Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Simulare · Biologie și Chimie · 2020

Facultatea de Medicină · Universitatea „Ovidius” din Constanța

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 10 pagini

Subiect · pagina 1

1
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA Medicină
Sesiunea: Simulare admitere Mai 2020
PROBĂ DE CONCURS
Varianta: Biologie - Chimie
INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS
- Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte;
- Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun
răspuns corect;
- Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător
conform modelului de mai jos:
- Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate;
- Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor;
- Nu se acceptă corecturi;
- Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă.
În atenția candidaților:
• Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și închise,
depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau să copieze;
se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive electronice
de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs.
• Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică de admitere.
Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului (caiet cu întrebări, grilă
de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după începerea concursului, atrage după
sine eliminarea candidatului din concurs.
• Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor la întrebările
din chestionare.
• Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs.
• În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul de întrebări și
cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și tipul caietului cu întrebări
revine candidatului.

Subiect · pagina 2

2
1. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPŢIA:
a. capul formează singur extremitatea cefalică a
corpului;
b. gâtul formează singur extremitatea cefalică a
corpului;
c. gâtul este segmentul ce leagă capul de trunchi;
d. capul împreună cu gâtul formează extremitatea
cefalică a corpului;
e. cavitatea toracică face parte din cavitățile
trunchiului.
2. Subdiviziunile cavității abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costală;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul stâng
3. Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni:
a. media se consideră 30-50 μ;
b. ovulul: 150- 200 μ;
c. hematia: 3,5 μ;
d. fibra musculară striată: 5-15 cm;
e. fibra musculară striată: 5-15 mm.
4. Foițele membranei nucleare sunt:
a. internă, spre matricea citoplasmatică;
b. externă, aderentă miezului nuclear;
c. externă, ce prezintă ribozomi;
d. externă ce se continuă cu citomembranele RE;
e. internă, aderentă miezului nuclear.
5. Panta ascendentă:
a. corespunde depolarizării;
b. corespunde repolarizării;
c. apare după atingerea potențialului prag;
d. se datorează ieșirii K din celulă;
e. se datorează creșterii permeabilității membranei
pentru Na.
6. Ţesutul cartilaginos elastic formează:
a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
7. Teaca de mielină nu este prezentă la:
a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;
b. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ;
c. fibrele vegetative preganglionare;
d. fibrele vegetative postganglionare;
e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.
8. Depolarizarea membranei postsinaptice se
numește:
a. potențial postsinaptic excitator, dacă este vorba de
un neuron postsinaptic;
b. potențial presinaptic excitator, dacă este vorba de
un neuron presinaptic;
c. potențial terminal de placă, dacă este vorba de o
fibră musculară scheletică;
d. potențal presinaptic de placă, în cazul joncțiunii
neuromusculare;
e. potențial inhibitor.
9. Receptorii tonici:
a. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata
aplicării stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului;
c. activitatea lor creste ulterior aplicării stimulului;
d. sunt reprezentați de receptorii vizuali;
e. sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă.
10. În interiorul cordoanelor se delimitează:
a. fascicule ascendente situate profund;
b. fascicule descendente situate periferic;
c. ganglioni;
d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociație situate profund.
11. Ramura comunicantă cenușie a nervului spinal:
a. conține fibre amielinice;
b. reprezintă axonul neuronului din ganglionul
limfatic;
c. conține fibre mielinice;
d. are originea în ganglionul vegetativ simpatic
paravertebral;
e. are originea în ganglionul spinal.
12. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a. este un fascicul încrucisat;
b. este situat în cordoanele laterale;
c. este situat în cordoanele posterioare;
d. strabate numai bulbul rahidian;
e. ajunge în cerebel de-a lungul pedunculului
cerebelos superior.
13. Căile extrapiramidale au următoarele
caracteristici:
a. își au originea în etajele corticale;
b. își au originea în etajele subcorticale;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior
medular;
d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior
medular.
14. Fenomenul de iradiere al reflexelor
polisinaptice:
a. reprezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNC;
b. reprezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNP;
c. constă în antrenarea unui număr crescut de
neuroni;
d. este guvernat de legile lui Pflugger;
e. este guvernat de legile lui Descartes.
15. În punte se găsesc:
a. nucleii cohleari;
b. nucleul salivator inferior;
c. nucleii vestibulari;
d. nucleul salivator superior;
e. nucleul motor al facialului.
16. Nervii faciali se caracterizează prin:
a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal și
salivator superior din punte;
b. originea aparentă este în șanțul bulbo-pontin;
c. fibrele motorii inervează mușchii mimicii;
d. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni;
e. au și origine în măduva cervicală.

Subiect · pagina 3

3
17. Nervii vagi se caracterizează prin:
a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul
solitar;
b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul de
pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul
ambiguu;
d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al
nervului vag;
e. fibrele motorii ajung până în pelvis.
18. La cerebel ajung:
a. fasciculele spino-talamice;
b. fasciculele spino-bulbare;
c. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul
tonusului muscular;
d. tracturile sensibilității proprioceptive de control al
mișcării;
e. fasciculul vestibulo-cerebelos.
19. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este format din corpii geniculati mediali;
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori
20. Pe fața inferioară a emisferelor cerebrale se
observă:
a. lobul parietal;
b. lobul orbital;
c. șanțul parieto-occipital;
d. lobul temporo-occipital;
e. girii orbitali.
21. Fibrele corticale de asociație se caracterizează
prin:
a. leagă între ele regiuni din emisferul drept;
b. unesc în ambele sensuri scoarța cu centrii
subcorticali;
c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng;
d. leagă emisferele de formațiunile subiacente;
e. părăsesc emisferul cerebral.
22. Dintre nervii sistemului nervos vegetativ fac
parte următorii, cu EXCEPŢIA:
a. nervul trohlear;
b. micul nerv splanhnic;
c. nervii pelvici;
d. nervul accesor;
e. marele nerv splanhnic.
23. Căile SNV:
a. simpaticul folosește calea nervului III;
b. simpaticul are căile sale proprii;
c. simpaticul folosește calea nervului IV;
d. parasimpaticul folosește calea nervului VII;
e. simpaticul folosește calea nervului VII.
24. SNV poate acționa:
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
b. complementar la nivelul aparatului reproducător;
c. complementar în micțiune;
d. complementar, în reglarea secreției salivare;
e. cooperare, în micțiune.
25. Căile de conducere ascendente directe:
a. sunt căi cu conducere rapidă;
b. sunt formate din sinapse puține;
c. folosesc sistemul reticulat ascendent activator;
d. sunt căi cu conducere lentă;
e. proiectează cortical într-o arie specifică.
26. Aria gustativă este situată în:
a. partea superioară a girusului precentral;
b. partea inferioară a girusului postcentral;
c. partea posterioară a girusului precentral;
d. în lobul parietal;
e. în lobul temporal.
27. Nervii olfactivi:
a. reprezintă axonii neuronilor multipolari din
mucoasă olfactivă;
b. fac sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv;
c. reprezintă axonii celulelor bipolare din mucoasa
olfactivă;
d. străbat lama ciuruită a etmoidului;
e. se proiectează pe fața medială a lobului temporal.
28. La nivelul analizatorului kinestezic, corpusculii
Vater-Pacini:
a. sunt sensibili la mișcări;
b. sunt stimulați de modificările presionale;
c. sunt situați în periost;
d. sunt situați în articulații;
e. sunt diferiți de cei din tegument.
29. Retina conține:
a. trei feluri de celule funcționale;
b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;
d. un strat cu celule fotosensibile, ce secretă pigmenții
vizuali,
e. un strat superficial cu celule de asociație, cu rol
protector .
30. Tractul optic conține fibre:
a. de la ambii ochi;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de
aceeași parte;
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de
aceeași parte;
d. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceeași
parte;
e. de la un singur ochi.
31. Daltonismul:
a. apare mai frecvent la femei;
b. apare la aproximativ 8% din populația masculină;
c. constă în absența celulelor cu con sensibile la
verde;
d. constă în absența bastonașelor;
e. constă în absența celulelor cu con sensibile la roșu.
32. Despre columelă putem afirma următoarele:
a. pe ea se prinde lama osoasă spirală;
b. este axul central al melcului osos;
c. este situată în interiorul melcului membranos;
d. participă la delimitarea canalului cohlear;
e. pe ea se prinde membrana vestibulară.

Subiect · pagina 4

4
33. Receptorii maculari detectează:
a. viteza de deplasare a corpului;
b. accelerația liniară de deplasare;
c. accelerația circulară de deplasare;
d. poziția capului;
e. viteza de deplasare a capului.
34. Hormonul are următoarele caracteristici, cu
EXCEPŢIA:
a. este produs de celule endocrine;
b. acționează la distanță de locul sintezei;
c. este produs de glandele exocrine;
d. sunt eliberați în sânge și limfa;
e. au o acțiune specifică reglatoare a metabolismului
celular.
35. STH-ul:
a. se mai numește și hormonul de creștere;
b. majoritatea efectelor STH-ului se exercită indirect;
c. majoritatea efectelor STH-ului se exercită direct;
d. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea unui
sistem de factori de creștere;
e. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea
somatomedinelor.
36. Hipersecreția de ACTH produce:
a. hipertrofia corticosuprarenalei;
b. tulburări metabolice;
c. diabetul bronzat;
d. diabet zaharat;
e. hipersecreția de hormoni ai corticosuprarenalei.
37. Medulosuprarenala:
a. reprezintă porțiunea centrală a glandei
suprarenale;
b. secretă hormoni de natură glucidică;
c. sintetizează hormoni din colesterol;
d. este formata din trei zone: glomerulara, fasciculata,
reticulata;
e. anatomic și funcțional este un ganglion simpatic, ai
carui neuroni nu au prelungiri.
38. Boala Basedow- Graves se caracterizează prin:
a. mărirea de volum a glandei tiroide;
b. creșterea frecvenței cardiace;
c. scăderea frecvenței cardiace;
d. scăderea în greutate;
e. încetinirea dezvoltării fizice.
39. Următoarele afirmații sunt corecte:
a. secreția pancreasului endocrin este controlata de
hipofiză;
b. glicemia este de 65-110 mg la 100ml de sânge;
c. diabetul zaharat este o boală metabolică
complexă;
d. în diabetul zaharat organismul este incapabil de a
oxida glucidele;
e. reglarea secreției de insulina se face printr-un
mecanism de feed-back, în funcție de nivelul
glicemiei.
40. Osul sacru se articulează:
a. lateral, cu osul coxal;
b. inferior, cu coccigele;
c. superior, cu coloana lombară;
d. inferior, cu femurul;
e. anterior, cu osul de parte opusă.
41. Radiusul se articulează proximal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna,
e. falangele.
42. Osul etmoid:
a. prezintă o stâncă;
b. face parte din oasele neurocraniului;
c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării
se continuă cu bulbul rahidian;
d. prezintă o lamă ciuruită, străbătută de filetele
nervului olfactiv;
e. este situat la nivelul bolții craniului.
43. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc
mușchii:
a. deltoid;
b. mare pectoral;
c. mare dorsal;
d. dințat anterior,
e. trapez.
44. Pe fața posterioară a gambei se află următorii
mușchi:
a. solear;
b. biceps femural;
c. semitendinos;
d. gastrocnemian,
e. tibial posterior.
45. Substanțele organice din salivă sunt:
a. amilaza salivară;
b. fosfolipide
c. mucina;
d. lizozimul;
e. sărurile de Na+.
46. În timpul faringian al deglutiției:
a. sunt stimulați receptorii din jurul intrării în faringe;
b. se inițiază o serie de contracții musculare
faringiene automate;
c. se inițiază o serie de contracții musculare
faringiene voluntare;
d. durează 1-2 sec;
e. durează 5-6 sec.
47. Enzimele pancreatice sunt:
a. amilaza salivară;
b. lipaza gastrică;
c. chimotripsina;
d. tripsina;
e. activatorul tripsinei.
48. Despre pigmenții bilari se pot afirma
următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. sunt secretați de hepatocite;
b. sunt metaboliți ai hemoglobinei;
c. sunt excretați biliar;
d. reduc tensiunea superficială a lipidelor
e. facilitează acțiunea lipazei pancreatice.

Subiect · pagina 5

5
49. Mușchii faringelui:
a. sunt formați din fibre musculare netede;
b. prezintă epiteliu pluristratificat pavimentos
cheratinizat;
c. are în structura sa un epiteliu cilindric
pluristratificat;
d. sunt formați din fibre musculare striate;
e. sunt inervați de nervul IX.
50. Stratul muscular al colonului:
a. este format din fibre musculare striate;
b. este format din fibre musculare netede;
c. este format din fibre intrafusale;
d. formează tenii;
e. formează benzi musculare.
51. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu
valva:
a. bicuspidă;
b. tricuspidă;
c. mitrală;
d. atrioventriculară dreaptă.
e. semilunară.
52. Centrii automatismului cardiac sunt
reprezentați de:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul sinoventricular;
c. nodulul atrioventricular;
d. fasciculul His;
e. rețeaua atrioventriculară.
53. Sistola atrială este perioada:
a. în care sângele este adus la inimă de venele mari;
b. în care sângele poate reflua în venele mari;
c. în care orificiile atrioventriculare sunt deschise;
d. în care sângele trece din atrii în ventricule;
e. ce durează 0,10 secunde.
54. Rezistența periferică poate influența presiunea
arterială datorită:
a. elasticității;
b. vâscozității sângelui;
c. debitului cardiac;
d. concentrația unor hormoni;
e. lungimea vasului.
55. Despre vene se pot afirma următoarele:
a. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă;
b. toate venele transportă sânge cu CO 2;
c. au un volum de două ori mai mare decât volumul
arterial;
d. dețin 75 % din volumul sanguin;
e. au suprafața de secțiune mai mică decât cea a
capilarelor.
56. Inimă aspiră sângele din:
a. vena cavă superioară;
b. vena cavă inferioară;
c. artera pulmonară;
d. aorta;
e. vena porta.
57. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia naștere din aorta ascendentă;
b. dă naștere arterei carotide comune stângi;
c. dă naștere arterei carotide comune drepte;
d. dă naștere arterei subclaviculare stângi;
e. dă naștere arterei subclaviculare drepte.
58. Prin sistemul azygos vena cavă superioară
strânge sângele venos de la:
a. spațiile intercostale;
b. esofag;
c. bronhii;
d. stomac;
e. ficat.
59. Numărul normal al trombocitelor pe mm3 poate
fi:
a. 150000;
b. 250000;
c. 300000;
d. 200000;
e. 5000.
60. Apărarea specifică dobândită natural poate fi:
a. pasivă, prin transfer transplacentar de anticorpi;
b. prin vaccinare;
c. activă, în urma unei boli;
d. prin administrare de anticorpi;
e. prin administrarea de antitoxine.
61. Ganglionii limfatici se caracterizează prin, cu
EXCEPŢIA:
a. sunt situați pe traiectul venelor;
b. prin ei trece în mod obligatoriu sângele;
c. sunt asemănători ganglionilor nervoși;
d. sunt situați pe traiectul vaselor limfatice;
e. prezintă în structura lor capsulă fibroasă și
medulară.
62. Canalul toracic strânge limfa din:
a. membrul inferior drept;
b. pătrimea superioară stângă a corpului;
c. membrul superior drept;
d. membrul inferior stâng;
e. pătrimea superioară dreaptă a corpului.
63. Următoarele afirmații privind pleura sunt false:
a. are două foițe, parietală și viscerală;
b. prezintă o foiță parietală ce aderă la pereții
toracelui;
c. prezintă o foiță viscerală ce aderă la plămân;
d. este un mușchi care învelește plămânii;
e. între pleure se găsește o lama fină de lichid
pericardic.
64. Reglarea ventilației se realizează:
a. de către centrii nervoși din corpii striați;
b. pe baza stimulilor primiți de la chemoreceptori;
c. de către centrii nervoși din diencefal;
d. de către centrii nervoși din puntea lui Varolio;
e. pe baza stimulilor primiți de la proprioreceptori.
65. Variațiile diametrului antero-posterior al cutiei
toracice se realizează prin:
a. ridicarea coastelor;
b. mișcări de ridicare ale diafragmului;
c. contracția mușchilor abdomenului;
d. coborârea coastelor;
e. mișcări de coborâre ale diafragmului.

Subiect · pagina 6

6
66. Hilul pulmonar:
a. se află pe fața internă a plămânilor;
b. este un situat la baza plămânilor;
c. prin el intră bronhia principală;
d. este situat numai în plămânul drept;
e. este situat numai în plămânul stâng.
67. Tubul contort proximal renal:
a. este situat în corticală;
b. se continuă cu tubul contort distal;
c. este primul segment al tubului urinifer;
d. străbate medulara;
e. se continuă cu tubul colector.
68. Inervația vezicii urinare este asigurată de:
a. simpatic, prin marele nerv splanhnic;
b. parasimpatic, prin nervii pelvici;
c. parasimpatic, prin nervul vag;
d. simpatic, ce determină contracția sfincterul intern;
e. parasimpatic, ce contractă mușchiul vezical
relaxează sfincterul extern.
69. În urina primară se regăsesc următorii
compuși:
a. glucoză;
b. proteine, în cantitate semnificativă;
c. sodiu,
d. potasiu;
e. amoniac, sub formă de clorură de amoniu.
70. Glandele anexe ale aparatului genital masculin
sunt:
a. corpul spongios;
b. corpul cavernos;
c. penisul;
d. veziculele seminale;
e. prostata.
71. Spermatogoniile:
a. sunt celulele primordiale masculine;
b. sunt celule sexuale mature;
c. sunt celule diploide;
d. se dezvoltă în canalul deferent;
e. sunt eliminate prin ejaculare.
72. Trompa uterină comunică cu:
a. vaginul;
b. uterul;
c. ovarul;
d. vulva;
e. cavitatea abdominală.
73. Glanda mamară:
a. este o glanda endocrină;
b. este înconjurată de diferite părți moi;
c. secretă laptele matern;
d. are o importanță patologică;
e. prezintă o unitate secretorie, reprezentată de
mamelon.
74. Următoarele afirmații despre foliculii ovarieni
sunt adevărate:
a. la naștere sunt în număr de câteva sute de mii;
b. la naștere, ovarul conține foliculi primordiali;
c. doar 400 se vor matura în perioada fertilă feminină;
d. cea mai mare parte din cei prezenți la naștere,
involuează;
e. sunt în număr de 300 - 400 pentru fiecare ovar.
75. Sexul copilului este determinat de:
a. tipul spermatozoidului ce fecundează ovulul;
b. tipul ovulului fecundat;
c. cromozomul sexual al ovulului;
d. cromozomul somatic al spermatozoidului;
e. cromozomul sexual al spermatozoidului.

Subiect · pagina 7

7
76. Sunt adevărate afirmațiile:
a. izomerii sunt substanțe organice care au aceeași formulă moleculară;
b. poziția dublei legături în alchene se poate identifica prin reacții de oxidare energică (KMnO 4/ H+ sau
K2Cr 2O7/H+);
c. formulei moleculare C5H 10 îi corespund 6 izomeri aciclici;
d. formulei moleculare C9H 12 îi corespund 4 izomeri;
e. alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie cis-trans.
77. Nu sunt izomeri de funcțiune între ei:
a. izoprenul și pentena;
b. fenil acetilena și stirenul;
c. anilina și nitrobenzenul;
d. formiatul de alil și acidul crotonic;
e. acetona și alcoolul alilic.
78. Conțin un atom de carbon asimetric în structură:
a. sec-butilbenzenul;
b. 3-metil-1-pentena;
c. izoprenul;
d. α-alanina;
e. p-toluidina.
79. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?
a. formulei C 4H9 îi corespund 4 radicali monovalenți;
b. omologii și derivații monosubstituiți ai benzenului nu prezintă izomerie de poziție;
c. în propină, raportul legăturilor σ: π este egal cu 3:1;
d. toate alchenele prezintă izomerie geometrică;
e. toate alchinele formează acetiluri.
80. Care dintre următoarele variante conțin afirmații reale?
a. omologul imediat superior al pentanului este hexanul;
b. la 250C, neopentanul se află în stare gazoasă;
c. la arderea n-pentanului, coeficientul oxigenului este opt;
d. butanul are în molecula sa patru atomi;
e. reacția de amonoxidare a CH 4 are loc în prezența de Pt/10000 C.
81. Se da schema:
A cracare B + C
2 B arc electric D + 3 E
3 D 600 0-800 0C F
F + C AlCl3
H2O G
B si C sunt hidrocarburi, primele în seria de omologi din care fac parte. Care dintre urmatoarele
corepsondente sunt reale?
a. A este butanul;
b. B este metanul;
c. C este etena;
d. G este cumenul;
e. G este etilbenzenul.
82. Despre fenilacetilenă, sunt corecte afirmațiile:
a. se poate obține din stiren prin adiție de X 2 și dublă eliminare de HX;
b. are caracter slab acid ce poate fi pus în evidență prin tratare cu reactiv Tollens;
c. prin hidratare, în prezența HgSO 4/H+, formează o cetonă mixtă;
d. prin hidrogenare, în prezența de Pd/Pb 2+ , formează un monomer vinilic;
e. are NE = 5.

Subiect · pagina 8

8
83. Care dintre afirmațiile referitoare la difenilmetan sunt corecte?
a. se obține în urma reacției: benzen + CH 2Cl2;
b. are nesaturarea echivalentă egală cu patru;
c. se obține printr-o reacție de alchilare Friedel Crafts;
d. are 26 de legături sigma;
e. se obține printr-o reacție de acilare Friedel-Crafts.
84. Care dintre următoarele variante de răspuns conțin afirmați reale?
a. toți compușii halogenați au aceeași reactivitate în reacția de hidroliză bazică;
b. compușii dihalogenați geminali se pot obține prin adiția HX la alchine, în 2 etape;
c. prin alchilarea benzenului cu clorura de benziliden/AlCl 3, rezultă trifenilmetanul;
d. prin hidroliza bazică a compușilor dihalogenați geminali, se pot obține dioli sau compuși carbonilici;
e. reactivitatea chimică a compușilor halogenați crește în ordinea: R−I < R−Br < R−Cl < R−F
85. Care din următoarele afirmații referitoare la fenoli, nu sunt adevărate?
a. grupa –OH din fenol favorizează substituția în poziția meta;
b. esterii fenolilor se obțin cu randamente mari prin reacția fenoxizilor cu clorurile acide;
c. fenolul se nitrează în condiții mai energice decât benzenul;
d. fenolul și fenilmetileterul reactionează cu NaOH;
e. fenolul poate da reacții de acilare atât la grupa –OH, cât și la nucleu.
86. Prin adiția H 2 la fenol (Ni, 2000C) rezultă un compus care:
a. reacționează cu Na;
b. nu reacționează cu o soluție de NaOH;
c. conține numai atomi de C secundari;
d. reacționează la cald cu anhidrida acetică;
e. nu dă reacție de deshidratare în prezența acidului sulfuric.
87. Se dă schema de reacții:
Sunt adevărate următoarele afirmații:
a. tratarea p-aminotoluenului cu clorura de acetil este o reacție de acilare;
b. compusul A este acidul antranilic;
c. compusul C este acidul p-aminobenzoic;
d. transformarea B→C este o reacție de hidroliza acida;
e. transformarea A→B este o oxidare blândă.
88. Care dintre următoarele afirmații sunt reale?
a. toate cetonele se pot obține prin reacția Kucerov;
b. oxidarea antracenului la antrachinona se face în prezența de K 2Cr 2O7/ CH 3 COOH;
c. prin condensarea aldolică a acetonei (c.c) cu propanalul (c.m.) rezultă un cetol;
d. dibenzilcetona are NE = 9;
e. prin hidroliza metilcianhidrinei rezultă acid lactic.
89. Butanona se poate obține prin:
a. adiția apei la 1-butină;
b. adiția apei la 2-butină;
c. hidroliza bazică 2,2-diclorobutanului;
d. adiția apei la vinilacetilenă;
e. oxidarea cu KMnO 4/H 2SO4 a 3,4-dimetil-3-hexenei.
90. Referitor la acidul acrilic, sunt adevărate afirmațiile:
a. reacționează cu metanolul;
b. este un acid monocarboxilic;
c. reacționează cu bromul;
d. are 4 atomi de carbon în moleculă;
e. reacționează cu hidrogenul.

Subiect · pagina 9

9
91. Despre acizii carboxilici, sunt incorecte afirmațiile:
a. au p.f. ridicate datorită legăturilor de H intermoleculare care duc la dimerizarea lor;
b. toți au aceeași stare de agregare;
c. în solvenți polari se asociază cu moleculele solventului prin legături de H;
d. acizii dicarboxilici sunt acizi mai slabi decât cei monocarboxilici
e. acizii monocarboxilici au puncte de fierbere mai mari decât ale esterilor corespunzători.
92. Conțin legături de tip amidic :
a. aminele acilate;
b. peptidele;
c. ureea;
d. aminoacizii;
e. p-aminobenzoatul de etil.
93. Care dintre următoarele variante de răspuns sunt adevărate?
a. grăsimile saturate sunt lichide;
b. tristearina este o trigliceridă omogenă;
c. indicele de iod reprezintă grame de iod adiționate la 100 g grăsime;
d. dipalmitostearina este o trigliceridă mixtă;
e. grăsimile sunt solubile în solvenți organici nepolari.
94. Care dintre următorii compuși organici reacționează cu K 2Cr2O 7/H + cu conservarea numărului de
atomi de carbon în structură?
a. sec-butanolul;
b. 3-hidroxi-1-ciclobutena;
c. alcoolul alilic;
d. acidul crotonic;
e. ciclohexanolul.
95. Sunt reacții cu lungire de catenă:
a. acilarea cumenului cu clorura de acetil(AlCl 3);
b. clorura de neopentil + KCN;
c. dimerizarea C 2H 2;
d. reacția benzenului cu cloroformul/AlCl3 ;
e. decarboxilarea serinei.
96. Rezultă compuși nesaturați prin:
a. deshidratarea glicerinei;
b. dimerizarea acetilenei;
c. polimerizarea izoprenului;
d. dehidrohalogenarea clorurii de neopentil;
e. deshidratarea 1,4-butandiolului.
97. Referitor la aminoacizi, sunt corecte afirmațiile:
a. sunt insolubili în apă și ușor solubili în solvenți organici;
b. prezintă caracter amfoter;
c. au puncte de topire peste 250 0C;
d. soluțiile lor apoase pot fi folosite ca soluții tampon;
e. există în toate stările de agregare.
98. Care dintre următoarele afirmații referitoare la proteine nu sunt corecte?
a. proteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic;
b. prin hidroliza totală a proteinelor rezultă amestecuri de α-aminoacizi;
c. în structura proteinelor naturale intră și acidul γ-aminobutiric;
d. la baza structurii proteinelor stau legăturile de tip amidă substituită la azot;
e. hemoglobina este o proteina de transport.
99. Conțin în structura lor resturi de
β-glucopiranoza:
a. amiloza;
b. celobioza;
c. zaharoza;
d. celuloza;
e. maltoza.

Subiect · pagina 10

10
100. Monozaharidele:
a. sunt substanțe cristaline, incolore;
b. formează un mare număr de legături de H intermoleculare;
c. sunt ușor solubile în apă;
d. au gust dulce;
e. conțin în structura liniară o legătură de tip eter.
Deschide documentul original
Barem · 1 pagină

Barem · pagina 1

                        
A B C D E A B C D E A B C D E A B C D E A B C D E
 1 21 41 61 81 
 2 22 42 62 82 
 3 23 43 63 83 
 4 24 44 64 84 
 5 25 45 65 85 
 6 26 46 66 86 
 7 27 47 67 87 
 8 28 48 68 88 
 9 29 49 69 89 
 10 30 50 70 90 
 11 31 51 71 91 
 12 32 52 72 92 
 13 33 53 73 93 
 14 34 54 74 94 
 15 35 55 75 95 
 16 36 56 76 96 
 17 37 57 77 97 
 18 38 58 78 98 
 19 39 59 79 99 
 20 40 60 80 100 
                        
UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
Facultatea de Medicină
Program de studii: MEDICINĂ
P R O B Ă D E C O N C U R S
Simulare Admitere
Disciplina: Biologie – Chimie
Sesiunea Mai 2020
Numele……………………………………………………
Prenumele tatălui …………………………………..
Prenumele………………………………………………
Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Simulare · 2020Biologie și Fizică · Simularea din mai 2020Deschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Aparatul respiratorDeschide fișa Model de pregătire · 2019Fizică · Bază oficială de întrebări – Baza de date Fizica 2019 SiteDeschide fișa Model de pregătire · 2019Chimie organică · Bază oficială de întrebări – Chimie organicaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă simulare din 2020 pentru Biologie și Chimie, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.