul transformării ciclice descrise de un motor termic are sensul: a. Orar în coordonate (VOp) b. Direct trigonometric în coordinate (TOV) c. Invers acelor de ceasornic în coordonate (VOp) d. Invers trigonometric în coordonate (TOp) e. Direct trigonometric în coordonate (TOp) 92. Consideram o diagramă de stare pentru echilibrul de faza vapori – lichid pentru o substanţă. În diagrama, punctul corespunde stării critice, iar punctul corespunde stării triple a substanţei. Se constată că: a. în starea 1 substanţa este în fază lichidă b. în starea 2 substanţa este în fază lichidă c. în starea 2 substanţa este în stare de vapori d. în starea 3 substanţa este în stare de vapori e. în starea 3 substanţa este în stare gazoasă γ pL ( ) TCCL Vpp ∆−= ν TRL p ∆= γν T R L p ∆ − = 1 γν 1− ∆ = γ γ Vp L p VpL p ∆= ν ( )3/5= γ 1T pQ 12 nTT = ( )1>n )(5,3 12 TTRQ p −= ν )(5,1 12 TTRQ p −= ν )(5,2 12 TTRQ p −= ν )1(5,1 1 −= nRTQ p ν )1(5,2 1 −= nRTQ p ν C T
Subiect · pagina 11
11 93. Imaginea de interferenţă obţinuta cu până optica iluminată normal: a. imaginea de interferenţă consta în franje de egală grosime b. franjele de interferenţă sunt localizate c. franjele sunt paralele cu muchia penei şi echidistante între ele d. franjele de interferenţă sunt nelocalizate e. interfranja creşte odată cu creşterea ordinului de interferenţă 94. Hipermetropia se poate corecta cu ajutorul: a. Lentilelor menisc divergenţe b. Lentilelor menisc convergente c. Lentilelor heliomate d. Lentilelor biconvexe e. Lentilelor biconcave 95. Pentru descrierea proprietăţilor optice ale instrumentelor optice, se definesc caracteristicile optice prin relaţiile (notaţiile sunt cele folosite de manualele de fizică): a. b. c. d. e. 96. Un dispozitiv Young aflat în aer produce franje de interferenţă. Notând cu distanţa dintre fante, cu , distanta de la planul fantelor la ecranul de observaţie, cu lungimea de undă a radiaţiei luminoase utilizate şi cu interfranja dispozitivului. Introducând în drumul unuia dintre fasciculele care interfera o lamă de sticla plan-paralela de grosime lipită de fanta corespunzătoare, şi notând cu deplasarea maximului de interferenţă de ordin k în urma introducerii lamei, rezulta că: a. b. c. d. e. 97. Se studiază interferenta luminii cu un dispozitiv Young, aflat în aer. Dacă întregul dispozitiv se imersează într-un lichid transparent şi omogen, de indice de refracţie absolut n, atunci: a. interfranja creşte de n ori b. interfranja scade de n ori c. lungimea de undă a luminii scade de n ori d. interfranja nu se schimba, dar franjele se translatează, ramând paralele şi echidistante e. lungimea de undă a luminii creşte de n ori 98. Care din următoarele fenomene indica natura ondulatorie a luminii ? a. reflexia b. interferenţă c. difracţia d. efectul fotoelectric e. emisia şi absorbţia de fotoni ( )°≤ 5 α 1 2 α α tg tg P = 1 2 y tg P α = 1 1 αtg y P = 1 2 α α tg tg G = 2 1 α α tg tg G = 2 D λ i e max kx∆ ( )1 2 max −=∆ n e D xk ( )1 2 max − ⋅ =∆ n eD xk ( )1max − ⋅ =∆ n e i xk λ ( )1max − ⋅ =∆ n ie xk λ ( )en i xk 1 2max −=∆ λ
Subiect · pagina 12
12 99. Într-un experiment de tip Young o franjă întunecată apare ori de câte ori: a. diferenţa de faza dintre cele două raze este multiplu impar de b. diferenţa de faza dintre cele două raze este multiplu par de c. diferenţa de drum optic dintre cele două raze este multiplu impar de λ /2 d. diferenţa de drum optic dintre cele două raze este multiplu impar de λ e. diferenţa de drum optic dintre cele două raze este multiplu par de λ 100. Care din următoarele combinaţii nu sunt posibile în cazul unei lentile convergente ? a. obiect virtual - imagine reală, micşorata şi răsturnată b. obiect virtual - imagine reală, marita şi răsturnată c. obiect real - imagine reală, micşorata şi răsturnată d. obiect real - imagine reală, marita şi răsturnată e. obiect real - imagine virtuală, marita şi dreapta π π
Barem · 1 pagină
Barem · pagina 1
A B C D E A B C D E A B C D E A B C D E A B C D E 1 21 41 61 81 2 22 42 62 82 3 23 43 63 83 4 24 44 64 84 5 25 45 65 85 6 26 46 66 86 7 27 47 67 87 8 28 48 68 88 9 29 49 69 89 10 30 50 70 90 11 31 51 71 91 12 32 52 72 92 13 33 53 73 93 14 34 54 74 94 15 35 55 75 95 16 36 56 76 96 17 37 57 77 97 18 38 58 78 98 19 39 59 79 99 20 40 60 80 100 UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA Facultatea de Medicină Program de studii: MEDICINĂ P R O B Ă D E C O N C U R S Simulare Admitere Disciplina: Biologie – Fizică Sesiunea Mai 2020 Numele…………………………………………………… Prenumele tatălui ………………………………….. Prenumele………………………………………………
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte subiecte de la aceeași facultate
Simulare · 2020Biologie și Chimie · Simularea din mai 2020Deschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Aparatul respiratorDeschide fișa Model de pregătire · 2019Fizică · Bază oficială de întrebări – Baza de date Fizica 2019 SiteDeschide fișa Model de pregătire · 2019Chimie organică · Bază oficială de întrebări – Chimie organicaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa
Răspunsuri directe
Ce trebuie să știi despre acest subiect?
Ce document de admitere este acesta?
Pagina prezintă simulare din 2020 pentru Biologie și Fizică, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.
Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?
Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.
Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?
Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.