Pregătire cu un profesor
Glisează →Programează o ședință de cunoaștere
Subiect și barem
Se deschide documentul PDF… Deschide PDF
Acest subiect nu are un barem public asociat.
Model de pregătire · Fizică · 2019
Facultatea de Medicină · Universitatea „Ovidius” din Constanța
Înapoi la arhivăDespre acest subiect
pregătire · Bază oficială de întrebări – Baza de date Fizica 2019 Site
Sursa documentelor: Facultatea de Medicină – Universitatea Ovidius. Pentru acest subiect nu este disponibil un barem public.
Subiectul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 142 pagini
Mai jos sunt primele 100 pagini din 142. Documentul integral rămâne disponibil în PDF.
Subiect · pagina 1
2019 TESTE DE FIZICĂ ADMITERE Facultatea de Medicină Facultatea de Medicină Dentară UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA
Subiect · pagina 2
1 Contents Capitolul I - Electricitate ............................................................................................. 2 Capitolul II - Termodinamică .................................................................................... 62 Capitolul III - Optică ................................................................................................ 115Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 3
2 Capitolul I - Electricitate 1. Pentru circuitul din figura de mai jos putem afirma următoarele: a.R 2 3 RAB b.R2 E =I c.R3 E I1 d.R3 E =I2 e.E 4 3 UAB 2. La bornele unui generator cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r se conectează un rezistor de rezistenţă R. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Sursa trimite circuitului exterior R putere maximă atunci când rezistenţa de sarcină este egală cu rezistenţa internă a sursei b. Puterea debitată de sursa este E2/r c. Puterea maximă disipată pe rezistenţa de sarcină este E2/4r d. Randamentul în cazul transferului maxim de putere este 0.5 e. Intensitatea curentului debitat de sursă este E/r 3. Pentru circuitul din figura de mai jos cunoscând: E1=3E; r1=2r; E2=E; r2=r si R=5r putem afirma următoarele: a. Puterea debitată de sursa E1 este 5E2/4r b. Puterea debitată de sursa E2 este 3E2/2r c. Intensitatea curentului din circuit este E/4r d. Tensiunea U la capetele rezistorului R este 5E/4 e. Căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei E1 este egală cu căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei E2 4. Pentru circuitul din figura de mai jos cunoscând caracteristicile sursei E, r şi că rezistenţele din circuit se află în relaţia R1=r, respectiv R2=2r, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Intensitatea curentului din circuit este E/4r b. Rezistenţa echivalentă a rezistenţelor R1 si R2 este 3rAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 4
3 c. Puterea disipată pe rezistorul R1 este E2/8r d. Puterea disipată pe rezistorul R2 este E2/4r e. Tensiunea între punctele A si B este 0.25E 5. In expresia intensitaţii curentului electric:0dSenv= tΔ NΔe = tΔ qΔ =I a. n - reprezintă concentraţia de electroni liberi b. S0 - secţiunea longitudinală a conductorului c. vd - viteza medie a mişcării electronului sub acţiunea câmpului electric d. ∆N - numărul de electroni care trec prin secţiunea S0 e. e - sarcina electrică a unui electron (1.9 ∙10-19C) 6. Reprezentarea schematică a unei surse de tensiune electromotoare este: a. b. c. d. e. 7. Care din următoarele variante enumerate mai jos, reprezintă unitate de măsură pentru puterea electrică? a. m3•kg•s-3 b. m2•kg•s-3 c. m-2•kg•s-3 d. m-3•kg•s-3 e. W 8. Care din următoarele variante enumerate mai jos, reprezintă unitate de măsură pentru tensiunea electrică? a. A•s•m-2 b. m•kg•A-1 c. m2•kg•s-3•A-1 d. m•kg•s-3•A-1 e. V 9. Care din următoarele variante enumerate mai jos, reprezintă unitate de măsură pentru rezistenţa electrică? a. A•s•m-2 b. s4•A2•m-2•kg-1 c. F•s•m-2 d. m2•kg•s-3•A-2 e. 10. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Ampermetrul este un intrument care măsoară intensitatea curentului electric b. Ampermetrul este un instrument care măsoară căderea de tensiune pe un consumator c. Ampermetrul se leagă întotdeauna în circuit în paralel cu consumatorul d. Ampermetrul perturbă cu atât mai puţin regimul de funcţionare al reţelei în care este conectat cu cât puterea electrică pe care o consumă este mai micăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 5
4 e. Ampermetrul are o rezistenţa internă foarte mare faţă de rezistenţa circuitului (sau a porţiunii de circuit) în care se masoară intensitatea curentului 11. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Voltmetrul este un instrument care măsoară căderea de tensiune pe un consumator b. Voltmetrul este un instrument care măsoară intensitatea curentului electric printr-un consumator c. Voltmetrul se leagă întotdeauna în circuit în serie cu consumatorul d. Voltmetrul perturbă cu atât mai puţin regimul de funcţionare al reţelei în care este conectat cu cât puterea pe care o consumă este mai mică e. Voltmetrul are o rezistenţă internă foarte mare în raport cu rezistenţa porţiunii de circuit la capetele căreia se măsoară tensiunea 12. Despre montajul „amonte” utilizat pentru măsurarea unei rezistenţe R cu voltmetrul şi ampermetrul putem afirma următoarele: a. Voltmetrul aflat în circuit măsoară nu numai tensiunea U la bornele rezistorului R ci şi tensiunea la bornele ampermetrului b. Ampermetrul aflat în circuit măsoară exact intensitatea curentului care trece prin rezistorul R; c. Valoarea exactă a rezistenţei rezistorului esteI U d. Valoarea aproximativă a rezistenţei rezistorului esteAR I U unde RA este rezistenţa ampermetrului e. Este preferabil pentru măsurarea rezistenţelor mari 13. Despre montajul „aval” utilizat pentru măsurarea unei rezistenţe R cu voltmetrul şi ampermetrul putem afirma următoarele: a. Ampermetrul aflat în circuit măsoară un curent de intensitate I egală cu suma curenţilor care trec prin rezistorul R şi respectiv prin voltmetru b. Voltmetrul aflat în circuit măsoară exact tensiunea de la bornele rezistorului R c. Valoarea exactă a rezistenţei rezistorului estevR U I U unde RV este rezistenţa voltmetrului d. Valoarea aproximativă a rezistenţei rezistorului esteVR I U e. Este preferabil pentru măsurarea rezistenţelor mici în comparaţie cu rezistenţa voltmetrului 14. Rezistenţa unui conductor este direct proporţională cu: a. Lungimea conductorului b. Aria secţiunii transversale a conductorului c. Rezistivitatea electrică d. Conductrivitatea electrică e. Sarcina electrică 15. Care din variantele enumerate mai jos NU reprezintă Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit pasivă? a. I = U/R b. I = U∙R c. I = E/(R+r) d. I = E/R e. I = E/r 16. Dacă într-o porţiune de circuit electric se află o sursă cu t.e.m. E şi rezistenţa internă r, înseriată cu o rezistenţă variabilă, modificând valoarea acesteia, va atrage după sine modificarea:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 6
5 a. Valorii t.e.m. E a sursei b. Valorii rezistenţei interne r a sursei c. Valorii intensităţii curentului din porţiunea de circuit d. Valorii diferenţei de potential de la capetele porţiunii de circuit e. Sensului curentului din circuit 17. Referitor la o sursă ideală de curent se poate afirma că: a. Tensiunea electromotoare este întotdeauna egală cu tensiunea la borne b. Tensiunea la borne creşte cu creşterea curentului electric c. Prin scurtcircuitare, intensitatea curentului prin aceasta devine infinită d. Prin scurtcircuitare, intensitatea curentului prin aceasta devine zero e. Are rezistenţa internă mică 18. Rezistivitatea electrică se poate exprima în: a. A ∙ S ∙ m2 b. S4 ∙ A2 ∙ m-2 kg-1 c. A ∙ S m-3 d. m3 kg S-3 A-2 e. Ω ∙ m 19. Conductivitatea electrică (inversul rezistivităţii electrice) se poate exprima în: a. A-1 S-1 m-2 b. S-4 A-2 m2 kg c. A-1 S-1 m3 d. m-3 kg-1 S3 A2 e. Ω-1 m-1 20. Conductanţa (inversul rezistenţei electrice) se poate exprima în: a. VA b. A-1 S-1 m2 c. S-4 A-2 m2 kg d. m-2 kg-1 S3 A2 e. Ω-1 21. Rezistoarele pot fi: a. Fixe b. Mobile c. Chimice d. Cu vid e. Cu straturi subţiri 22. Rezistivitatea electrică: a. Este o mărime fizică egală cu rezistenţa unei porţiuni de conductor egală cu un metru; b. Exprimă dependenţa dintre natura conductorului şi rezistenţa electrică c. Este o constantă ce intervine in relaţia:l S ρ=R d. Se măsoară în Ω∙m e. Poate varia cu temperatura conductorului 23. Coeficientul de temperatură al rezistivităţii: a. Este o mărime caracteristică substanţei b. Se măsoară în grad-1 c. Permite determinarea rezistivității electrice cu relațiat1 0 d. Al aliajelor, este mai mic decât cel al metalelor pure e. Poate lua şi valori negativeAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 7
6 24. La capetele unui conductor metalic de lungime L şi diametru d se aplică o tensiune U. Viteza de transport (de drift) vd a electronilor de conducţie: a. Creşte de două ori dacă se dublează tensiunea aplicată b. Creşte de două ori dacă se dublează diametrul conductorului c. Scade de două ori dacă se dublează lungimea conductorului d. Scade de două ori dacă se dublează intensitatea curentului electric e. Creşte de două ori dacă rezistivitatea electrică se dublează 25. Fie o sârmă de cupru de lungime L, diametru D şi rezistivitate ρ. Rezistenţa R a sârmei de cupru între capetele acesteia este direct proporţională cu: a. Densitatea cuprului b. Rezistivitatea cuprului c. Masa sârmei de cupru d. Diametrul sârmei de cupru e. Lungimea sârmei de cupru 26. Rezistivitatea: a. Depinde de lungimea conductorului b. Are ca unitate de măsura Ω·m c. Nu depinde de temperatură d. Depinde de natura materialului e. Depinde de suprafaţa conductorului 27. Care din următoarele variante referitoare la sursa electrică sunt adevărate: a. Asigură diferenţa de potential între două puncte b. Crează un câmp electric c. Permite realizarea antrenării electronilor într-o mişcare de ansamblu d. Menţine constantă intensitatea câmpului electric într-un segment de circuit e. Transformă energia electrică în energie neelectrică 28. Considerând că tensiunea electromotoare a unei baterii este E şi că lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea a N electroni prin sursă este Lint, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Căderea interioară de tensiune pe baterie esteNe L =u int b. Tensiunea la bornele sursei esteNe L EU int c. Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea electronilor prin circuitul exterior este NeE d. Rezistenţa interioară a sursei esteNe E r e. Intensitatea curentului din circuit esteE L I int 29. Fie dat circuitul din figura de mai jos unde se cunosc R1=R, R2=2R, R3=R, tensiunea electromotoare a sursei E şi rezistenţa interioară r = R. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Curentul din circuit esteR5 E I Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 8
7 b. Căderea de tensiune pe rezistorul R1 este5 E U1 c. Căderea de tensiune pe rezistorul R2 este5,2 E =U2 d. Căderea de tensiune pe rezistorul R3 este4 E U3 e. Căderea de tensiune pe sursa este US = E 30. Legea lui Ohm pentru un circuit simplu, închis, se enunţă astfel: a. Intensitatea curentului de conducţie într-un circuit simplu, închis este egală cu raportul dintre tensiunea electromotoare a sursei de curent şi suma rezistenţei interne a sursei cu rezistenţa elementului conductor exterior legat la bornele sursei b. Intensitatea curentului de conducţie într-un circuit simplu, închis este egală cu raportul dintre tensiunea electromotoare a sursei de curent şi rezistenţa totală a circuitului c. Intensitatea curentului de conducţie intr-un circuit simplu, închis este egală cu raportul dintre tensiunea electromotoare a sursei de curent şi rezistenţa internă a sursei d. Intensitatea curentului de conducţie într-un circuit simplu, închis este egală cu raportul dintre tensiunea electromotoare a sursei de curent şi rezistenţa elementului conductor exterior legat la bornele sursei e. Intensitatea curentului de conducţie într-un circuit simplu, închis este egală cu raportul dintre tensiunea electromotoare a sursei de curent şi suma dintre rezistenţa conductoarelor de legătură şi a rezistenţei elementului conductor extern legat la bornele sursei 31. Pentru circuitul din figura de mai jos putem afirma următoarele: a. Intensitatea curentului din circuit este I = E(R + r) b. Dacă R →0, curentul debitat de sursă are valoarea I = E/r şi este maxim c. Dacă sursa nu debitează curent tensiunea la bornele sursei este U = E d. U = IR e. U = E + Ir 32. Se consider un circuit simplu format dintr-o sursă ideală cu t.e.m. E și un resistor R. În circuit se introduce un ampermetru cu rezistenţa RA care indică un curent I. Care era intensitatea I0 a curentului prin circuit înainte de introducerea ampermetrului? a.I R RR I A 0 b.I R RR I A 0 c. I RRR RR I A 2 A 2 0 d. I RRR RR I A 2 A 2 0 e. I RR R I A 0 33. Tensiunea electromotoare a unei surse este E. Conectată la un rezistor de rezistenţă R, sursa debitează un curent de intensitate I. Intensitatea de scurtcircuit a sursei este:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 9
8 a.IRE El Isc b.IRE El Isc c.0Isc d.R E Isc e.E IR 1 l Isc 34. Unui rezistor R se aplică o tensiune U. La creşterea tensiunii cu f (%) intensitatea curentului prin rezistor I creşte cu ∆I. Rezistenţa rezistorului este: a.If U R b. If1 U R c.I Uf R d. II f1U R e. II f1U R 35. Două pile galvanice identice, având fiecare tensiunea E şi rezistenţa internă r, se leagă în serie una lângă alta astfel încât borna pozitivă a primei pile galvanice se leagă de borna negativă a celei de-a doua printr-un fir, iar borna pozitivă a celei de-a doua pile se leagă de borna negativă a primei pile. Ştiind că firele de legătură au rezistenţele elctrice neglijabile, tensiunea la bornele primei pile este: a. 0 (zero) b. E/2 c. E d. 2E e. Egală cu tensiunea la bornele celei de-a doua pile 36. Un acumulator cu tensiunea E şi rezistenţă r debitează în circuitul exterior un curent de intensitate I. Dacă se măreşte R rezistenţa circuitului exterior de 3 ori, intensitatea curentului din circuit I se micşorează de 2 ori. În aceste condiţii: a. E = 2R ∙ I b. E = 2r ∙ I c. r2R 3 I E d. rR3 2 I E e. E = I (R + r) 37. Pentru circuitul din figura de mai jos, atunci când K este închis, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 10
9 a. UAG = 0 b. UBA = E c. UCB = E - IR d. UDC = 2E - Ir e. UFD = - IR 38. Pentru circuitul din figura de mai jos, atunci când K este deschis, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. UAG = 3E b. UBA = E c. UCB = E - IR d. UDC = 2E e. UFD = IR 39. O sursă cu tensiunea E are curentul de scurtcircuit de intensitate ISC. Dacă la bornele sursei se leagă o rezistenţă R atunci tensiunea la borne devine U. Intensitatea curentului din circuit este: a. I = ISC b.SC SC RIE EI I c.R U I d.SCI E U I e.R E I 40. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu tensiunea E, rezistenţă internă r şi un rezistor R = r legat la bornele sursei. Mărind de 3 ori rezistenţa rezistorului R atunci: a. Intensitatea curentului din circuit scade de două ori b. Tensiunea la bornele rezistorului R creşte de două ori c. Căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei scade de două ori d. Rezistenţa totală a circuitului creşte de patru ori e. Căderea de tensiune pe sursă creşte de două ori 41. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscând E1=E, E2=2E, r1=r2=r si R1=R2=R, putem afirma următoarele:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 11
10 a. Sensul curentului din circuit este dictat de sursa cu tensiunea E2 (A →B→C→D→A) b. Sensul curentului din circuit este dictat de sursa cu tensiunea E1 (A →D→C→B→A) c. Căderea de tensiune pe rezistorul R1 este mai mare decât căderea de tensiune pe rezistorul R2 d. Căderea de tensiune pe rezistenţa interioară a sursei E1 este egală cu căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei E2 e. Intensitatea curentului din circuit este)r+R(2 E =I 42. Fie dat un conductor metalic de lungime l, masa m, densitate d şi rezistivitate electrică ρ. Atunci când la bornele acesteia se aplică o diferenţă de potenţial U, intensitatea curentului ce străbate conductorul dat este: a. Invers proporțională cu tensiunea aplicată b. Invers proporțională cu densitatea c. Invers proporțională cu rezistivitatea electrică d. Direct proporțională cu lungimea conductorului e. Direct proporțională cu masa conductorului 43. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu tensiunea E şi rezistenţă internă r, la capetele căruia se conectează o rezistenţă R. Dacă mărim rezistenţa R de un număr de ori atunci: a. Intensitatea curentului din circuit scade b. Căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei nu se modifică c. Căderea de tensiune la bornele sursei nu se modifică d. Căderea de tensiune pe circuitul exterior se modifică e. Tensiunea electromotoare a sursei scade 44. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscând t.e.m. a sursei E, rezistenţa internă a acesteia r = R/2 si rezistenţele R1 = R, R2 = R atunci când K este deschis care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Intensitatea curentului din circuit este nulă b. Tensiunea U între punctele A si B este egală cu E c. Căderea de tensiune pe rezistorul R1 este E d. Căderea de tensiune pe rezistorul R2 este E e. Căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei este nulă 45. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscând t.e.m. a sursei E, rezistenţa internă a acesteia r = R/2 şi rezistenţele R1 = R, R2 = R atunci când K este închis care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 12
11 a. Intensitatea curentului din circuit este 2E/5R b. Căderea de tensiune pe rezistorul R1 este 2E c. Căderea de tensiune pe rezistorul R2 este 2E d. Căderea de tensiune între punctele A şi B este zero e. Căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei este E/5 46. Pentru o reţea electrică plană sunt valabile următoarele afirmaţii: a. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor laturilor care se întâlnesc într-un nod de reţea este nulă b. Suma intensitatilor curenţilor laturilor care intră într-un nod de reţea este egală cu suma intensităţilor curenţilor laturilor care ies din acel nod de reţea c. Suma algebrică a căderilor de tensiune din nodurile unui ochi de reţea este diferită de zero d. Suma algebrică a căderilor de tensiune în nodurile unui ochi de retea este egală cu suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor din laturile ochiului e. Suma algebrică a tensiunilor de la bornele laturilor unui ochi de reţea este zero 47. Pentru circuitul din figura de mai jos, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. I3 = I1+ I2 b. E2 + E3 = I2(R2+r2) + I3(R3+r3) c. E1 – E2 = I1(R1+r1) – I2(R2+r2) d. E1 + E3 = I1(R1 + R3) + I3(r2 + r3) e. E2 = I2 (R2 + r2) 48. Pentru circuitul din figura de mai jos, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. UBA = E1 – I1 (R1 + r1) b. UBA = E2 – I2 (R2 + r2) c. UBA = -E3 + I3 (R3 + r3) d. UBA = E1 + E2 – E3 e. UBA = E1 - I2 (R1 + r1)Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 13
12 49. Pentru circuitul din figura de mai jos, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. I + I1 = I2 b. E1 = I1·r1 + I·R c. E2 = I2·r2 + I·R d. E1 - E2 = I1·r1 – I2·r2 e. U = I∙R 50. Pentru circuitul din figura de mai jos, care din următoarele enunţuri nu sunt adevărate pentru a fi îndeplinită condiţia I1 = I2? a. E1 = E2 si r1 = r2 b. E1 = E2 si r1 ≠ r2 c. E1 ≠ E2 si r1 = r2 d. R = r1 + r2 e.21 21 r+r rr =R 51. Pentru porţiunea de circuit din figura de mai jos, cunoscând U1, U2, R1, R2, tensiunea U este: a.1 21 1 R RR UU b. 2 21 2 R RR UU c. U = U1 + U2 d.2 1 1 R R UU e.1 2 2 R R UU 52. Pentru porţiunea de circuit din figura de mai jos, cunoscând I1, I2, R1, R2, intensitatea I a curentului este:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 14
13 a. 2 21 1 R RR II b. 1 21 2 R RR II c. I = I1 + I2 d.2 1 2 R R II e.2 1 1 R R II 53. Rezistenţa echivalentă RAB a porţiunii de circuit din figura de mai jos este: a. RAB = R1 + R2 + R3 b.32 32 1AB RR RR RR c. 32 32121 AB RR RRRRR R d. 32 13221 AB RR RRRRR R e.321 321 AB RRR RRR R 54. Rezistenţa echivalentă RAB a porţiunii de circuit din figura de mai jos este: a.2 31 31 AB R RR RR R b.3 21 AB R RR R c.( ) 321 321 AB R+R+R RR+R =R d.( ) 321 231 AB R+R+R RR+R =R e.321 AB R 1 RR 1 1 R 55. Pentru ca ambele becuri din circuitul prezentat în figura de mai jos să lumineze, trebuie ca întrerupătoarele să îndeplinească una din condiţiile:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 15
14 a. K1 şi K2 sunt deschise b. K1 este închis, iar K2 deschis c. K1 este deschis, iar K2 închis d. K1 şi K2 sunt închise e. K1 şi K2 sunt eliminate din schema circuitului 56. În circuitul prezentat în figura de mai jos, becul B nu luminează atunci când: a. R1 = R2 si R3 = R4 b. R1 = R2 = R3 = R4 c. R1 = R4 si R2 = R3 d. R1 ∙ R3 = R2 ∙ R4 e. R1 + R3 = R2 + R4 57. Rezistenţa echivalentă (RAB) a porţiunii de circuit din figura de mai jos este: a.321 AB R 1 R 1 R 1 R b. 32321 321 AB RRRRR RRR R c.31312 321 AB RR+)R+R(R RRR =R d.321 321 AB RRR RRR R e.)R+R)(R+R( RRR =R 3221 321 AB 58. Rezistenţa echivalentă RAB a porţiunii de circuit din figura de mai jos este: a. RAB = R1 + R2 b. RAB = R1 ∙ R2 c.21 21 AB R+R RR =R d.21 2 2 2 1 AB RR RR R Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 16
15 e.21AB RR=R 59. Rezistenţa echivalentă RAB a porţiunii de circuit din figura de mai jos este: a.21 21 AB RR RR R b. RAB = R1R2 c. RAB = R1+ R2 d.21AB RRR e.21 AB R 1 R 1 1 R 60. Care din unităţile de măsură enumerate mai jos sunt corecte pentru măsurarea puterii electrice în SI: a. V /A b. A2 c. J d. V2 -1 e. W 61. Fie un circuit format dintr-o sursă de t.e.m. E, rezistanţa interioară r, şi un consumator R. Care din afirmaţiile următoare NU sunt adevărate? a. Purtătorii de sarcină au atât energie cinetică cât şi energie potenţială b. Energia cinetică a purtătorilor în punctul A este egală cu energia cinetică a acestora în punctul B c. Energia potenţială a purtătorilor în punctul A este egală cu energia potenţială a acestora în punctul B d. Energia cinetică a purtătorilor în punctul A este mai mare decât energia cinetică a acestora în punctul B e. Energia potenţială a purtătorilor în punctul A este mai mare decât energia potenţială a acestora în punctul B 62. Pentru gruparea derivaţie a unor rezistoare, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Curentul care străbate rezistorii nu depinde de rezistenţa acestora b. Rezistenţa grupării este mai mare decât a fiecărui rezistor component c. Se produce o ramificaţie a curentului principal d. Căderea de tensiune are aceeaşi valoare pentru toţi rezistorii e. Rezistenţa grupării este mai mică decât a fiecărui rezistor component 63. La aplicarea primei teoreme a lui Kirchhoff pentru o reţea cu n noduri, numărul de ecuaţii independente care se pot scrie este: a. n b. n+1Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 17
16 c. n-1 d. n2 e. (n2-1)/(n+1) 64. Se conectează o rezistenţă şunt R în paralel cu un ampermetru, astfel încât R = RA/n. Domeniul de măsurare al ampermetrului se măreşte de: a. (n+1) ori b. n ori c. (n2-1)/(n-1) ori d. (nn-nn-1)/nn-2 ori e. 1/n ori 65. Dispunem de 32 surse de c.c. identice (E, r). Formăm 4 grupări de câte 8 surse grupate în serie, pe care le legam în paralel. Parametrii sursei echivalente vor fi: a. 8E, 2r b. 4E/2, 4r/2 c. 3E/4.5, 3r/4.5 d. 32E/4, r /0.5 e. 4E/2, r/2.5 66. Un circuit simplu este caracterizat prin tensiunea electromotoare E, rezistenţa internă r şi rezistenţa exterioară R. Cum se modifică intensitatea curentului dacă în circuit se mai introduce în serie o sursă identica cu prima? a.2 R +r2 E =I b.R+r2 E2 =I c.Rr4 E2 I d.2 R r E I e.R2r E I 67. Să se determine relaţia dintre curenţii ce apar în circuitul din montajul din figură unde sursele sunt considerate ideale și având aceeași t.e.m.: a. I1=I2 b. I2=I3 c.2 I I 3 1 d. I1=I3 e. I1>I2>I3Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 18
17 68. Se consideră schema din figura alăturată în care se cunosc E1, E2 (E1>E2) şi rezistenţele R1, R2 (R1 > R2) iar rezistenţele interne r1, r2 ale surselor se neglijează. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a.1 21 1 R EE I b.2BA EVV c.2BA EVV d.t R )EE( Q 1 2 21 1 , unde Q1 reprezintă căldura disipată pe R1 e.t R E Q 2 2 1 2 , unde Q2 reprezintă căldura disipată pe R2 69. Curentul electric reprezintă: a. Transportul de electroni liberi printr-un fir conductor b. Diferenţa de potenţial dintre două puncte c. Sarcina electrică ce străbate circuitul într-o perioadă de timp d. Transportul de purtători de sarcina între două puncte dintr-un conductor având acelaşi potenţial electric e. Transportul de purtători liberi de sarcină electrică printr-un fir conductor 70. Conductoarele metalice conţin: a. Electroni liberi legaţi în nodurile reţelei b. Electroni liberi nelegați de atomii care formează structura cristalină a metalului c. Electroni care se deplasează printre ioni ordonat d. Atomi dispuşi în nodurile reţelei, la distante atât de mici, încât electronii de pe nivelele fiecărui atom se găsesc în interacţie în acelaşi timp, cu toţi ionii vecini e. Electroni care se deplasează printre ioni dezordonat 71. Fie circuitul din figură. Care relaţii sunt adevărate: a. RAB=R/4 b. RAC=2R c. RAD=R/3 d. RAE=4R/3 e. RBC=R/2 72. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în serie, fiecare element având t.e.m. E şi o rezistenţă interioară r. Bateria alimentează un circuit format dintr-un rezistor având R, legat în serie cu un montaj de două becuri cu puteri egale, legate în paralel ca în figura alăturată. Se cunosc intensitatea curentului din circuit I și intensităţile curenţilor prin becuri I1 şi I2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 19
18 a. Rezistențele celor două becuri sunt egale b. Intensităţile curenţilor prin becuri sunt egale c. Tensiunea la bornele becurilor este: nE - I(R+nr) d. Tensiunea la bornele bateriei este: nE - Ir e. Tensiunea la bornele unui element al bateriei este: E + Ir 73. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în serie, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistența R. Curentul care se stabileşte în circuit este: a.nrR nE I b.n r R E I c.n R r E I d.rR nE I e.rnR nE I 74. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în serie, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistența R. Tensiunea la bornele rezistorului R este: a.nrR nER U b.nrR ER U c.nRr nER U d.R r n 1 E U e.nRr ER U 75. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în serie, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistența R. Căderea de tensiune pe un element al bateriei este: a.nrR nER u b.nrR ER u Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 20
19 c.nRr nER u d.R )nrR(E u e.R nr 1 E u 76. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în paralel, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistenţa R. Curentul care se stabileşte în circuit este: a.rR nE I b.n r R E I c.rnR nE I d.nrR E I e.rnR E I 77. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în paralel, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagâ un rezistor cu rezistenţa R. Tensiunea la bornele rezistorului R este: a.n r R ER U b.rnR ER U c.rnR nEr U d.nR r 1 E U e.nR r 1 nE U 78. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în paralel, fiecare element având t.e.m. E şi rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistenţa R. Curentul printr-un element al sursei este: a.rR E I b.nrR E I c.rnR E I Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 21
20 d.r nR 1 r E I e.r R n r E I 79. Fie date n surse de tensiune identice cu t.e.m. E şi rezistenţa internă r cunoscute. Dacă acestea se leagă în serie, sistemul este echivalent cu o sursă cu t.e.m. Ees şi rezistenţa internă res. În aceste condiţii putem afirma următoarele: a. Ees = E b. Ees = nE c. res = nr d. res = r/n e. res = r 80. Fie date n surse de tensiune identice cu t.e.m. E şi rezistenţa internă r cunoscute. Dacă acestea se leagă în paralel, sistemul este echivalent cu o sursă cu t.e.m. Eep şi rezistenţă internă rep. În aceste condiţii putem afirma următoarele: a. Eep = E b. Eep = nE c. rep = nr d. rep = r/n e. rep = r 81. Se consideră n serii de câte q surse cu t.e.m. E şi rezistenţa internă r legate în serie, cele n serii fiind apoi legate în paralel. La bornele unei astfel de grupari se leagă un rezistor de rezistenţa R. Curentul electric ce străbate rezitorul R este: a.rqR qE I b.qRnr nE I c.n rq R qE I d.qrR En I 2 e.rqnR qnE I 82. Se consideră n serii de câte q surse cu t.e.m. E şi rezistenţă internă r legate în serie, cele n serii fiind apoi legate în paralel. Sistemul este echivalent cu o sursă cu t.e.m. Ee şi rezistenţă internă re. În aceste condiţii putem afirma următoarele: a. Ee = E b. Ee = qE c. Ee = nE d. re = qr/n e. re = nr/q 83. Cunoscând rezistenţele R1 şi R2 ale rezistorilor din figura de mai jos, precum şi conductanţele acestora G1 = 1/R1 respectiv, G2 = 1/R2, rezistenţa echivalentă a grupării este:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 22
21 a.21AB RRR b.21 21 AB GG GG R c.2 11 AB G 1GR R d.1 22 AB G 1GR R e.21AB GGR 84. Cunoscând rezistenţele R1 şi R2 ale rezistorilor din figura de mai jos, precum şi conductanţele acestora G1 = 1/R1 respectiv, G2 = 1/R2, rezistenţa echivalentă a grupării este: a.21 21 AB RR RR R b.21 21 AB RR RR R c.21 AB GG 1 R d.1GR R R 12 1 AB e.1GR R R 21 1 AB 85. Fie dat un conductor omogen de lungime L, secţiune S şi rezistivitate ρ pe care sunt marcate două puncte A şi B ce împarte conductorul în două arce de lungimi L1 şi L2 (L = L1 + L2). Rezistenţa echivalentă între punctele A şi B este direct proporțională cu: a. L1 · L2 b. L1 - L2 c. ρ d. S e. L 86. Fie doi conductori omogeni din aluminiu de lungimi L1 şi L2 şi secţiune S care sunt legaţi în serie. Cunoscând rezistivitatea aluminiului ρ, rezistenţa echivalentă a sistemului format din cei doi conductori este direct proporțională cu: a. S b. ρ c. L1Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 23
22 d. L2 e. L1 + L2 87. Fie doi conductori omogeni din aluminiu de lungime L și secţiuni S1 şi S2 care sunt legaţi în serie. Cunoscând rezistivitatea aluminiului ρ, rezistenţa echivalentă a sistemului format din cei doi conductori este direct proporțională cu: a. L b. ρ c. S1 d. S2 e. S1 + S2 88. Fie doi conductori omogeni, unul din aluminiu şi celălalt din cupru, de lungime L şi secţiune S care sunt legaţi în serie. Cunoscând rezistivitatea aluminiului ρ1 şi pe cea a cuprului ρ2, rezistenţa echivalentă a sistemului format din cei doi conductori este direct proporțională cu: a. ρ1 b. ρ2 c. ρ1 + ρ2 d. L e. S 89. Fie doi conductori omogeni din aluminiu de lungime L şi secţiuni S1 şi S2 care sunt legaţi în paralel. Cunoscând rezistivitatea aluminiului ρ, rezistenţa echivalentă a sistemului format din cei doi conductori este direct proporțională cu: a. S1 b. S2 c. S1 + S2 d. ρ e. L 90. Fie doi conductori omogeni, unul din aluminiu şi celălalt din cupru, de lungime L şi secţiune S care sunt legaţi în paralel. Cunoscând rezistivitatea aluminiului ρ1 şi pe cea a cuprului ρ2, rezistenţa echivalentă a sistemului format din cei doi conductori este direct proporțională cu: a. L b. S c. ρ1 + ρ2 d. ρ2/ρ1 e. ρ2 · ρ1 91. Pentru circuitul prezentat ȋn figura de mai jos, atunci când prin sursele E1 şi E2 nu circulă curent, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. E2 - E1 = E b. E1 = E2 c. E = I·(R1+R2+R3+r) d. E1·(R1+R2) = E2·R1 e. E2 - E1 = I·R2Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 24
23 92. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru se foloseşte un rezistor legat în paralel cu instrumentul de măsură b. Pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru se foloseşte un rezistor legat în serie cu intrumentul de măsură c. Dacă RA este rezistenţa internă a ampermetrului iar n puterea de multiplicare a şuntului atunci RS = RA·(n-1) d. Dacă RA este rezistenţa internă a ampermetrului iar n puterea de multiplicare a şuntului atunci RS = RA/(n-1) e. Ampermetrul introdus în circuit perturbă cu atât mai puţin regimul de funcţionare al reţelei în care este conectat cu cât puterea electrică pe care o consumă este mai mică 93. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Pentru extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru se utilizează o rezistenţă adiţională legată în paralel cu intrumentul de măsură b. Pentru extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru se utilizează o rezistenţa adiţională legată în serie cu intrumentul de măsură c. Dacă RV este rezistenţa internă a voltmetrului, pentru a extinde domeniul de măsurare a instrumentului de m ori, atunci rezistenţa adițională are valoarea Ra = RV·(m-1) d. Dacă RV este rezistenţa internă a voltmetrului, pentru a extinde domeniul de măsurare a instrumentului de m ori, atunci rezistenţa adițională are valoarea Ra = RV/(m-1) e. Un votmetru introdus în circuit perturbă cu atât mai puţin regimul de funcționare al rețelei cu cât puterea electrică pe care o consumă este mai mică 94. Un ampermetru cu rezistenţa internă RA indică o deviaţie maximă pentru un curent IA. Ce valoare trebuie să aibă şuntul ampermetrului RS, pentru a măsura intensități pană la o valoare I (I > IA)? a.)1 I I (R=R A AS - b.1 I I R =R A A S - c.A AA S II IR =R - d.A A S II IR =R - e.A AS I I R=R 95. Un voltmetru cu rezistenţa internă RV indică o deviaţie maximă pentru o tensiune U. Ce valoare trebuie sa aibă rezistenţa aditională Ra introdusă în circuit, pentru a măsura tensiuni până la o valoare U’ (U’ > U)? a.Va mR=R b.Va R)1+m(=R c.1+m R)1m( =R V 2 a - d.1+m R =R V a e.Va R)1m(=R - 96. Reostatul: a. Este un rezistor a cărui rezistenţă poate fi variată b. Poate fi utilizat într-un circuit ca limitator de intensitate de curentAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 25
24 c. Poate fi utilizat ca divizor de tensiune d. Introdus într-un circuit de curent continuu nu modifică rezistenţa totală a acestuia e. Poate măsura curenţii dintr-un circuit 97. Fie dat circuitul din figura de mai jos unde B este un bec de rezistenţă R0, P este un reostat a cărui rezistenţă poate varia de la valoarea 0 la R, iar U este tensiunea de alimentare a circuitului. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Reostatul P este folosit ca limitator de curent b. Reostatul P este folosit ca divizor de tensiune c. Căderea de tensiune pe bec (U0) nu depinde de poziţia cursorului (C) al reostatului (P) d. Becul luminează indiferent de poziţia cursorului (C) e. Căderea de tensiune pe bec (U0) poate depăşi tensiunea de alimentare (U) 98. Un încălzitor electric este format din două rezistoare. Alimentarea încălzitorului se realizează de la un generator de tensiune electromotoare cu rezistenţa internă neglijabilă. Timpul de încălzire a apei din încălzitor este t1 când se foloseşte numai primul rezistor şi t2 când se folosește numai al doilea rezistor. Timpul de încălzire a apei când cele două rezistenţe sunt grupate în paralel este: a.21 t+t b.21tt c.2 1 t t d.21 21 t+t tt e.21 t 1 + t 1 1 99. Fie dat circuitul din figura de mai jos unde B este un bec de rezistenţă R0, P este un reostat a cărui rezistenţă poate varia de la valoarea 0 la R, iar U este tensiunea de alimentare a circuitului. Atunci când cursorul se află în punctul C (RAC=X) intensitatea curentului din circuit indicată de ampermetru este I. Tensiunea la bornele becului este: a.oo IR=U b.o o o R R+X U =U c.U=Uo d.o o R X U=U e.X R U=U o oAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 26
25 100. Fie dat circuitul din figura de mai jos unde B este un bec de rezistenţă R0, P este un reostat a cărui rezistenţă poate varia de la valoarea 0 la R, iar U este tensiunea de alimentare a circuitului. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Reostatul P este folosit ca limitator de curent b. Reostatul P este folosit ca divizor de tensiune c. Căderea de tensiune pe bec (U0) depinde de poziţia cursorului (C) al reostatului (P) d. Becul luminează indiferent de poziţia cursorului (C) e. Căderea de tensiune pe bec (U0) poate depăşi tensiunea de alimentare (U) 101. Fie dat circuitul din figura de mai jos unde B este un bec de rezistenţă R0, P este un reostat a cărui rezistenţă poate varia de la valoarea 0 la R, iar U este tensiunea de alimentare a circuitului. Atunci când cursorul se află în punctul C (RAC=X) intensitatea curentului prin bec este Io iar intensitatea curentului din circuitul principal este I. Tensiunea la bornele becului este: a.ooo RI=U b.U=Uo c.)XR(IU=Uo -- d.)XR(I=Uo - e.XR UX I=Uo - 102. Pentru măsurarea puterii electrice, care din următoarele unităţi de măsură sunt corecte? a. VA b. A2Ω c. V2Ω d. J e. Jm 103. La trecerea printr-un consumator purtătorii de sarcină electrică nu se supun următoarelor transformări: a. Modificarea sarcinii lor electrice b. Micşorarea vitezei medii de transport c. Creşterea vitezei medii de transport d. Scăderea energiei lor potențiale e. Creşterea energiei lor potențiale 104. Care din relaţiile de mai jos între Joule şi kWh nu sunt adevărate? a. 1 kWh = 360J b. 1 kWh = 3,6·109 JAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 27
26 c. 1 kWh = 36·103 J d. 1 kWh = 3,6·106 J e. 1 kWh = 3600 J 105. Care din unităţile de măsură enumerate mai jos sunt corecte pentru tensiunea electrică? a. As b. V c. Nm/C d. Cm e. J/C 106. Care din unităţile de măsură enumerate mai jos nu sunt corecte pentru tensiunea electrică? a. A/C b. JA/C c. Nm/C d. W/C e. J/C 107. Care din unităţile de măsură enumerate mai jos sunt corecte pentru potenţialul electric? a. V b. JC c. As d. Nm/C e. AΩ-1 108. Sensul fizic al căderii de tensiune nu se referă la: a. Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea sarcinii electrice pozitive de-a lungul unei porţiuni de circuit b. Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea sarcinii electrice negative de-a lungul unei porţiuni de circuit c. Energia corespunzătoare sarcinii electrice pozitive absorbite de circuit d. Energia corespunzătoare sarcinii electrice negative absorbite de circuit e. Energia, corespunzătoare unităţii de sarcină electrică, disipată în sistem datorită ciocnirilor din reţea 109. Dacă într-o grupare de n rezistori legaţi în paralel introduşi într-un circuit, se adaugă în paralel cu acesta, încă un rezistor identic, atunci: a. Tensiunea la bornele grupării scade b. Tensiunea la bornele grupării creşte c. Intensitatea curentului din circuit creşte d. Intensitatea curentului din circuit scade e. Rezistenţa echivalentă a gruparii se micşorează 110. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscând că valoarea curentului I1 reprezintă f(%) din valoarea curentului principal I, care din următoarele afirmaţii NU sunt adevărate? a.21 R)f1(=fR -Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 28
27 b.31 R=fR c.32 R=R)f1( - d.321 fR=RR e.321 R=)R+R(f 111. Se consideră un conductor metalic omogen de lungime L, rezistivitate ρ şi aria secţiunii transversale S, care este introdus într-un calorimetru şi conectat în serie cu un ampermetru la bornele unei surse galvanice. Dacă se măsoară intensitatea curentului (I) şi tensiunea (U) la bornele conductorului, căldură disipată Q şi măsurată în calorimetru într-o perioadă de timp t este direct proporțională cu: a. U b. I c. t d. 1/t e. 1/U 112. Căldura dezvoltată ireversibil într-un timp t printr-un conductor de rezistenţă R, parcurs de un curent de intensitate I atunci când la capetele acestuia se aplică o diferenţă de potenţial U este: a. UIt b. U2t/R c. I2Rt d. U2Rt e. UIt/R 113. Fenomenul dezvoltării de căldură în conductoarele parcurse de curent electric de conducţie se numeşte: a. Efect Joule-Lenz b. Efect electrocaloric c. Efect electromagnetic d. Efect electrocinetic e. Efect electromecanic 114. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Expresia W=UIt se aplică la transformarea energiei electrice în orice altă formă de energie b. Expresia W=U2t/R se aplică numai la transformarea energiei electrice în energie termică c. Expresia W=U2t/R se aplică la transformarea energiei electrice în orice altă formă de energie d. Expresia W=I2Rt se aplică numai la transformarea energiei electrice în energie termică e. Expresia W=I2Rt se aplică la transformarea energiei electrice în orice altă formă de energie 115. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Energia dezvoltată în unitatea de timp la bornele unui consumator este UI b. Energia dezvoltată în unitatea de timp de o sursă de tensiune este EI c. Energia disipată în unitatea de timp de un consumator cu rezistenţa electrică R sub formă de căldură este IR d. Energia disipată în unitatea de timp pe un întreg circuit cu rezistența R+r sub formă de căldură este I2(R+r) e. Energia disipată în unitatea de timp pe rezistenţa internă a unei surse de tensiune sub formă de căldură este Ir 116. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu t.e.m E şi rezistenţă r care debitează pe un rezistor R un curent de intensitate I. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa totală a circuitului este: a.)r+R(I=P 2Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 29
28 b.r+R E =P 2 c.)r+R(E=P 2 d.rI=P 2 e.RI=P 2 117. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu t.e.m E şi rezistenţă internă r care debitează pe un rezistor R un curent de intensitate I. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R aflat în circuit este: a.)r+R(I=P 2 b.R )r+R( E =P 2 2 c.RI=P 2 d.R E =P 2 e.r+R E =P 2 118. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu t.e.m E şi rezistenţă internă r care debitează pe un rezistor R un curent de intensitate I. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa internă a sursei este: a.RI=P 2 b.r )r+R( E =P 2 2 c.rI=P 2 d.r E =P 2 e.r+R E =P 2 119. Teorema conservării puterii electrice se poate enunţa astfel: a. Suma algebrică a puterilor primite de toate laturile reţelei, pe la bornele lor, este întotdeauna pozitivă pentru o reţea izolată b. Suma algebrică a puterilor primite de toate laturile retelei, pe la bornele lor, este nulă pentru o reţea izolată c. Suma algebrică a puterilor debitate de sursele din reţea este nulă pentru o reţea izolată d. Diferenţa dintre suma algebrică a puterilor debitate de sursele din retea şi suma puterilor disipate în partea rezistivă a laturilor este întotdeauna pozitivă e. Suma algebrică a puterilor debitate de sursele din reţea este egală cu suma puterilor disipate în partea rezistivă a laturilor 120. Care din următoarele afirmaţii de mai jos NU sunt adevărate? a. Sursa transmite circuitului exterior puterea maximă atunci când rezistenţa de sarcină (R) este mai mare decât rezistenţa internă a sursei (r) b. Sursa transmite circuitului exterior puterea maximă atunci când rezistenţa de sarcina (R) este mai mică decât rezistenţa internă a sursei (r) c. Sursa transmite circuitului exterior puterea maximă atunci când rezistenţa de sarcina (R) este egală cu rezistenţa internă a sursei (r) d. Puterea maximă transmisă de sursă circuitului exterior este E2/4r e. Randamentul transmisiei puterii de la sursă la consumator este 1/4 în cazul transferului maxim de putereAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 30
29 121. Randamentul transmisiei puterii de la sursă la consumator este: a.r+R R =η b.E U =η c.E u 1=η - d.r R =η e.r+R r =η unde: E= t.e.m. a sursei, r = rezistenţa internă a sursei, R = rezistenţa circuitului exterior, U = căderea de tensiune pe rezistorul R, u = căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei. 122. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E1 = 4E, E2 = E, E3 = E, r1=r2=r3=0 şi R1=R2=R3=R, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Puterea debitată pe rezistorul R2 este mai mare decât puterea debitată pe rezistorul R3 b. Puterea debitată pe rezistorul R2 este egală cu puterea debitată pe rezistorul R3 c. Puterea debitată pe rezistorul R2 este mai mică decât puterea debitată pe rezistorul R3 d. Puterea debitată pe rezistorul R1 este de patru ori mai mare decât puterea debitată pe rezistorul R2 e. Puterea debitată pe rezistorul R1 este mai mare decât puterea debitată pe rezistoarele R2 şi R3 123. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E1 = 4E, E2 = E, E3 = E, r1=r2=r3=0 şi R1=R2=R3=R, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. UAB = UAC b. UBD = 0 c. UCD = 0 d. UAB = UBD e. UBC = 0Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 31
30 124. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E - t.e.m. a sursei, r - rezistenţa internă a sursei, R - rezistenţa becului, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Becul nu luminează b. Diferenţa de potenţial între punctele N şi M este diferită de zero c. Rezistenţa circuitului electric între punctele N şi M este diferită de zero d. Intensitatea curentului electric din circuit este E/r e. Puterea electrică disipată sub formă de căldură de rezistenţa internă a sursei este E2/r 125. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E1 = 4E, E2 = E, E3 = E, r1=r2=r3=r şi R1=R2=R3=R, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Sursele E2 şi E3 sunt legate în serie b. Sursele E2 şi E3 sunt legate în paralel c. Rezistenţele R2 şi R3 sunt legate în serie d. Rezistorii cu rezistenţele R2 şi R3 sunt legate în paralel e. Sursa E1 dictează sensul curentului din circuitul principal 126. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E - t.e.m. a sursei, r - rezistenţa internă a sursei, R - rezistenţa consumatorului din circuit, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Când întrerupătorul K este deschis intensitatea curentului electric din circuit este E/(R+r) b. Când întrerupătorul K este deschis U = E c. Când întrerupătorul K este închis intensitatea curentului electric din circuit este E/r d. Când întrerupătorul K este închis U = E e. Când întrerupătorul K este închis intensitatea curentului electric din circuit are cea mai mare valoare 127. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E - t.e.m. a sursei, r - rezistenţa internă a sursei, R1 şi R2 doi rezistori conectaţi în serie, astfel încât R1=R, R2=2R şi r=R, care dintre afirmaţii sunt adevărate?Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 32
31 a. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R2 este de două ori mai mare decât puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R1 b. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R2 este mai mare decât puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa internă a sursei c. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R1 este egală cu puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa internă a sursei d. Puterea dezvoltată de sursă este de trei ori mai mare decât puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R1 e. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa echivalentă a circuitului extern este de patru ori mai mare decât puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R1 128. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, cunoscând E - t.e.m. a sursei, r - rezistenţa internă a sursei, R1 şi R2 doi rezistori conectaţi în paralel, astfel încât R1=R, R2=R, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Sursa transmite circuitului exterior puterea maximă când r = R/2 b. Randamentul transmisiei puterii de la sursă la consumator ester2+R R =η c. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R1 este egală cu puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R2 d. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R1 este egală cu puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa internă a sursei e. Puterea disipată sub formă de căldură pe rezistorul R2 este egală cu puterea disipată sub formă de căldură pe rezistenţa internă a sursei 129. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Sursa echivalentă a circuitului are t.e.m. egală cu 2E b. Sursa echivalentă a circuitului are rezistenţa internă r/2 c. Curentul din circuit are valoarea I = E/(R+2r) d. Sursa echivalentă transmite circuitului exterior puterea maximă atunci când R = 2r e. Randamentul transmisiei puterii de la sursa echivalentă la consumator este η = R/(R+2r) 130. Pentru circuitul prezentat în figura de mai jos, care dintre afirmaţii sunt adevărate? a. Sursa echivalentă a circuitului are t.e.m. egală cu E b. Sursa echivalentă a circuitului are rezistenţa internă r/2 c. Intensitatea curentului electric din circuit are valoarea I = E/(2R+r) d. Sursa echivalentă transmite circuitului exterior puterea maximă atunci când R = r e. Randamentul transmisiei puterii de la sursa echivalentă la consumator este η = 2R/(2R+r)Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 33
32 131. Cunoscând că o lanternă cu o baterie cu t.e.m. E si rezistenţă internă r are un randament η, atunci rezistenţa becului RAB este: a.η1 rη =RAB - b.1-1- η r =RAB c.η1 r =RAB - d.1-1- -1 η ηr =RAB e.η r )η1(=RAB - 132. Cunoscând că o lanternă cu o baterie cu t.e.m. E si rezistenţă internă r are un randament η, intensitatea curentului debitat de baterie este direct proporțional cu: a. E b. η c. 1-η d. r e. ISC (curentul de scurtcircuit) 133. Cunoscând că o lanternă cu o baterie cu t.e.m. E si rezistenţă internă r are un randament η, puterea disipată sub formă de căldură de rezistenţa becului este direct proporţională cu: a. E b. r c. η d. 1-η e. ISC (curentul de scurtcircuit) 134. O sursă cu t.e.m. E şi rezistenţă internă r, debitează pe un rezistor cu rezistenţa R. Căldura degajată în circuitul exterior în timpul t este direct proporţională cu: a. E2 b. R c. (R+r)2 d. t e. r 135. Trei rezistoare identice sunt legate astfel: două în paralel şi în serie cu al treilea la tensiunea U. Fiecare rezistor conectat separat la tensiunea U funcţionează normal consumând puterea P. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Rezistenţa unui rezistor legat în circuit este U2/P b. Rezistenţa echivalentă a circuitului este 3U2/2P c. Curentul electric din circuit este 2P/U d. Căldura degajată în circuitul extern în timpul t este 2Pt/3 e. Puterea electrică disipată sub formă de căldură pe rezistenţele legate în paralel sunt diferite 136. Care din următoarele variante enumerate mai jos utilizate pentru a dubla tensiunea electromotoare ȋntr-un circuit electric simplu format dintr-un rezistor și o sursă cu t.e.m. E și rezistenţă internă r sunt corecte? a. Să montăm ȋn serie în acelaşi sens o sursă identică b. Să montăm ȋn paralel în acelaşi sens o sursă identică c. Să montăm ȋn serie cu rezistorul R un alt rezistor identic d. Să montăm ȋn paralel cu rezistorul R un alt rezistor identicAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 34
33 e. Să montăm ȋn serie în acelaşi sens o sursă identică si în paralel cu rezistorul R un alt rezistor identic 137. O baterie cu t.e.m. E şi rezistenţa internă nenulă se conectează succesiv la rezistenţele R1 şi R2. Ştiind că în ambele cazuri căldura degajată în rezistoare în acelaşi interval de timp este aceeaşi, care din următoarele afirmaţii sun adevărate? a. Căldura degajată când la sursă se conectează rezistorul R1 este direct proporţională cu t.e.m. a sursei b. Căldura degajată când la sursă se conectează rezistorul R2 este direct proporţională cu rezistenţa totală a circuitului c. Intensitate curentului din circuit este aceeaşi în ambele cazuri d. Rezistenţa internă a sursei este21RR=r e. Rezistenţa internă a sursei este21 R+R=r 138. Tensiunea la bornele unei surse de curent continuu (UAB) este mai mare decât tensiunea ei electromotoare (E) dacă sursa considerată este: a. Legată în paralel cu o altă sursă având E’ > E b. Legată în serie cu un rezistor cu rezistenţa egală cu rezistenţa sa internă c. Legată în opoziţie cu o altă sursă având E’ > E d. Parcursă de un curent ce intră în borna sa pozitivă e. Legată în serie cu un rezistor având rezistenţa infinită 139. Tensiunea la bornele unei surse de curent continuu (UAB) este mai mică decât tensiunea ei electromotoare dacă: a. Rezistenţa internă a sursei este zero b. Se leagă în serie cu o sursă având E’ = E si aceeasi polaritate c. Este parcursă de un curent ce intră în borna sa negativă d. Este legată în serie cu un rezistor având rezistenţa infinită e. Se leagă în opoziţie cu o altă sursă având E’ < E 140. O sursă ideală de tensiune E alimentează un circuit format din două rezistenţe R1 = R si R2 = 5R legate în paralel. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Rezistenţa echivalentă a circuitului este 6R b. Curentul total din circuit este 6E/5R c. Curentul ce străbate rezistorul R1 este E/R d. Curentul ce străbate rezistorul R2 este 2E/5R e. Puterea debitată de sursă este 6E2/5R 141. Fie date trei rezistoare identice legate în paralel la tensiunea U. Fiecare rezistor conectat separat la tensiunea U funcţioneaza normal consumând puterea P. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate? a. O rezistenţă din circuit are valoarea U2/P b. Rezistenţa echivalentă a sistemului de rezistori este 3U2/P c. Intensitatea curentului din circuit este 3P/U d. Intensitatea curentului ce străbate un rezistor al circuitului este 2P/U e. Căldura degajată în timpul t de un rezistor al circuitului este P∙t 142. Fie date trei rezistoare identice legate în serie la tensiunea U, fiecare rezistor conectat separat la tensiunea U funcționează normal consumând puterea P. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. O rezistenţă din circuit are valoarea U2/P b. Rezistenţa echivalentă a sistemului de rezistori este 3U/P c. Intensitatea curentului din circuit este P/3U d. Căldura degajată în timpul t de un rezistor al circuitului este P∙t/9 e. Căldura degajată în timpul t de sistemul de rezistenţe este 7P∙t /9Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 35
34 143. La creşterea rezistenţei exterioare a unui circuit simplu: a. Intensitatea curentului scade b. Tensiunea la bornele rezistorului creşte c. Randamentul circuitului creşte d. Puterea utilă creşte e. Puterea utilă scade 144. O sursă cu tensiune electromotoare E şi rezistenţă internă r debitează pe un rezistor R un curent de intensitate I. Cunoscând că la scurtcircuit intensitatea curentului devine ISC. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Intensitatea curentului de scurtcircuit este E/R b. Intensitatea curentului din circuit esterR E I c. Raportul dintre r si R este I/(ISC – I) d. Randamentul circuitului inițial este η = (ISC – I)/ISC e. Puterea transmisă de sursă circuitului exterior este P = E∙ISC 145. Randamentul unui circuit electric simplu: a. Depinde numai de tensiunea electromotoare E şi de rezistenţa internă r ce caracterizează sursa b. Este egal cu 50% dacă puterea dezvoltată în circuitul exterior este maximă c. Creşte dacă rezistenţa circuitului exterior creşte d. Scade dacă rezistenţa circuitului exterior creşte e. Depinde numai de rezistenţa circuitului exterior 146. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscând E, r, R1 = R, R2 = 4R. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate când întrerupătorul K este deschis? a.rR5 E I b.rR5 R c. R rR E P 2 2 R1 d. R4 rR4 E P 2 2 2R e. Re = 5R 147. Care din următoarele afirmaţii de mai jos referitoare la tensiunea la bornele unei surse ideale sunt adevărate? a. Este mai mare decât tensiunea electromotoare a sursei b. Este mai mică decât tensiunea electromotoare a sursei c. Este egală cu tensiunea electromotoare a sursei d. Depinde de rezistenţa externă a circuitului e. Nu depinde de rezistenţa internă a surseiAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 36
35 148. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscând E, r, R1 = R, R2 = 4R. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate când întrerupătorul K este închis? a.rR E I b.rR5 R c. R rR5 E P 2 2 R1 d. Puterea electrică disipată de rezistorul R2 sub formă de căldură este zero e. Rezistenţa echivalentă a circuitului exterior este R 149. Rezistenţa electrică a unui conductor se poate măsura: a. Cu ampermetrul b. Cu voltmetrul c. Cu ohmetrul d. În amperi e. În ohm (Ω) 150. Amperul este: a. Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric b. Unitatea de măsură a tensiunii electrice c. Unitate fundamentală în SI d. Unitate derivată în SI e. Unitate parțială în SI 151. Dacă pintr-un circuit electric închis circulă un current electric atunci acesta poate conține: a. Numai rezistenţe b. O sursă c. Două surse aşezate în opoziţie cu condiţia ca t.e.m. să nu fie egale d. Numai un ampermetru e. Numai un voltmetru 152. Tensiunea electrică se măsoară: a. Cu ampermetrul b. Cu voltmetrul c. În amperi d. În coulombi e. În volti (V) 153. Ampermetrul ideal: a. Are rezistenţa internă infinită b. Are rezistenţa internă zero c. Măsoară curentul din circuit d. Măsoară rezistenţa circuitului e. Măsoară tensiunea între două puncte ale unui circuit 154. Generatorul de tensiune: a. Generează sarcini electriceAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 37
36 b. Generează curent electric indiferent de rezistenţa electrică a circuitului extern c. Poate avea şi rezistenţă internă zero d. Generează o tensiune la borne e. Înmagazinează sarcini electrice 155. Rezistenţa electrică a unui conductor: a. Depinde direct proporţional de tensiunea la borne b. Depinde invers proporţional de intensitatea curentului ce îl parcurge c. Depinde de caracteristicile geometrice ale conductorului d. Depinde de natura metalului din care este făcut conductorul e. Depinde de conductoarele de legătură 156. Rezistivitatea electrică a unui material: a. Depinde de material b. Depinde de temperatură c. Depinde de lungimea conductorului d. Depinde de secţiunea conductorului e. Depinde de tensiunea electromotoare a sursei aflate în circuit 157. Conductivitatea electrică: a. Este inversul rezistivităţii b. Este inversul rezistenţei c. Depinde de natura conductorului d. Depinde de temperatură e. Nu depinde de material 158. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Dacă mai multe rezistoare se grupează în serie atunci rezistenţa echivalentă va fi mai mare decât cea mai mare rezistenţă din grupare b. Dacă mai multe rezistoare se grupează în paralel atunci rezistenţa echivalentă va fi mai mică decât cea mai mică rezistenţă din grupare c. Dacă mai multe rezistoare se grupează în serie şi apoi în paralel atunci rezistenţele echivalente ale celor două grupări sunt egale d. Dacă mai multe rezistoare se grupează în serie atunci rezistenţa echivalentă este egală cu rezistenţa echivalentă a surselor din circuit e. Dacă mai multe rezistoare se grupează în paralel atunci rezistenţa echivalentă este egală cu rezistenţa echivalentă a surselor din circuit 159. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscȃnd E1, r1, E2, r2 (E2 > E1) și rezistența externă R, care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. Sensul curentului din circuit este dictat de sursa E2 b. Sensul curentului din circuit este dictat de sursa E1 c. Sursele sunt dispuse ȋn circuit ȋn opoziție d. Tensiunea UAB la bornele sursei E1 este mai mare decȃt tensiunea ei electromotoare e. Tensiunea UCB la bornele sursei E2 este mai mare decȃt tensiunea ei electromotoare 160. Care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. Randamentul unei surse ȋn cazul ȋn care ținem seama doar de pierderile prin efect Joule este:rR r b. Puterea utilă transferată rezistorului este maximă dacă R = rAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 38
37 c. Puterea utilă maximă transferată rezistorului este E2/4r d. Randamentul electric ȋn cazul transferului puterii maxime este 50% e. Puterea electrică pierdută este E2/R 161. Pentru circuitul din figura de mai jos, cunoscȃnd că tensiunea electromotoare a sursei ideale este E, rezistența voltmetrului este infinită, iar rezistența rezistorului este R, care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. Intensitatea curentului din circuit este I = E/R b. Tensiunea ȋnregistrată de voltmetru este E/2 c. Rezistența internă a sursei este egală cu zero d. Puterea transmisă de sursa circuitului extern este E2/R e. Randamentul transmisiei puterii de la sursă la rezistor este 80% 162. Voltmetrul ideal: a. Are rezistența internă zero b. Are rezistența internă infinită c. Măsoară intensitatea curentului din circuit d. Măsoară diferența de potențial ȋntre două puncte ale unui circuit e. Măsoară rezistența ȋntre două puncte ale unui circuit 163. Voltul (V) reprezintă: a. Unitate de măsură fundamentală in SI b. Unitate de măsură derivată in SI c. Unitate de măsură a tensiunii electrice d. Unitate de măsură a curentului electric e. Unitate de măsură a diferenței de potențial dintre două puncte ale unui circuit 164. Joule (J) reprezintă: a. Unitate de măsură a conductivității b. Unitate de măsură a energiei c. Unitate de măsură a rezistenței electrice d. Unitate de măsură fundamentală ȋn SI e. Unitate de măsură derivată ȋn SI 165. Watt (W) reprezintă: a. Unitate de măsură pentru puterea electrică b. Unitate de măsură pentru rezistența electrică c. Unitate de măsură pentru tensiunea electrică d. Unitate de măsură fundamentală ȋn SI e. Unitate de măsură derivată ȋn SI 166. Ohm (Ω) reprezintă: a. Unitate de măsură pentru puterea electrică b. Unitate de măsură pentru rezistența electrică c. Unitate de măsură pentru tensiunea electrică d. Unitate de măsură fundamentală ȋn SI e. Unitate de măsură derivată ȋn SIAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 39
38 167. Fie două baterii legate ȋn serie E1=2E si E2=E avȃnd rezistențele interne r1=2r si r2=r. Cunoscȃnd că rezistorul conectat ȋn circuit ȋn serie cu sursele are rezistența R=3r. Care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. Intensitatea curentului din circuit este I = E/2r b. Puterea debitată pe rezistența internă a sursei E1 este E2/2r c. Puterea debitată pe rezistența internă a sursei E2 este E2/r d. Puterea debitată pe rezistența internă a sursei E1 este 3E2/r e. Randamentul transmisiei puterii de la gruparea de baterii la rezistorul R este 50% 168. Fie un circuit electric format dintr-o sursă de curent cu tensiunea electromotoare E si rezistentă internă r, legată ȋn serie cu un rezistor R și cu două rezistoare R1 si R2 legate ȋntre ele ȋn paralel. Cunoscȃnd E, r, I, U, R = 3r și că rezistențele R1 și R2 absorb puterile P1 si P2 care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. U = E – 4Ir b. R1 = U/P1 c. R2 = U/P2 d. Rezistența echivalentă a rezistorilor R1 și R2 este U2/(P1+P2) e. Puterea absorbită pe rezistorul R este 3I2r 169. O sursă cu tensiunea electromotoare E și rezistența internă r disipă pe un rezistor de rezistență R o putere P. Cunoscând E, P şi r, curentul debitat de sursă ȋn circuit este: a.r2 Pr4EE I 2 b.r2 Pr4EE I 2 c.r2 E I d.r2 Pr4E I 2 e.r Pr4E I 2 170. O sursă cu tensiunea electromotoare E și rezistența internă r disipă ȋn circuitul exterior o putere P cȃnd la borne este legat un rezistor cu rezistența R. Care din următoarele afirmații nu sunt adevărate? a. Intensitatea curentului din circuit esterR E I Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 40
39 b. Puterea disipată pe rezistorul R esterR RE P 2 c. Tensiunea electrică la bornele rezistorului esterR ER U d. Căldura disipată de rezistenţa internă a sursei estet r R PQr e. Căldura disipată de rezistorul R aflat în circuit estetPQR 171. Pe soclurile a două becuri scrie: B1 (U, P); B2 (U, 2P): a. Rezistența filamentului primului bec este U2/P b. Rezistența filamentului celui de al doilea bec este U2/2P c. Rezistența echivalentă a celor două becuri legate in serie este U2/3P d. Rezistența echivalentă a celor două becuri legate in paralel este 3U2/2P e. Dacă cele două becuri se leagă ȋn serie la o tensiune egală cu 2U, căderea de tensiune pe primul bec este de două ori mai mare decăt căderea de tensiune pe al doilea bec 172. Care din următoarele afirmații nu reprezintă aplicații ale efectului termic: a. Lămpi electrice cu incandescență b. Siguranța fuzibilă c. Electrocauterul d. Cuptoare e. Aparate de ȋncălzit 173. Care din următoarele enunțuri de mai jos NU reprezintă expresia matematică a uneia din legile lui Kirchhoff? a. j jK K K EIR b.0I K K c.R U I d.I U R e.t Q P 174. Care din următoarele afirmații referitoare la rezistoare sunt greșite? a. Sunt elemente de circuit construite pentru a avea o rezistență fixă sau variabilă b. Pot fi chimice, cu vid sau cu straturi subțiri c. Nu pot fi sensibile la acțiunea luminii d. Sunt elemente de circuit care servesc pentru ȋncălzirea ȋn diferite aparate electrocasnice e. Nu pot fi utilizate pentru reglarea intensității curentului 175. La gruparea ȋn paralel a două rezistențe identice de valoare R rezistența echivalentă este: a. 2R b. R/2 c. Mai mică decȃt la gruparea lor ȋn serie d. Mai mare decȃt la gruparea lor ȋn serie e. Maximă 176. La gruparea ȋn serie a două rezistențe identice de valoare R, rezistența echivalentă este: a. 2R b. R/2Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 41
40 c. Mai mică decȃt la gruparea ȋn paralel d. Mai mare decȃt la gruparea ȋn paralel e. Minimă 177. Pentru un circuit electric simplu ȋnchis, Legea lui Ohm se poate aduce sub forma: a. U = I/R b. E = RI + rI c. E = U + u d. I = U/(r + R) e. E = I2r 178. Căderea de tensiune ȋn interiorul unei surse cu tensiunea electromotoare E și rezistența internă r, străbătută de un curent electric de intensitate I este: a. R/I b. E c. E – Ir d. E – IR e. rI 179. Rezistența unui conductor filiform: a. Nu depinde de temperatură b. Depinde de natura materialului din care este făcut c. Este direct proporțională cu densitatea materialului d. Depinde de intensitatea curentului ce trece prin el e. Este invers proporțională cu aria secțiunii conductorului 180. Ȋntr-un circuit simplu, format dintr-o sursă reală (E, r) și o rezistență externă R, prin legarea ȋn paralel pe rezistența externă a unei alte rezistențe R: a. Rezistența echivalentă scade b. Intensitatea curentului crește c. Căderea de tensiune ȋn sursă scade d. Tensiunea electromotoare crește e. Tensiunea la bornele sursei crește 181. La dublarea căderii de tensiune de la bornele unui rezistor ohmic cu rezistența R: a. Intensitatea curentului prin rezistor se dublează b. Intensitatea curentului prin rezistor se reduce la jumătate c. Valoarea rezistenței rezistorului se dublează d. Valoarea rezistenței rezistorului se reduce la jumătate e. Puterea disipată pe rezistor crește de patru ori 182. Se consideră un circuit simplu format dintr-un rezistor R și o sursă de tensiune (E, r). Prin modificarea circuitului așa cum se menționează ȋn variantele de mai jos, cel puțin două din aceste variante conduc la aceeași valoare a intensității curentului electric din circuit: a. Montȃnd ȋn paralel și ȋn același sens cu sursa o altă sursă identică b. Montȃnd ȋn serie ȋn același sens cu sursa o sursă identică c. Montȃnd ȋn paralel cu rezistorul R un alt rezistor identic d. Montȃnd ȋn paralel cu sursa o altă sursă identică și ȋn paralel cu rezistorul R un alt rezistor identic e. Montȃnd ȋn serie cu rezistorul R un alt rezistor identic 183. În circuitul din figura de mai jos sursa este ideală, iar becurile sunt identice. Iniţial întrerupătorul K este deschis. După ȋnchiderea ȋntrerupătorului:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 42
41 a. Becurile 3 și 4 vor lumina mai puțin b. Becul 2 va lumina mai puternic decât în cazul când K este deschis c. Becurile 3 și 4 se sting d. Becul 1 va lumina mai slab decât becul 4 e. Becurile 1 și 2 se vor stinge 184. Ȋn circuitul din figura de mai jos sursa de tensiune electromotoare este reală (E, r) și rezistorii au toți aceeași rezistență: a. Toți rezistorii sunt parcurși de curenți egali b. Puterea electrică maximă ȋn circuitul extern se obține pentru r = R c. Rezistenta echivalentă a circuitului extern este 2R/3 d. Intensitatea curentului electric ce străbate sursa este 𝐼 = 3𝐸 2𝑅+3𝑟 e. Intensitatea curentului de circuit este mai mare decȃt ȋn cazul ȋn care la bornele sursei ar fi fost conectat numai un rezistor 185. Fie circuitul electric alcătuit dintr-o sursă de curent (E, r), un rezistor R, un bec (B) și un comutator (K). Ce se ȋntȃmplă la ȋnchiderea comutatorului (K)? a. Becul se aprinde b. Becul se stinge c. Luminozitatea becului scade d. Luminozitatea becului crește e. Sensul curentului prin circuit nu se modifică 186. Pe laturile unui ochi de rețea se află numai rezistoare (fără generatoare de tensiune). Care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. Suma algebrică a căderilor de tensiune pe rezistoare este zero b. Suma curenților de pe ramurile ochiului este zero c. Rezistența echivalentă a ochiului este zero d. Pot fi aplicate legile lui Kirchhoff e. Puterea consumată este zero 187. Ȋn circuitul din figura de mai jos toate becurile sunt identice. Care din următoarele afirmații sunt adevărate?Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 43
42 a. B1 luminează cel mai puternic b. B3 luminează mai slab decȃt B2 c. B2 luminează mai puternic decȃt B4 d. B3 luminează mai slab decȃt B4 e. Toate becurile luminează la fel 188. Prin gruparea generatoarelor de tensiune ȋn serie: a. Tensiunea electromotoare a grupării se mărește b. Intensitatea de scurtcircuit se mărește c. Rezistența internă echivalentă se mărește d. Curentul electric debitat rămâne constant e. Tensiunea la mersul ȋn gol scade 189. Pentru ca rezistența echivalentă a unei grupări ȋn paralel de rezistori să crească este necesar: a. Să creștem tensiunea la bornele grupării b. Să adăugăm o rezistență ȋn paralel cu gruparea c. Să creștem intensitatea curentului din circuit d. Să adăugăm o rezistență ȋn serie cu gruparea existentă e. Să scoatem o rezistență din gruparea existentă 190. Referitor la tensiunea electrică este adevărat că: a. Scăderea tensiunii electrice duce la creșterea intensității curentului ȋn orice circuit electric b. Pentru o porțiune de circuit este egală cu produsul IR c. Se măsoară cu ajutorul ohmetrului d. Suma algebrică a tensiunilor ȋntr-un ochi de rețea este zero e. Se măsoară ȋn volt (V) 191. Ȋn circuitul din figura de mai jos cele trei becuri B1, B2, B3 sunt identice. Care din următoarele afirmații sunt adevărate? a. Prin arderea lui B2 duce la stingerea lui B1 și B3 b. Prin arderea lui B3, B1 și B2 vor lumina la fel c. B1 luminează mai slab decȃt B2 și B3 d. Prin arderea becului B1, B2 și B3 se sting e. B2 luminează mai puternic decȃt B1 dar mai slab ca B3 192. Fie 3 surse de tensiune identice (E, r≠0). Prin gruparea acestora ȋn diverse moduri se pot obține următoarele tensiuni electromotoare echivalente: a. Ee = E b. Ee = 2E c. Ee = 3E d. Ee = E/3 e. Ee = E/2Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 44
43 193. Referitor la legea a doua a lui Kirchhoff este adevărat că: a. Se aplică ochiurile de rețea b. Are expresia E = IR + Ir c. Derivă din legea de conservare a energiei d. Se aplică numai circuitelor electrice simple e. Are expresia U = IR 194. Ȋntr-un circuit electric simplu format dintr-o sursă de tensiune reală (E, r ≠0) și un rezistor R, despre tensiunea la bornele rezistorului U putem afirma că: a. U > E dacă R > 0 b. U < E dacă R > 0 c. U = E dacă R = 0 d. U = 0 dacă R = 0 e. U = E dacă R > 0 195. Despre puterea electrică se poate afirma că: a. Este o mărime fizică vectorială b. Poate lua valori negative c. Se măsoară ȋn amperi / secundă (A/s) d. Se măsoară ȋn watt e. Este egală cu produsul dintre tensiunea electrică și intensitatea curentului electric 196. Precizați care este relația corectă ȋntre tensiunile electrice dintre diferitele puncte ale circuitului de mai jos: a. UAB = UBC b. UBC = UBD c. UAB + UBC < E d. UAB + UBC = E e. UAC = E 197. Sensul convenţional al curentului electric printr-un conductor metalic: a. este sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină pozitivi prin conductorul metalic respectiv b. este sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină negativi prin conductorul metalic respectiv c. de la un potenţial electric mai mic la un potenţial electric mai mare prin conductorul metalic respectiv d. de la un potenţial electric mai mare la un potenţial electric mai mic prin conductorul metalic respectiv e. este sensul de deplasare a electronilor de conducţie prin conductorul metalic respectiv 198. Despre ampermetru se poate afirma că: a. ampermetrul se leagă în serie cu elementul de circuit prin care se măsoară intensitatea curentului electric b. ampermetrul se leagă în paralel cu elementul de circuit prin care se măsoară intensitatea curentului electric c. ampermetrul ideal are rezistenţa electrică neglijabilă (practic nulă) d. ampermetrul ideal are rezistenţa electrică infinită e. ampermetrul ideal are rezistenţa electrică mult mai mare decât rezistenţa electrică a elementului de circuit prin care se măsoară intensitatea curentului electricAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 45
44 199. Despre voltmetru se poate afirma că: a. voltmetrul se leagă în serie cu elementul de circuit la bornele căruia se măsoară tensiunea electrică b. voltmetrul se leagă în paralel cu elementul de circuit la bornele căruia se măsoară tensiunea electrică c. voltmetrul ideal are rezistenţa electrică neglijabilă (practic nulă) d. voltmetrul ideal are rezistenţa electrică infinită e. voltmetrul ideal are rezistenţa electrică mult mai mică decât rezistenţa electrică a elementului de circuit la bornele căruia se măsoară tensiunea electrică 200. Tensiunea la bornele unui generator U care alimentează un circuit exterior: a. este numeric egală cu raportul dintre energia furnizată de generator circuitului exterior extW într-un interval de timp oarecare şi sarcina electrică q care trece printr-o secţiune transversală a acelui circuit în acel interval de timp b. este numeric egală cu raportul dintre energia furnizată de generator circuitului interior al generatorului intW într-un interval de timp oarecare şi sarcina electrică q care trece printr-o secţiune transversală a acelui circuit în acel interval de timp c. poate fi exprimată prin formulaq W U ext d. poate fi exprimată prin formulaq W U int e. se măsoară în Volt în Sistemul Internaţional de Unitaţi 201. Rezistenţa electricăR unui conductor metalic omogen de rezistivitate , cu lungimea , având aria secţiunii transversaleS constantă: a. este mărimea fizică scalară numeric egală cu raportul dintre tensiunea electrică aplicată la capetele conductorului şi intensitatea curentului electric care se stabileşte prin acesta b. este mărimea fizică scalară numeric egală cu raportul dintre intensitatea curentului electric care se stabileşte prin conductor şi tensiunea electrică aplicată la capetele conductorului c. poate fi calculată utilizând relaţia S R d. poate fi calculată utilizând relaţiaS R e. poate fi calculată utilizând relaţia S R 202. Utilizând notaţiile din manualele de fizică, dependenţa de temperatură a rezistivităţii unui metal NU poate fi exprimată sub forma: a. t1t 0 b. t1t 0 c. t1 t 0 d. 𝜌(𝑡) = 𝜌0 𝛼∙𝑡 e. 𝜌(𝑡) = 𝜌0 ∙ 𝑡 203. Se consideră un circuit simplu format dintr-un generator de tensiune cu rezistenţa internăr şi tensiunea electromotoareE şi un rezistor cu rezistenţa electricăR . Notând cuU tensiunea la bornele generatorului şi cuu căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului, rezultă că intensitatea curentului electricI din circuit se poate exprima prin: a.R E I b.R U I Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 46
45 c.rR U I d.r u I e.rR E I 204. Se consideră un circuit simplu format dintr-un generator de tensiune cu rezistenţa internăr şi tensiunea electromotoareE şi un rezistor cu rezistenţa electricăR . Notând cuU tensiunea la bornele generatorului şi cuI intensitatea curentului electric din circuit, rezultă că: a.rR RE U b.rR rE U c. rR r 1EU d.rIEU e.rIEU 205. Se consideră un circuit simplu format dintr-un generator de tensiune cu rezistenţa internăr şi tensiunea electromotoareE şi un rezistor cu rezistenţa electricăR . Notând cuU tensiunea la bornele generatorului, cuu căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului şi cuI intensitatea curentului electric din circuit, rezultău se poate exprima prin: a.rR rE u b.rR rE u c.RIEu d.RIEu e.rIEu 206. Unitatea de măsură pentru sarcina electrică poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma (simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică): a.J V b.J s c.A s d.A s e.V A 207. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma (simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică): a.J C b.J C c.AAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 47
46 d.A e.W A 208. Unitatea de măsură pentru rezistența electrică poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma (simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică): a.V A b.V A c.2 W A d.A V e.W A 209. Unitatea de măsură pentru rezistivitatea electrică poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma (simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică): a.V m A b.V A m c.2 W m A d.W m A e.W A m 210. Unitatea de măsură pentru energia electrică poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma (simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică): a.V A b.V A s c.W s d.2 A s e.A s 211. Unitatea de măsură pentru puterea electrică poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma (simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică): a.V A b.V A s c.J s d.2 A e.AAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 48
47 212. Un generator de tensiune de parametri ,E r conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi modificată. Atunci când rezistenţa electrică a consumatorului electric este egală cu rezistenţa internă a generatorului: a. intensitatea curentului care parcurge circuitul are valoarea maximă b. tensiunea la bornele generatorului este egală cu/ 2E c. puterea electrică debitată de generator în circuitul exterior are valoarea maximă d. randamentul circuitului electric este 50% e. tensiunea la bornele generatorului este egală cuE 213. Un fir cilindric de oțel are rezistenţaR . Din acest fir se confecţionează un pătratABCD (ca în figura de mai jos). Rezistenţa echivalentă a pătratului astfel obținutABR , măsurată între puncteleA şiB , respectiv, rezistenţa echivalentă a pătratuluiACR , măsurată între puncteleA şiC , pot fi scrise sub forma: a.3 4 AB R R b.3 16 AB R R c.3 8 AB R R d.2 AC R R e.4 AC R R 214. Un generator de tensiune de parametri ,E r este conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui rezistor. Prin circuit se stabileşte un curent electric de intensitate I. Notând cuscI intensitatea curentului în cazul scurtcircuitării generatorului, randamentul circuitului și tensiunea la bornele generatorului pot fi exprimate prin relațiile: a.1 sc I I b.2 1 sc I I c. sc sc I I E U I d.sc sc I E U I I e.rIEU Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 49
48 215. Un generator de tensiune de parametri ,E r este conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui rezistor. Puterea electrică furnizată de generator rezistorului este: a. egală cu produsul dintre tensiunea electromotoare a generatorului și intensitatea curentului care străbate circuitul b. egală cu produsul dintre tensiunea la bornele generatorului şi intensitatea curentului care străbate circuitul c. maximă atunci când tensiunea la bornele generatorului este egală cu tensiunea la bornele rezistorului d. egală cu produsul dintre tensiunea la bornele rezistorului şi intensitatea curentului care străbate circuitul e. maximă dacă rezistența rezistorului este egală cu rezistența internă a generatorului 216. Un generator electric într-un circuit: a. produce electroni b. menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului c. închide, respectiv, deschide circuitul d. transformă energia electrică în alte forme de energie (în căldură, de exemplu) e. transformă o anumită formă de energie în energie electrică 217. Valoarea puterii electrice disipată pe un rezistor la bornele căruia se aplică o tensiune constantă: a. depinde de rezistenţa electrică a rezistorului b. nu depinde de rezistenţa electrică a rezistorului c. este invers proporţională cu intensitatea curentului care circulă prin rezistor d. depinde de polaritatea tensiunii aplicate la bornele rezistorului e. este independentă de intervalul de timp în care curentul electric circulă prin rezistor 218. Se realizează o grupare în serie formată din rezistoare identice. Această grupare se conectează la bornele unui generator de tensiune continuă. Dacă se scoate din grupare un rezistor, atunci: a. rezistenţa grupării de rezistori și intensitatea curentului prin generator scad b. rezistenţa grupării de rezistori şi intensitatea curentului prin generator cresc c. rezistenţa grupării de rezistori scade, iar intensitatea curentului prin generator crește d. rezistenţa grupării de rezistori și tensiunea la bornele generatorului scad e. rezistenţa grupării de rezistori și tensiunea la bornele generatorului cresc 219. Dacă la bornele unui generator de tensiune cu rezistența internă neglijabilă se leagă un rezistor, atunci intensitatea curentului electric prin generator este1I , iar dacă la bornele aceluiași generator se leagă un alt rezistor, atunci intensitatea curentului electric prin generator devine2I . Dacă la bornele aceluiași generator de tensiune se leagă gruparea serie a celor doi rezistori, atunci intensitatea curentului electric prin generator estesI , iar dacă la bornele aceluiași generator de tensiune se leagă gruparea paralel a celor doi rezistori, atunci intensitatea curentului electric prin generator estepI . Ȋn aceste condițiisI șipI pot fi exprimați prin relațiile: a.1 2sI I I b.1 2 1 2 s I I I I I c.1 2 1 2 p I I I I I Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 50
49 d.1 2pI I I e.1 2 1 2 2 s I I I I I 220. La gruparea rezistoarelor în serie: a. rezistenţa echivalentă este mai mică decât oricare dintre rezistenţele rezistoarelor din grupare b. inversul rezistenţei echivalente a grupării serie este egală cu suma inverselor rezistenţelor rezistorilor grupaţi c. intensitatea curentului electric are aceeași valoare prin fiecare rezistor al grupării serie d. intensitatea curentului ce trece prin rezistenţa echivalentă este egală cu suma intensităţilor curenţilor ce trec prin fiecare rezistor e. rezistenţa echivalentă este mai mare decât oricare dintre rezistenţele rezistoarelor din grupare 221. Intensitatea curentului la scurtcircuitarea unui generator de tensiune electrică estescI . Puterea maximă pe care o poate furniza acest generator unui circuit exterior convenabil ales estemax extP . Tensiunea electromotoareE a generatorului şi rezistenţa internăr a acestuia sunt date de relaţiile: a.max 4 ext sc P E I b.max 4 ext sc P E I c.max 2 ext sc P E I d.max 2 4 ext sc P r I e.max 2 4 ext sc P r I 222. Un reostat este conectat la bornele unui generator, având tensiunea electromotoareE şi rezistenţa internăr . Intensitatea curentului electric prin reostat în funcţie de tensiunea la bornele acestuia se exprimă prin relațiaI a U b , undea șib sunt constante reale pozitive cunoscute. În aceste condiții, tensiunea electromotoareE a generatorului şi rezistenţa internăr a acestuia sunt date de relaţiile: a.a E b b.b E a c.2E ab d.1 r b e.r b 223. Două generatoare au aceleaşi tensiuni electromotoare, dar rezistenţe interne diferite. Puterea maximă pe care o poate debita primul generator pe un circuit exterior convenabil ales este1P , iar puterea maximă pe care o poate debita cel de-al doilea generator pe un alt circuit exterior convenabil ales este2P . Cele două generatoare conectate în serie pot debitaAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 51
50 pe un circuit exterior puterea maximăsP și aceleași două generatoare conectate în paralel pot debita pe alt circuit exterior puterea maximăpP . Ȋn aceste condițiisP șipP pot fi exprimate prin relațiile: a.1 2 1 2 s P P P P P b.1 2 1 2 s P P P P P ·4 c.1 2sP P P d.1 2pP P P e.1 2 1 2 s P P P P P ·2 224. Tensiunea la bornele unui generator electric care este conectat într-o rețea electrică poate fi mai mare decât tensiunea electromotoare,E , a acestuia dacă: a. generatorul este străbătut de curent electric de la borna pozitivă la cea negativă a acestuia b. generatorul este străbătut de un curent electric de intensitate egală cu intensitatea de scurtcircuit c. căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului este mai mică decât tensiunea electromotoare,E d. rezistenţa internă a generatorului este mai mare decât rezistenţa circutului din care face parte acesta e. generatorul este legat pe aceeaşi ramură de reţea în opoziție cu un alt generator cu tensiunea electromotoare'E E 225. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Fie)d( ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între punctele A și B când întrerupătorul K este deschis și fie)i( ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între punctele A și B când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții: a. d ABR R b. 1,5d ABR R c. 3î ABR R d. î ABR R e. d î AB ABR R 226. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Stabiliţi care dintre relaţiile de mai jos sunt adevărate: a.ABR RAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 52
51 b.3 AB R R c.5 6 AB R R d.2 AC R R e.0ACR 227. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Stabiliţi care dintre relaţiile de mai jos sunt adevărate: a.ABR R b.3 AB R R c.2 CD R R d.CDR R e.5 8 AC R R 228. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Fie d ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este deschis și fie î ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții: a. d ABR R b. 3d ABR R c. 2î ABR R d. î ABR R e. î d AB ABR R 229. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Fie d ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este deschis și fie î ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 53
52 a. d ABR R b. 3d ABR R c. 5 3 î ABR R d. 2 3 î ABR R e. î d AB ABR R 230. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Fie d ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este deschis și fie î ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții: a. d ABR R b. 3d ABR R c. 5 3 î ABR R d. î ABR R e. î d AB ABR R 231. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Fie d ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este deschis și fie î ABR rezistența electrică a rețelei de rezistori între puncteleA șiB când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții: a. d ABR R b. 2 3 d ABR R c. 2 î AB R R d. 3 2 î ABR R e. î d AB ABR R 232. Se consideră reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Stabiliţi care dintre relaţiile de mai jos sunt adevărate:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 54
53 a.2ABR R b.3ABR R c.2 3 CD R R d.ACR R e.8 3 CD R R 233. Capetele unui fir cilindric de cupru, având rezistenţa elecrticăR , se sudează unul de celălalt, obţinându-se o spiră circulară. Se aleg pe spiră trei puncte:,A B șiC ;A șiC diametral opuse, iarB la mijlocul arcului de cercAC (ca în figura de mai jos). Rezistența electrică a spirei măsurată între puncteleA șiB ABR , respectiv, rezistența electrică a spirei între puncteleA șiC ACR respectă relațiile: a.ACR R b.3 4 AB R R c.4 AC R R d.2 AC R R e.3 16 AB R R 234. Se confecţionează un tetraedru regulatVABC (, , ,V A B C fiind vârfurile tetraedrului) din șase bucăți identice de sârmă de oțel, fiecare bucată de sârmă având rezistența electricăR . Rezistența electrică echivalentă a tetraedrului, măsurată între două vârfuri ale acestuia, poate fi exprimată prin relațiile: a.AVR R b.2 AB R R c.4 AC R R d.2 AC R R Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 55
54 e.4 AV R R 235. Căderea de tensiune pe un consumator: a. este o mărime fizică scalară b. se măsoară cu ampermetrul c. se măsoară cu voltmetrul care se montează întotdeauna în serie cu consumatorul d. se măsoară cu ampermetrul care se montează întotdeauna în paralel cu consumatorul e. se măsoară cu voltmetrul care se montează întotdeauna în paralel cu consumatorul 236. Despre tensiunea electromotoare a unui generator cu rezistenţa internă nenulă care alimentează un circuit simplu, se poate afirma că: a. este energia totală de care dispune sursa b. este potenţialul total al sursei c. este egală cu suma dintre tensiunea la borne şi căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului d. este numeric egală cu lucrul mecanic efectuat de generatorul electric pentru a transporta unitatea de sarcină pozitivă de-a lungul întregului circuit e. este egală cu tensiunea indicată de un voltmetru legat în paralel cu bornele generatorului 237. Care dintre următoarele afirmaţii legate de efectul Joule este adevărată: a. este un efect termodinamic care constă în transformarea energiei electrice în lucru mecanic b. este un efect termodinamic ireversibil c. este un efect termodinamic reversibil d. constă în dezvoltare de căldură în conductoarele parcurse de curent electric e. constă în transformarea energiei potenţiale a purtătorilor liberi de sarcină în energie cinetică de vibraţie a nodurilor reţelei metalice 238. Reostatul este: a. rezistenţă electrică de valoare scăzută b. un rezistor pus în contact termic cu un termostat c. un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi modificată printr-un fenomen mecanic d. un rezistor cu rezistenţa electrică variabilă e. un rezistor care îşi menţine temperatura constantă la trecerea curentului electric prin acesta 239. Energia electrică totalătotalW dezvoltată de un generator de tensiune de parametri ,E r conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui consumator ohmic de rezistențăR într-un interval de timpt poate fi exprimată sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.2 total E t W R r b.total E t W R r c. 2 totalW R r I t d. totalW R r I t e.totalW EI t 240. Energia electricăRW consumată de un rezistor de rezistențăR conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui generator de tensiune de parametri ,E r într- un interval de timpt poate fi exprimată sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică):Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 56
55 a. 2 2R RE W t R r b. 2R RE t W R r c.RW UR t d.RW UI t e. 𝑊𝑅 = (𝑅 + 𝑟)𝐼2∆𝑡 241. Energia electricăintW consumată de circuitul interior al unui generator de tensiune de parametri ,E r conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui consumator ohmic de rezistențăR într-un interval de timpt poate fi exprimată sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.2 int u I W t r b.2 int u W t r c. 2 int 2 rE t W R r d.intW rI t e.intW uI t 242. Randamentul unui circuit electric simplu format dintr-un generator de tensiune de parametri ,E r conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui consumator ohmic de rezistențăR (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.U E b.u E c.r R r d.R R r e.U u E 243. Puterea electrică totalătotalP dezvoltată de un generator de tensiune de parametri ,E r conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui consumator ohmic de rezistențăR poate fi exprimată sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.2 total E P R r b.total E P R r c. 2 totalP R r I Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 57
56 d. totalP R r I e.totalP EI 244. Puterea electricăRP consumată de un rezistor de rezistențăR conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui generator de tensiune de parametri ,E r poate fi exprimată sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a. 2 2R RE P R r b. 2R RE P R r c.RP UR d.RP UI e. 𝑃𝑅 = (𝑅 − 𝑟)𝐼2 245. Puterea electricăintP consumată de circuitul interior al unui generator de tensiune de parametri ,E r conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele unui consumator ohmic de rezistențăR poate fi exprimată sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.2 int u I P r b.2 int u P r c. 2 int 2 rE P R r d.intP rI e.intP uI 246. În condițiile transferului optim (maxim) de putere de la un generator de tensiune de parametri ,E r la un consumator ohmic de rezistențăR conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele generatorului, rezultă că (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.2 int 4 E P r b.2 2 R E P r c.2 2 total E P r d.totalP rE e.2 4 total E P r Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 58
57 247. În condițiile transferului optim (maxim) de putere de la un generator de tensiune de parametri ,E r la un consumator ohmic de rezistențăR conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele generatorului, rezultă că (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.1 4 b.1 2 c.2 max 2 R E P r d.2 max 4 R E P r e.100% 248. În condițiile transferului optim (maxim) de putere de la un generator de tensiune de parametri ,E r la un consumator ohmic de rezistențăR conectat prin fire de rezistență electrică neglijabilă la bornele generatorului, intensitatea curentului electric prin circuit, tensiunea la bornele consumatorului și căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului se pot exprima sub forma (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.4 E u b.2 E I r c.E I r d. 𝐼 = 𝐸 3 e.U u 249. Parametrii generatorului de tensiune electrică echivalent cu gruparea în serie a două generatoare de tensiune electrică diferite de parametrii 1 1,E r , respectiv, 2 2,E r pot fi exprimați prin formulele: a.1 2echivalentE E E b.1 2 1 2 1 2 1 1echivalent E E r r E r r c.1 2 1 1 1echivalentr r r d.1 2echivalentr r r e.1 2 2 echivalent E E E Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 59
58 250. Parametrii generatorului de tensiune electrică echivalent cu gruparea în paralel a două generatoare de tensiune electrică diferite de parametrii 1 1,E r , respectiv, 2 2,E r pot fi exprimați prin formulele: a.1 2echivalentE E E b.1 2 1 2 1 2 1 1echivalent E E r r E r r c.1 2 1 1 1echivalentr r r d.1 2echivalentr r r e.1 2 2 echivalent E E E 251. Parametrii generatorului de tensiune electrică echivalent cu gruparea în serie an generatoare de tensiune electrică diferite de parametrii 1 1,E r , 2 2,E r ,..., 2 2,E r pot fi exprimați prin formulele: a.1 1 1 n k k k echivalent n k k E r E r b.1 n echivalent k k E E c.1 1 1echivalent n k k r r d.1 1 1n kechivalent kr r e.1 n echivalent k k r r 252. Parametrii generatorului de tensiune electrică echivalent cu gruparea în paralel an generatoare de tensiune electrică diferite de parametrii 1 1,E r , 2 2,E r ,..., 2 2,E r pot fi exprimați prin formulele: a.1 1 1 n k k k echivalent n k k E r E r b.1 n echivalent k k E E Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 60
59 c.1 1 1echivalent n k k r r d.1 1 1n kechivalent kr r e.1 n echivalent k k r r 253. Se consideră2 rezistori diferiți care au rezistențele electrice1R și2R . FieserieR rezistența electrică echivalentă a grupării în serie a celor2 rezistori și fieparalelR rezistența electrică echivalentă a grupării în paralel a celor2 rezistori. În aceste condiții, rezultă că: a.1 2 1 1 1 paralelR R R b.1 2 1 2 paralel R R R R R c.1 2 1 2 serie R R R R R d.1 2serieR R R e.1 2serieR R R 254. Se considerăn rezistori diferiți care au rezistențele electrice1 2, ,..., nR R R . FieserieR rezistența electrică echivalentă a grupării în serie a celorn rezistori și fieparalelR rezistența electrică echivalentă a grupării în paralel a celorn rezistori. În aceste condiții, rezultă că: a.1 1 1n kparalel kR R b.1 1 1paralel n k k R R c.1 n serie k k R R d.1 1 1n kserie kR R e.1 n paralel k k R R 255. Se consideră circuitul electric din figura de mai jos. Fied randamentul circuitului electric când întrerupătorul K este deschis și fieî randamentul circuitului electric când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții, sunt valabile relațiile:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 61
60 a.0,5d b.0,6d c.0,75î d.0,5î e.d î 256. Reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos este alimentată de un generator de parametriiE și r=R. Fied randamentul circuitului electric când întrerupătorul K este deschis și fieî randamentul circuitului electric când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții, sunt valabile relațiile: a.0,5d b.0,75d c.0,75î d.0,5î e.d î 257. Reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos este alimentată de un generator de parametriiE și r=R. Fied randamentul circuitului electric când întrerupătorul K este deschis și fieî randamentul circuitului electric când întrerupătorul K este închis. În aceste condiții, sunt valabile relațiile: a.0,5d b.0, 4d c.0,33î d.0,6î e.d î Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 62
61 258. Se consideră un generator electric cu tensiunea electromotoareE și rezistența internă 𝑟 . La scurtcircuit, intensitatea curentului prin generator scI , tensiunea la bornele generatorului scU și căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului scu se exprimă prin relațiile: a.sc E I r b.0scI c.0scU d.scU E e.scu E 259. Se consideră un generator electric cu tensiunea electromotoareE și rezistența internă 𝑟 . La funcționarea generatorului electric în gol, intensitatea curentului prin generator gI , tensiunea la bornele generatorului gU și căderea de tensiune pe circuitul interior al generatorului gu respectă relațiile: a.0gI b.g E I r c.gU E d.0gU e.gu E 260. Se consideră un generator electric cu tensiunea electromotoareE și rezistența internăr . Notând cugR rezistența electrică a circuitului exterior la funcționarea generatorului electric în gol, și cugR rezistența electrică a circuitului exterior la scurtcircuitul generatorului electric, rezultă că: a.0gR b.gR c.sR d.0sR e.sR rAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 63
62 Capitolul II - Termodinamică 1. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la agitaţia termică este adevărată: a. reprezintă mişcarea permanentă şi ordonată a moleculelor oricărei substanţe b. intensitatea mişcării de agitaţie termică este dependentă de starea de agregare şi este independentă de temperatura substanţei c. la încălzirea unei substanţe se intensifică agitaţia termică d. la o temperatură dată, viteza moleculelor este independentă de starea de agregare a substanţei considerate e. intensitatea mişcării de agitaţie termică este dependentă atât de starea de agregare, cât şi de temperatura substanţei respective 2. Referitor la agitaţia termică, se poate afirma că: a. încălzirea unei substanţe nu modifică starea de agitaţie termică, ci modifică doar temperatura b. reprezintă mişcarea permanentă, dezordonată a oricărui corp c. reprezintă mişcarea permanentă şi dezordonată a moleculelor oricărei substanţe d. intensitatea mişcării de agitaţie termică este dependentă numai de temperatura substanţei e. la încălzirea unei substanţe se intensifică agitaţia termică 3. Difuzia: a. se produce lent la temperaturi mici b. nu se poate produce pentru substanţele solide c. este fenomenul spontan şi ireversibil de mişcare în toate direcţiile a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe atunci când substanţele sunt în contact d. este un proces de mişcare dezordonată a moleculelor e. evidenţiază structura continuă a materiei 4. Stabiliţi care dintre afirmaţiile următoare referitoare la difuzie este FALSĂ: a. difuzia se produce rapid la temperaturi mici b. viteza de difuzie este influenţată de starea de agregare a substanţelor aflate în contact c. difuzia este fenomenul spontan şi reversibil de mişcare în toate direcţiile a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe atunci când substanţele sunt în contact d. difuzia este un proces de mişcare ordonată a moleculelor e. experimentele de difuzie evidenţiază structura discontinuă a materiei 5. Stabiliţi care dintre afirmaţiile următoare referitoare la mişcarea browniană este FALSĂ: a. a fost evidenţiată prin observaţia unei suspensii coloidale de polen în apă b. este cu atât mai intensă cu cât fluidul este mai vâscos c. este cu atât mai intensă cu cât particulele în suspensie sunt mai mici d. este cu atât mai intensă cu cât temperatura este mai mică e. a fost evidenţiată prin observaţia soluţiilor omogene de apă şi polen 6. Mişcarea browniană: a. a fost evidenţiată prin observaţia soluţiilor omogene de apă şi polen b. a fost evidenţiată prin observaţia unei suspensii coloidale de polen în apă c. este cu atât mai intensă cu cât fluidul este mai puţin vâscos d. este cu atât mai intensă cu cât particulele în suspensie sunt mai mari e. este cu atât mai intensă cu cât temperatura este mai mare 7. Stabiliţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate: a. volume egale de gaze diferite, aflate în aceleaşi condiţii de presiune şi temperatură, conţin acelaşi număr de molecule b. numărul lui Avogadro este numărul de molecule dintr-un mol de substanţă c. numărul lui Avogadro reprezintă cantitatea de gaze diferite în aceleaşi condiţii de presiune şi de temperatură d. numărul lui Avogadro are aceeaşi valoare pentru toate substanţeleAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 64
63 e. numărul lui Avogadro este adimensional 8. Un sistem termodinamic: a. are un număr finit de parametri de stare variabili în timp dacă este în echilibru b. poate realiza schimb de energie cu alte sisteme termodinamice dacă este închis c. suferă o transformare termodinamică dacă cel puţin un parametru de stare se modifică în timp d. este izolat dacă nu permite schimbul de substanţă cu exteriorul e. dacă este deschis dacă schimbă substanţă şi energie cu mediul exterior 9. Un sistem termodinamic: a. este izolat, dacă nu schimbă nici energie şi nici substanţă cu exteriorul b. deschis poate schimba doar substanţă cu mediul exterior, nu şi energie c. este în echilibru, dacă toţi parametrii termodinamici rămân constanţi în timp d. evoluează spontan spre o stare de echilibru atunci când este izolat de exterior e. evoluează spontan spre stări de neechilibru pe care nu le părăseşte cât timp nu este perturbat 10. Într-o transformare termodinamică: a. o parte din parametrii ce descriu starea sistemului se modifică b. starea termodinamică iniţială a sistemului nu se modifică c. dacă sistemul este izolat, va evolua spontan spre o stare de neechilibru d. pot exista parametri de stare constanţi e. toţi parametrii de stare rămân constanţi în timp 11. O transformare termodinamică este: a. reversibilă, dacă sistemul termodinamic poate reveni în starea iniţială prin alte stări intermediare faţă de transformarea directă b. cvasistatică, atunci când toţi parametri de stare ai sistemului se modifică rapid în timp c. cvasistatică, atunci când parametrii de stare ai sistemului se modifică în timp astfel încât stările intermediare ale sistemului termodinamic pot fi aproximate stări de echilibru termodinamic d. cvasistatică, atunci când toţi parametrii de stare nu se modifică în timp e. ciclică, dacă starea iniţială coincide cu cea finală 12. Într-un proces termodinamic: a. o parte din parametrii de stare care descriu starea sistemului se modifică b. starea termodinamică a sistemului nu se modifică c. dacă sistemul este izolat va schimba doar lucru mecanic cu mediul exterior d. are loc o transformare de stare e. toţi parametrii de stare se modifică 13. Care dintre mărimile fizice de mai jos, este mărime fizică de stare: a. energia internă b. temperatura c. căldura d. lucrul mecanic e. variaţia energiei interne 14. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a. volumul este un parametru de stare extensiv b. temperatura este un parametru de stare intensiv c. presiunea este un parametru de stare extensiv d. masa gazului este un parametru de stare intensiv e. masa gazului este un parametru de stare extensiv 15. Care dintre următoarele exemple poate fi considerat un sistem termodinamic: a. un atom de hidrogen b. un balon cu oxigen c. o prăjitură cu frişcăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 65
64 d. 20 de electroni e. o butelie închisă plină cu butan 16. Un termometru cu mercur greşit etalonat indică -20 când este introdus în apă cu gheaţă, la presiunea normală şi +130 când este introdus în vaporii apei care fierbe la aceeaşi presiune. Se poate afirma că: a. dacă termometrul indică + 70, atunci temperatura reală este de + 70C b. dacă termometrul indică + 70, atunci temperatura reală este de + 60C c. dacă termometrul indică + 70, atunci temperatura reală este de + 80C d. dacă termometrul indică + 40, atunci temperatura reală este de + 40C e. dacă termometrul indică + 40, atunci temperatura reală este de + 70C 17. Un sistem termodinamic este închis dacă între el şi mediul exterior: a. există schimb de masă, dar nu şi schimb de energie b. există schimb de masă şi schimb de energie c. există schimb de energie, dar nu şi de masă d. nu există schimb de masă e. există schimb de masă 18. Un sistem termodinamic se află într-o stare de echilibru termodinamic dacă: a. fiind izolat, nu mai părăseşte această stare de la sine niciodată b. nici unul din parametrii care îl caracterizează în starea respectivă nu se modifică în timp c. toţi parametrii care-l caracterizează au valori pozitive d. volumul şi presiunea rămân constante în timp e. temperatura sistemului este constantă în timp 19. Care dintre următoarele egalităţi sunt corecte? a. KTCt b. Pentru orice fenomen termic KTCt c. KTCt 15,273 d. KTCt 15,273 e. KTCt 16,273 20. Într-o transformare ciclică: a. parametrii stării iniţiale sunt identici cu parametrii stării finale b. sistemul nu schimbă căldură cu exteriorul c. are loc transformarea integrală a lucrului mecanic în căldură şi invers d. energia internă depinde doar de stările intermediare prin care trece sistemul e. variaţia energiei interne este zero 21. Următoarele mărimi fizice sunt adimensionale: a. unitatea atomică de masă b. masa atomică relativă c. masa moleculară relativă d. exponentul adiabatic e. numărul lui Avogadro 22. Ecuaţia termica de stare a gazului ideal se poate exprima prin formula (notațiile fiind cele din manualul de fizică): a.RTpV b.RTpV c.TNkpV B d.Tnkp B e.NRTpV Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 66
65 23. Alegeţi afirmaţia corectă: a. temperatura este un parametru aditiv b. la echilibru termic corpurile au temperaturi egale c. temperatura este o mărime fizică scalară de proces d. temperatura este un parametru intensiv e. corpurile aflate în echilibru termic schimbă energie numai sub formă de căldură 24. Ecuaţia calorică de stare a gazului ideal se poate exprima prin relaţia (notațiile fiind cele din manualul de fizică): a.TCU V b.cedabs QQ c.1 pV U d.vRT i U 2 e.NRT i U 2 25. Pentru un gaz ideal monoatomic aflat la temperaturaT , marimea fizica descrisa de relatiaTkB 2 3 (Bk este constanta lui Boltzmann): a. se exprimă în S.I. în K b. reprezintă energia cinetică de translaţie a unei molecule; c. se exprimă în S.I. în J d. reprezintă energia cinetică medie de translaţie a unei molecule e. reprezintă energia internă a unui mol de gaz 26. Ecuatia calorica de stare a gazului ideal monoatomic este (notațiile fiind cele din manualul de fizică): a.TNkU B 2 3 b.pVU 2 3 c.TCU V 2 3 d.RTU 2 3 e.TCU p 2 3 27. Conform modelului gazului ideal din teoria cinetico-moleculară: a. forţele intermoleculare sunt conservative şi nu pot fi neglijate b. forţele intermoleculare sunt neglijabile c. moleculele gazului sunt considerate puncte materiale d. mişcarea fiecărei molecule, luată separat, se supune legilor mecanicii clasice e. mişcarea de ansamblu a moleculelor este ordonată 28. Se dau două recipiente identice ca volum, care conţin unul O2 și altul N2, în aceleași condiții de temperatura și presiune. Ştiind că μO2 > μN2, se poate afirma că recipientul cu oxigen, comparativ cu recipientul cu azot conține: a. o masă mai mare de gazAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 67
66 b. o masa mai mică de gaz c. mai multe molecule d. mai puţine molecule e. acelaşi număr de molecule 29. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a. presiunea gazului ideal este direct proporţională cu energia cinetică medie a mişcării de translaţie a moleculelor b. presiunea gazului ideal este direct proporţională cu energia internă şi cu volumul gazului c. presiunea gazului este invers proporţională cu energia internă a gazului d. presiunea gazului ideal este direct proporţională cu energia cinetică a fiecărei molecule e. presiunea gazului ideal este direct proporţională cu numărul de molecule de gaz din unitatea de volum 30. Viteza termică a moleculelor unui gaz ideal este egală cu (notațiile fiind cele din manualul de fizică): a.AN RT3 b.0 3 m TkB c.m pV3 d. RT3 e. p3 31. Un mol: a. este unitatea de măsură pentru masa moleculară relativă b. este unitatea de măsură pentru cantitatea de substanţă c. este unitatea de măsură pentru masa molară d. reprezintă cantitatea de gaz conţinută în volumul molar e. este o unitate fundamentală de măsură în Sistemul Internaţionalde Unităţi 32. Aerul dintr-o cameră de locuit este încălzit. În aceste condiţii: a. energia cinetica medie de translaţie a moleculelor creşte b. concentraţia de particule scade c. energia internă a aerului din camera rămâne constantă d. energia internă a aerului din camera creşte e. viteza termică a moleculelor creşte 33. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, despre mărimea fizică exprimată prin raportul RT se poate afirma că: a. reprezintă presiunea gazului b. reprezintă o căldură schimbată de gaz c. se exprimă în S.I. în Pa d. se exprimă în S.I. în J e. are aceeaşi unitate de măsură ca şi lucrul mecanicAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 68
67 34. Despre energia internă a gazul ideal se poate afirma că: a. este constantă când gazul ideal este izolat b. este constantă când gazul ideal este închis c. se poate exprima din punct de vedere cantitativ cu ajutorul ecuaţiei termice de stare d. se poate exprima din punct de vedere cantitativ cu ajutorul ecuaţiei calorice de stare e. este un parametru de proces de tip extensiv 35. Se amestecă mase egale din două gaze având masele molare1 , respectiv,2 (12 ). Dacă este masa molară a amestecului de gaze, atunci: a.; 2 21 b.; 2 21 21 c.12 d. 12 e..21 36. Se amestecă acelaşi număr de molecule din două gaze având masele molare1 , respectiv,2 (12 ). Dacă este masa molară a amestecului de gaze, atunci: a.; 2 21 b.; 2 21 21 c.12 d. 12 e..21 37. Încălzind un gaz închis într-o butelie cuT , viteza termică a moleculelor a crescut de la1v la2v . Cunoscând constanta universală a gazelor,R , se poate afirma că: a. masa molară a gazului este2 1 2 2 3 vv TR b. masa molară a gazului este2 1 2 2 3 vv TR c. masa molară a gazului este12 3 vv TR d. masa molară a gazului este12 3 vv TR e. în acest proces gazul absoarbe căldură şi nu efectuează lucru mecanic 38. Între masa molară a gazului, masa0m a unei molecule de gaz, constantaBk a lui Boltzmann, constanta lui AvogadroAN şi constanta universală a gazelorR sunt valabile relaţiile: a.0mNA b.0mR Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 69
68 c.0mkB d.0m N R A e.0m k R B 39. Un piston, care se poate mişca fără frecări, împarte un cilindru orizontal în două compartimente cu raportul volumelorKVV 21 / 1K , conţinând gaze la aceeaşi temperatură şi aceeaşi presiunep dată. Determinaţi diferenţa de presiune dintre compartimente dacă deplasăm lent pistonul la mijlocul cilindrului. a.1 2 K p p b.1 1 K K pp c.1 1 2 K K pp d. 1 2 1 K pp e. 1 2 12 K pp 40. Densităţile a două gaze la o anumită temperaturăT şi presiunep sunt1 , respectiv,2 . Se amestecă mase egale din cele două gaze. Care va fi densitatea amestecului astfel obţinut la aceeaşi temperaturăT şi presiunep ? a.21 11 2 b.2 21 c.21 11 1 d.21 212 e.)(2 21 21 41. Un vas de volum constant conţine o masăim aer la temperatura iniţialăiT . Aerul din vas este încălzit până la temperaturafT . Pentru a se menţine presiunea constantă în vas se elimină o masă necunoscută de aerm . În aceste condiţii: a. masa de aer rămas în vas estef ii f T Tm m b. masa de aer rămas în vas estei fi f T Tm m Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 70
69 c. masa aerului eliminat din vas este f ifi T TTm m d. masa aerului eliminat din vas este i ifi T TTm m e. masa de aer rămas în vas este i ifi f T TTm m 42. Densitatea unui gaz ideal se poate calcula cu ajutorul formulei: a.0mn , unde0m este masa unei molecule, iarn este concentraţia moleculelor b.V , unde este masa molară, iarV este volumul gazului c.V , unde este masa molară, este cantitatea de gaz, iarV este volumul gazului d.TR p , unde este masa molară,p este presiunea gazului,T este temperatura gazului, iarR este constanta universală a gazelor e.pR T , unde este masa molară,p este presiunea gazului,T este temperatura gazului, iarR este constanta universală a gazelor 43. Două vase diferite conţin mase egale din acelaşi gaz ideal. Presiunea gazelor în cele două vase este1p , respectiv,12 pp . Ce presiunep se va stabili în vase dacă le unim printr-un tub de dimensiuni neglijabile? (Se consideră că temperatura este constantă). a.21 112 ppp b.21 ppp c.21 111 ppp d.21 212 pp pp p e.2 21 pp p 44. Energia internă a unui gaz ideal în echilibru termodinamic: a. este o mărime de proces b. este o mărime de stare c. în unele transformări este mărime de stare, în alte transformări este o mărime de proces d. este egală cu energia totală a gazului, măsurată in raport cu un sistem de referinţă cu originea poziţionată în centrul Pământului e. depinde direct proporţional de temperatura absolută a gazului ideal 45. Ecuaţia termică de stare a gazului ideal poate fi scrisă sub forma (Bk este constanta lui Boltzmann,V este volumul molar,AN este numărul lui Avogadro, iarR este constanta universală a gazelor): a.TkNpV BA b. 𝑝𝑉𝜇 = 𝑁𝐴𝑘𝐵𝑇 c.TkNpV BA Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 71
70 d.RTpV e.RTpV 46. Din punct de vedere cinetico-molecular, temperatura absolută a unui gaz ideal: a. este o măsură a energiei cinetice medii de translaţie a moleculelor b. este o măsură a energiei potenţiale a moleculelor c. este zero în starea în care apa pură îngheaţă d. este o măsură a intensităţii mişcării termice a moleculelor e. este o măsură a forţei medii cu care moleculele acţionează asupra unităţii de arie a pereţilor recipientului 47. Un vas izolat este împărţit în două compartimente care conţin acelaşi gaz ideal printr-un perete termoconductor. Iniţial, gazul din cele două compartimente are temperatura1T şi, respectiv,2T şi presiunea1p , respectiv,2p . Care va fi raportul presiunilor din cele două compartimente după terminarea schimbului de energie sub formă de căldură? a.21 12 2 1 ' ' Tp Tp p p b.12 21 2 1 ' ' Tp Tp p p c.2 1 2 1 2 1 : ' ' T T p p p p d.1 2 1 2 2 1 : ' ' T T p p p p e.1 1 2 2 2 1 : ' ' T p T p p p 48. O masă dată de gaz ideal se aflat la temperatura absolutăT şi la presiuneap are densitatea . Aceeaşi masă de gaz ideal are in condiţii fizice normale (la presiunea0p şi la temperatura0T ) densitatea0 . Care dintre relaţiile următoare sunt adevărate? a.00 0 Tp Tp b.00 0 Tp Tp c.Tp Tp 0 0 0 d.Tp Tp 0 0 0 e.000 Tp Tp 49. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare poate fi exprimată prin relaţia2 0 3 1 Tvnmp . Semnificaţia mărimilor care intervin în această formulă: a.0m este masa gazului în condiţii fizice normaleAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 72
71 b.0m este masa unei molecule din gazul respectiv c.n reprezintă numărul de molecule din gazul ideal considerat d.n reprezintă numărul de molecule din unitatea de volum a gazului considerat e.n reprezintă numărul de molecule dintr-un metru cub din gazul considerat 50. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic aflat la temperaturaT are energia internăU și este încălzit până la T’ = nT unde 1n . Notând cu'U energia internă a gazului în starea finală,Tv viteza termică a moleculelor gazului în starea iniţială şi cu'Tv viteza termică a moleculelor gazului din starea finală, atunci: a.nUU ' b.nUU 2,1' c.nUU 6 5 ' d.n v v T T 2 ' e.n v v T T ' 51. Precizaţi care sunt afirmaţiile corecte referitoare la energia internă U a unei cantităţi date de gaz ideal: a. U este o funcţie de stare, depinzând doar de temperatura gazului b. U este o funcţie de stare, depinzând de toţi parametrii: p – presiunea gazului, V – volumul gazului, T – temperatura gazului c. U este o mărime de proces, depinzând de stările intermediare prin care trece gazul d. U este o funcţie de stare, iar variaţia ei nu depinde de stările intermediare prin care trece gazul e. U este o funcţie de stare, care depinde numai de volumul gazului 52. Într-un cilindru cu piston mobil se găseşte un gaz ideal la presiuneap şi având densitatea . Ce presiune'p va avea gazul din cilindru dacă, la aceeaşi temperatură şi la acelaşi volum, densitatea gazului se modifică faţă de valoarea iniţială cu3/ în urma pierderii de gaz printr-o supapă? a. 1' pp b. 1' pp c.pp 3 1 ' d. e. 53. Două vase cu pereţi rigizi conţin gaze diferite, la aceeaşi temperatură şi presiune. Dacă densitatea gazului1 din primul vas este den ori 1n mai mare decât densitatea gazului2 din vasul 2 , atunci raportul maselor molare ale celor două gaze şi raportul vitezelor termice ale moleculelor celor două gaze sunt date de relaţiile:pp 3 2 ' pp'Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 73
72 a.n v v T T 1 2 b.nv v T T 1 1 2 c.nv v T T 1 1 2 d.n 1 2 e.n 1 1 2 54. Ecuaţia termică de stare a gazului ideal se poate exprima (notaţiile sunt cele utilizate de manualele de fizică) sub forma: a.mRTpV b.RTpV c.RTpV d.RTp e.RTp 55. O masă de gaz ideal, cu exponentul adiabatic , aflată în starea iniţială caracterizată de parametrii de stare 000 ,, TVp are energia internă iniţială0U . Gazul se destinde adiabatic într-un spaţiu vidat până la un volum0VV . Temperatura finalăT a gazului şi energia internăU a gazului în starea finală sunt: a.0TT b.0TT c. 0T T d.0UU e.0UU 56. Într-o transformare, densitatea unei cantităţi constante de gaz ideal monoatomic depinde de temperatura absolută prin relaţiaT = constant. În aceste condiţii: a. gazul suferă o transformare izobară; b. gazul suferă o transformare izocoră; c. volumul ocupat de gaz este direct proporţional cu temperatura absolută; d. căldura molară a gazului în această transformare este2/3R e. căldura molară a gazului în această transformare este2/5R 57. Densitatea unui gaz ideal NU se modifică în următorul caz: a. destindere izobară b. comprimare izotermă c. răcire izocoră d. încălzire izocoră e. răcire izobarăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 74
73 58. Punctele 1, 2, 3 şi 4 din graficul alăturat reprezintă patru stări de echilibru pentru patru cantităţi diferite de gaze ideale monoatomice aflate la aceiaşi temperatură. Relaţia corectă dintre numărul de moli din fiecare gaz este: a.4321 b.4321 c.4321 d.4321 e.4321 59. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează o transformare ciclică, care în coordonate TOV, se reprezintă ca în figura de mai jos. Se poate afirma că pe durata transformării: a.3max pp b.41 pp c.6123 pppp d.6123 pppp e.42 pp 60. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează o transformare ciclică, care în coordonate TOp, se reprezintă ca în figura alăturată. Se poate afirma că: a.31 VV b.41 VV Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 75
74 c.6123 VVVV d.6123 VVVV e.42 VV 61. Legea procesului izobar al unui gaz ideal poate fi exprimată sub forma (notaţiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.t V V 0 b.t V V 0 c. tVV 10 d. tVV 10 e.ffii TVTV 62. Legea procesului izocor al unui gaz ideal poate fi exprimată sub forma (notatiile sunt cele utilizate de manualele de fizică): a.t p p 0 b.t p p 0 c. tpp 10 d. tpp 10 e.ffii TpTp 63. În figura alăturată sunt reprezentate în coordonate (TOp) mai multe transformări ale gazului ideal. Se poate afirma că: a. graficul 1 corespunde unei transformări izobare b. graficul 2 corespunde unei transformări izocore c. graficul 3 corespunde unei transformări izocore d. graficul 4 corespunde unei transformări izoterme e. graficul 2 corespunde unei transformări izotermeAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 76
75 64. În figura de mai jos sunt reprezentate trei izocore ale unei cantităţi constante de gaz ideal. Atunci: a.21 VV b.123 c.123 VVV d.123 VVV e.123 65. Trei mase diferite din acelaşi gaz ideal sunt supuse unor transformări izobare reprezentate în figura alăturată. Cunoscând faptul că321 ppp , relaţia corectă dintre masele celor trei gaze este: a.321 mmm b.21 mm c.21 mm d.32 mm e.23 mm 66. Un mol de gaz ideal suferă transformarea21 , dependenţa presiunii gazului de densitatea sa fiind reprezentată în figura alăturată. Referitor la transformarea suferită de gaz se poate afirma că: a. este o transformare izotermăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 77
76 b. este o transformare izocoră c. ecuaţia transformării21 poate fi scrisă sub formaVp constant d. ecuaţia transformării21 poate fi scrisă sub forma T p constant e. ecuaţia transformării21 poate fi scrisă sub forma p constant 67. Un gaz ideal parcurge transformarea ciclică din figura de mai jos: Care dintre următoarele grafice corespunde transformării ciclice1321 ? 68. Dacă un gaz ideal suferă o transformare V p constant, atunci: a. volumul gazului depinde temperatură după legea: T V constant b. volumul gazului depinde temperatură după legea: T V constant c. presiunea gazului depinde temperatură după legea: T p constant d. presiunea gazului depinde temperatură după legea: T p constant e. căldura molară a gazului în această transformare este constantăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 78
77 69. Procesul321 reprezentat grafic în figura alăturată este format din următoarea succesiune de transformări: a. răcire izobară urmată de încălzire izocoră b. comprimare izobară urmată de destindere izocoră c. comprimare izobară urmată de o răcire izocoră d. încălzire izobară urmată de o încălzire izocoră e. comprimare izobară urmată de încălzire izocoră 70. O masă dată de gaz ideal trece din starea 1 în starea 2 printr-un proces în figura alăturată sub forma unui segment de dreaptă cu prelungirea prin originea sistemului de axe. Transformarea suferită de gaz este: a. destindere izotermă b. încălzire izobară c. destindere izobară d. răcire izobară e. comprimare izobară 71. O cantitate dată de gaz ideal descrie transformarea ciclică al cărei grafic este reprezentat în figura alăturată. Atunci: a. graficul acestei transformări ciclice în coordonate TOV este un trapez b. graficul acestei transformări ciclice în coordonate TOV este un dreptunghi c. graficul acestei transformări ciclice în coordonate TOp este un trapez d. graficul acestei transformări ciclice în coordonate TOp este un dreptunghi e. graficul acestei transformări ciclice în coordonate TOV este un pătrat 72. Identificaţi varianta grafică corectă pentru transformările enumerate:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 79
78 a. transformarea izobară: dependenţa densităţii de temperatură T b. transformarea izobară: dependenţa volumului de temperatură TVV c. transformarea izotermă: dependenţa densităţii de presiune 𝜌 = 𝜌(𝑝) d. transformare izocoră: dependenţa densităţii de temperatură T e. transformare izocoră: dependenţa presiunii de temperatură Tpp Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 80
79 73. Aceeaşi cantitate de gaz ideal suferă procesele izobare reprezentate în figura alăturată. Precizaţi relaţia care există între cele trei presiuni: a.21 pp b.12 pp c.23 pp d.32 pp e.321 ppp 74. Aceeaşi cantitate de gaz ideal suferă procesele izoterme reprezentate în figura alăturată. Precizaţi relaţia care există între cele trei temperaturi: a.21 TT b.12 TT c.23 TT d.32 TT e.321 TTT 75. Aceeaşi cantitate de gaz ideal suferă procesele izocore reprezentate în figura alăturată. Precizaţi relaţia care există între cele trei volume: a.21 VV b.12 VV c.23 VV d.32 VV e.321 VVV Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 81
80 76. Mase diferite din acelaşi gaz ideal suferă procesele izobare reprezentate în figura alăturată. Ştiind izobarele sunt trasate pentru aceeaşi presiune, precizaţi relaţia care există între cele trei mase: a.21 mm b.12 mm c.23 mm d.32 mm e.31 mm 77. Mase diferite din acelaşi gaz ideal suferă procesele izoterme reprezentate în figura alăturată. Ştiind izotermele sunt trasate pentru aceeaşi valoare a temperaturii, precizaţi relaţia care există între cele trei mase: a.21 mm b.12 mm c.23 mm d.32 mm e. 𝑚1 < 𝑚2 + 𝑚3 78. Mase diferite din acelaşi gaz ideal suferă procesele izocore reprezentate în figura alăturată. Ştiind izocorele sunt trasate pentru aceeaşi valoare a volumului, precizaţi relaţia care există între cele trei mase: a.21 mm b.12 mm c.23 mm d.32 mm Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 82
81 f. 𝑚1 + 𝑚2 > 𝑚3 79. Mase egale din gaze ideale diferite suferă procesele izobare reprezentate în figura alăturată. Ştiind izobarele sunt trasate pentru aceeaşi presiune, precizaţi relaţia care există între cele trei mase molare: a.21 b.12 c.23 d.32 e.321 111 80. Mase egale din gaze ideale diferite suferă procesele izoterme reprezentate în figura alăturată. Ştiind izotermele sunt trasate pentru aceeaşi valoare a temperaturii, precizaţi relaţia care există între cele trei mase molare: a.21 b.12 c.23 d.32 e.321 111 81. Mase egale din gaze ideale diferite suferă procesele izocore reprezentate în figura alăturată. Ştiind izocorele sunt trasate pentru aceeaşi valoare a volumului, precizaţi relaţia care există între cele trei mase molare:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 83
82 a.21 b.12 c.23 d.32 e.321 111 82. Între volumele stărilor atinse în transformarea ciclică14321 din figură, există relaţia: a.4231 VVVV b.4321 VVVV c.432 VVV d.312 VVV e.314 VVV 83. O cantitate dată de gaz ideal descrie transformarea ciclică14321 din figură. Între presiunile gazului există relaţia: a.4231 pppp b.4321 pppp c.432 ppp d.312 ppp e.314 ppp 84. O transformare ciclică a unui gaz ideal se reprezintă în coordonateTOp printr-un cerc. Atunci: a. Punctele corespunzătoare volumelor minim (minV ) şi, respectiv, maxim (maxV ), se află în punctele de tangenţă ale cercului cu 2 drepte ce trec prin origine b. Punctele corespunzătoare temperaturilor minimă (minT ), şi, respectiv, maximăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 84
83 (maxT ) se află la capetele diametrului cercului paralel cu axaOT c. Punctele corespunzătoare presiunilor extreme se află la capetele diametrului cercului paralel cu axaOp d. Punctele corespunzătoare aceluiaşi volum se află la capetele diametrului paralel cuOp e. Punctele corespunzătoare aceleiaşi presiuni se află în punctele de tangenţă ale cercului cu 2 hiperbole echilaterale 85. O masăm de gaz ideal efectuează o transformare termodinamică în care presiunea gazului depinde de volum după legeabaVp , unde constantele realea 0a şib 0b sunt cunoscute. În urma creşterii presiunii den 1n ori, temperatura finală a gazului este egală cu temperatura iniţială. Presiunea gazului din starea iniţialăip , respectiv presiunea gazului din starea finalăfp , se pot calcula din relaţiile: a.1 n ab pi b.1 n b pi c.1 n a pi d.1 n abn p f e.1 n nb p f 86. O cantitate de gaz suferă o transformare în care între temperatura gazuluiT şi concentraţia moleculelorn există relaţianT = constant. În această transformare: a. volumul gazului este constant b. volumul gazului creşte odată cu creşterea temperaturii c. volumul gazului scade odată cu creşterea temperaturii d. presiunea gazului creşte odată cu creşterea temperaturii e. presiunea gazului este constantă 87. Un mol de gaz ideal se destinde într-un proces în care între presiunea gazuluip şi volumul gazuluiV există relaţiaVp 2 = constant. În acest proces: a. volumul gazului creşte, presiunea gazului scade, iar temperatura gazului rămâne constantă; b. volumul gazului creşte, temperatura gazului creşte; c. presiunea gazului creşte, temperatura gazului creşte; d. presiunea gazului scade, temperatura gazului creşte; e. presiunea gazului scade, temperatura gazului scade. 88. Legea lui Charles este descrisă de următoarele formule: a.)1(0 tpp b.constVla T T p p 1 2 1 2 c.constpla T T V V 1 2 1 2 d.constTlaVpVp 2211 e.constVla T T p p 1 2 2 1Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 85
84 89. Legea lui Boyle – Mariotte se poate exprima prin relaţiile: a.2 2 1 1 T p T p b.2211 VpVp c.1 2 2 1 V V p p d.RTpV e.V~p 90. Ecuaţiile transformării adiabatice se exprimă prin relaţiile: a.1 TV = constant b.TV 1 = constant c.pV 1 = constant d.pV = constant e. pT 1 = constant 91. moli de heliu 3/5 ocupă volumul1V la temperatura1T . Heliul se destinde adiabatic până la volumul12 8VV . Să se determine temperatura finală2T a heliului după destinderea adiabatică. a. 1 1 2 12 V V TT b. 1 2 1 12 V V TT c.1 2 1 12 V V TT d.12 4TT e.12 25,0 TT 92. Transformarea unui gaz ideal al cărei grafic în coordonate VOp este un segment de dreaptă a cărei prelungire trece prin origineaO , corespunde ecuaţiei: a.Vap , undea este o constantă reală pozitivă b.Tbp , undeb este o constantă reală pozitivă c.Vap , undea este o constantă reală pozitivă d.Tbp , undeb este o constantă reală pozitivă e.2 Vap , undea este o constantă reală pozitivă 93. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru transformarea izobară? a. volumul gazului este funcţie de grad I de temperatura empirică b. în coordonate VOp graficul unei izobare este un arc de hiperbolă echilateră c. în coordonate VOp graficul unei izobare este un segment de dreaptă orizontal d. în coordonate VOp graficul unei izobare este un segment de dreaptă vertical e. în coordonate TOp graficul unei izobare este un segment de dreaptă verticalAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 86
85 94. Care din relaţiile de mai jos este adevărată în cazul unui proces izobar? a.0)( pV b.TRVp c.TRpV )( d.TRpV e.Tpp 0 95. Care din relaţiile de mai jos este adevărată în cazul unui proces izocor? a.0)( pV b.TRVp c.TRpV )( d.TRpV e. 𝑝 = 𝛽𝑝0𝑇 96. În cazul unui gaz ideal, coeficientul termic al presiunii: a. este numeric egal cu variaţia relativă a presiunii gazului, când acesta este încălzit cu un grad de laC0 laC1 b. se notează cu ; c. se măsoară în grad-1 d. poate avea valoare negativă e. depinde doar de natura gazului 97. Într-o transformare izobară: a. variaţia volumului unui gaz este direct proporţională cu temperatura absolută b. densitatea gazului este invers proporţională cu temperatura absolută c. coeficientul de dilatare izobară a gazului ideal este direct proporţional cu temperatura empirică d. volumul gazului ideal creşte proporţional cu temperatura absolută e. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este nul 98. Un gaz aflat iniţial într-o stare1S la presiunea1p şi la volumul1V este răcit izocor până într-o stare2S în care presiunea devinen p p 1 2 1n şi apoi este destins izobar până în altă stare3S la volumul13 nVV . Dacă energia internă a gazului în starea1S este1U , atunci energiile interne corespunzătoare stărilor2S şi3S pot fi exprimate prin relaţiile: a.12 nUU b.n U U 1 2 c.13 nUU d.1 2 3 UnU e.13 UU 99. Un gaz aflat iniţial într-o stare1S la presiunea1p şi la volumul1V este răcit izocor până într-o stare2S în care presiunea devinen p p 1 2 1n şi apoi este destins izobar până în altă stare3S la volumul13 nVV . Dacă viteza termică a moleculelor gazului în starea1S este1Tv , atunci vitezele termice ale moleculelor gazului în stările2S şi3S pot fi exprimate prin relaţiile: a.12 TT vv Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 87
86 b.n v v T T 1 2 c.n v v T T 1 2 d.13 TT vv e.13 TT nvv 100. Într-o transformare generală suferită de un gaz, între parametrii de stare ai gazului există relaţia: a.2 22 1 11 T Vp T Vp b.222111 RTVpRTVp c.222111 TVpTVp d.1 22 2 11 T Vp T Vp e.122211 TVpTVp 101. Pentru o transformare adiabatică există relaţia (2,1n este concentraţia moleculelor gazului în stările iniţială şi finală,2,1 este densitatea gazului în stările iniţială şi finală): a. 2211 npnp b.1 22 1 11 npnp c. 2 2 1 1 pp d. 2211 npnp e.1 2 2 1 1 1 n T n T 102. Densitatea unui gaz aflat într-o stare de echilibru termodinamic caracterizată de setul de parametri TVp ,, poate fi exprimată prin relaţia (0 este densitatea gazului în condiţii fizice normale 000 ,, TVp ): a.Tp pT 0 0 0 b.00 0 Tp pT c.RT p d.00 0 Vp pV e.RT pV Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 88
87 103.11 KmolJ este unitatea de măsură pentru : a.pC b.C (capacitatea calorica) c.VC d.R e. 104. În transformarea izocoră, dacă un gaz ideal primeşte căldură, atunci gazul: a. efectuează lucru mecanic b. primeşte lucru mecanic c. îşi măreşte temperatura d. îşi măreşte presiunea e. îşi măreşte energia internă 105. Relaţia Robert Mayer poate fi scrisa sub forma: a.v p c c b. R cc vp c.RCC vp d.RCC VP e. R cc vp 106. În destinderea izotermă a gazului ideal: a. energia internă scade şi gazul se răceşte b. primeşte căldură şi îşi scade energia internă c. primeşte căldură şi îşi mareşte volumul d. efectuează lucru mecanic şi îşi măreşte volumul e. îsi măreşte volumul şi îşi pastrează constantă energia internă 107. Expresia lucrului mecanic efectuat de un gaz într-o transformare adiabatică este: a. fiV TTCL b. ifV TTCL c.1 ffii VpVp L d.1 iiff VpVp L e. if TTRL 108. Capacitatea calorică C a unui sistem: a.Tm Q C b.T Q C c.T Q C Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 89
88 d. Kkg J C SI e. K J C SI 109. Învelişul adiabatic: a. nu permite schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul b. nu permite schimbul căldură cu exteriorul şi nici modificarea energiei interne a sistemului considerat c. nu permite schimbul de lucru mecanic cu exteriorul d. nu permite sistemului termodinamic să primească căldură din mediul exterior e. nu permite sistemului termodinamic să cedeze căldură mediului exterior 110. Căldura schimbată de un gaz ideal cu exteriorul: a. nu depinde de stările intermediare prin care trece sistemul, ci doar de starea iniţială şi cea finală a sistemului într-o transformare izocoră b. depinde de stările intermediare intr-o transformare generală c. este nulă dacă sistemul revine la starea iniţială generală d. este o mărime de proces e. este nulă într-o transformare adiabatică 111. Lucrul mecanic schimbat de un gaz ideal cu exteriorul: a. într-o transformare generala nu depinde de stările intermediare prin care trece sistemul, ci doar de starea iniţială şi de starea finală acestuia b. depinde de stările intermediare intr-o transformare generală c. este nul dacă sistemul revine în starea iniţială d. este nul in orice transformare izocoră e. este nul in orice transformare adiabatică 112. Comprimând izoterm un gaz ideal: a. energia cinetică medie a unei molecule creşte b. energia cinetică medie a unei molecule scade c. energia cinetică medie a unei molecule rămâne constantă d. gazul cedeaza căldură e. gazul nu schimbă caldură cu mediul exterior 113. Energia internă a moli de gaz ideal: a. este funcţie numai de temperatura absolută a gazului b. creşte într-o destindere izotermă c. creşte intr-o destindere izobară d. este nulă intr-o transformare izotermă e. creşte într-o comprimare adiabatică 114. Exponentul adiabatic al unui gaz ideal este: a. subunitar b. supraunitar c. echiunitar d. adimensional e. constant pentru un gaz ideal dat in orice transformare 115. Într-o transformare izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic :Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 90
89 a.pp QL 1 b. ULp 1 c. ULp 1 d. 1 p p Q L e.TCL pp 116. Căldura molară a unui gaz ideal: a. este zero în transformarea izotermă b. este infinită în transformarea izotermă c. este pozitivă in transformarea izocoră d. este zero în transformarea adiabatică e. depinde de tipul transformării 117. În timpul unei destinderi adiabatice a unui gaz ideal: a. energia internă rămâne constantă b. energia internă creşte c. energia internă scade d. gazul nu schimbă căldură e. gazul efectuează lucru mecanic 118. Dacă într-o transformare adiabatică a unei mase date de gaz ideal temperatura acestuia scade, atunci: a. scade viteza termică a moleculelor b. creşte distanţa medie dintre molecule c. creşte lent presiunea gazului d. scade concentraţia moleculelor gazului e. scade densitatea gazului 119. Învelişul adiabatic permite: a. schimbul de căldură între sistem şi mediul exterior b. modificarea energiei interne a sistemului c. schimbul de lucru mecanic între sistem şi mediul exterior d. schimbul de energie între sistem şi mediul exterior e. schimbul de lucru mecanic si de substanta între sistem şi mediul exterior 120. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are aceeaşi unitate de măsură ca şi lucrul mecanic este: a. pT b.pRT c. pV d.TCV e.RT 121. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, într-o transformare cvasistatică a unui gaz închis menţinut la temperatură constantă, sunt valabile relaţiile: a. 𝑄 = 𝜈𝐶𝑉Δ𝑇 b. 𝑄 = 𝜈𝐶𝑝Δ𝑇 c.0U d.VpL Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 91
90 e.f i p p RTL ln 122. Temperatura unei mase de gaz ideal: a. creşte într-o destindere adiabatică b. scade dacă gazul primeşte izocor căldură c. este constantă într-o transformare izotermă d. este constantă într-o transformare ciclică e. scade într-o destindere adiabatică 123. Constanta universală a gazului ideal R NU are aceeaşi unitate de măsură ca şi: a. capacitatea calorică b. căldura molară la volum constant c. căldura specifică d. căldura schimbată de gazul ideal e. căldura molară la presiune constantă 124. Într-o destindere izotermă a unui gaz ideal, între căldura schimbatăTQ , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exteriorTL şi variaţia energiei interneU se poate afirma că: a.UQL TT b.UQL TT c.TT LUQ d.UQL TT e.ULT 125. Într-o transformare izotermă a unui gaz ideal, despre căldura schimbatăTQ , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exteriorTL şi variaţia energiei interneU se poate afirma că: a.i f T V V RTQ ln b.f i T p p RTL ln c.i f T p p RTQ ln d.f i T V V RTL ln e.0U 126. Într-o transformare izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , căldura schimbată de gaz cu mediul exteriorpQ se poate scrie sub forma: a.TCQ pp b.TCQ Vp c.TQp 1 d.1 Vp QpAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 92
91 e.1 Vp Qp 127. Într-o transformare izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exteriorpL se poate scrie sub forma: a. TCCL Vpp b.TRLp c.T R Lp 1 d.1 Vp Lp e.VpLp 128. Într-o răcire izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , între căldura schimbatăpQ şi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exteriorpL se poate afirma că: a.pp QL b.1 p p L Q c.pp LQ d.1 p p L Q e.pp QL 129. Într-o încălzire izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , între căldura schimbatăpQ , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exteriorpL şi variaţia energiei interneU se poate afirma că: a.UQL pp b.pp LUQ c.pp LUQ d. pQ U e.1 pL U 130. Într-o transformare izocoră a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , căldura schimbată de gaz cu mediul exteriorVQ se poate scrie sub forma: a.TCQ pV Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 93
92 b.TCQ VV c.T R QV 1 d.1 TR QV e.1 pV QV 131. Într-o răcire izocoră a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , între căldura schimbatăVQ , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exteriorVL şi variaţia energiei interneU se poate afirma că: a.UQL VV b.VV LQ c.UQV d.VV LQ e.UQV 132. Într-o răcire adiabatică a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic , referitor la căldura schimbatăadQ , lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterioradL şi variaţia energiei interneadU )( se poate afirma că: a.0adQ b. ifad TT R U 1 )( c. fiad TT R U 1 )( d. fiad TT R L 1 e. ifad TT R L 1 133. O cantitate dată de gaz ideal descrie transformare ciclică din figură. Privitor la lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior, se poate afirma că:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 94
93 a.3412 LL b.1234 LL c.1234123 LL d.1234123 LL e.123423 LL 134. Punctele 1, 2, 3 şi 4 din graficul alăturat reprezintă patru stări de echilibru pentru patru cantităţi diferite de gaze ideale monoatomice aflate la aceiaşi temperatură. Între energiile interne ale celor patru gaze există relaţiile: a.21 UU b.31 UU c.24 UU d.4321 UUUU e.2143 UUUU 135. Referitor la capacitatea calorică C a unui sistem, se poate afirma că: a. este numeric egală cu căldura schimbată de sistem pentru a-şi modifica temperatura cu un grad; b. KJC SI / c. KJC SI d.T Q C e.T Q C 136. Referitor la căldura specifică c a unei substanţe, se poate afirma că: a. este numeric egală cu căldura schimbată de acea substanţă pentru a-şi modifica temperatura cu un grad b. este numeric egală cu căldura schimbată de unitatea de masă din acea substanţă pentru a-şi modifica temperatura cu un grad c. intervine în relațiaTcmQ , undeQ este căldura schimbată d. intervine în relațiatcmQ , undeQ este căldura schimbatăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 95
94 e. valoarea numerică a căldurii specifice a unei substanţe date nu depinde de tipul transformării descrise de aceasta 137. Între căldura specifică la presiune constantăpc , căldura specifică la volum constantVc , masa molară şi exponentul adiabatic ale unui gaz ideal pot fi scrise relaţiile: a. R cc Vp b. 1 R cV c. 1 R cV d. 1 R cp e. 1 R cp 138. Între căldura molară la presiune constantăpC , căldura specifică la volum constantVC şi exponentul adiabatic ale unui gaz ideal, pot fi scrise relaţiile: a.RCC Vp b.RCC pV c.V p C C d.p V C C e. Vp CC 139. Un perpetuum mobile de speţa I: a. reprezintă un sistem termodinamic capabil să primească lucru mecanic, fără să consume energie din exterior b. reprezintă un sistem termodinamic capabil să transforme căldura primită într-un proces ciclic monoterm în lucru mecanic efectuat asupra mediului exterior c. este imposibil de realizat, conform principiului I al termodinamicii d. este posibil de realizat conform primului principiu al termodinamicii e. este un sistem termodinamic capabil într-o transformare ciclică să efectueze lucru mecanic, fără să primească energie din exterior. 140. O masă dată de gaz ideal monoatomic suferă transformarea reprezentată în figura alăturată. În aceste condiţii:Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 96
95 a.1212 QL b.1212 QL c.121212 LUQ d.1212 LU e.012 U 141. O masă dată de gaz ideal monoatomic suferă transformarea reprezentată în figura alăturată din starea 11,:1 Vp în starea 3 ,3:2 1 1 V p . În decursul transformării21 : a. viteza termică a moleculelor rămâne constantă; b.012 U c. viteza termică a moleculelor creşte mai întâi, după care scade d. viteza termică a moleculelor scade mai întâi, după care creşte e.012 Q 142. Un gaz ideal poate evolua din starea de echilibru termodinamic 1 în starea de echilibru termodinamic 3 prin două procese termodinamice distincte:321 , respectiv,31 a ca în figura alăturată. Între căldurile schimbate de gaz şi variaţiile energiei interne corespunzătoare celor două procese termodinamice există relaţiile: a.31123 aUU b.31123 aQQ c.12331 UU a d.12331 QQ a e.12331 UU a Admitere Fizica 2019
Subiect · pagina 97
96 143. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează transformarea ciclică14321 reprezentată în figura alăturată. Transformarea în care gazul nu schimbă cu mediul exterior lucru mecanic este: a.21 b.32 c.43 d.14 ,21 e.21 ,32 144. Din punct de vedere termodinamic, căldura este: a. o mărime fizică scalară de stare b. o formă a schimbului de energie transferată între sistemele termodinamice aflate în contact termic c. o formă de existenţă a materiei d. o mărime fizică scalară de proces e. o măsură a variaţiei energiei interne a unui gaz ideal în cursul unui proces izocor 145. La comprimarea adiabatică a unui gaz ideal: a. gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului exterior şi se încălzeşte b. gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului exterior şi se răceşte c. mediul exterior efectuează lucru mecanic asupra gazului d. gazul se încălzeşte fără să schimbe căldură cu mediul exterior e. gazul schimbă energie sub formă de lucru mecanic cu mediul exterior şi îşi menţine temperatura constantă 146. Între exponentul adiabatic , căldura molară la presiune constantăpC , căldura molară la volum constantVC , constanta universală a gazelorR şi numărul de gradele de libertatei ale unei momecule de gaz ideal se poate scrie relaţia: a.2 2 i b.i i 2 c.VC R 1 d.pC R 1 e.V p C C 1 147. În timpul destinderii izoterme a unui gaz ideal, acesta: a. efectuează lucru mecanic şi îşi conservă energia internă b. efectuează lucru mecanic şi absoarbe căldură c. absoarbe căldură şi îşi conservă energia internăAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 98
97 d. cedează căldură şi îşi conservă energia internă e. primeşte lucru mecanic şi îşi conservă energia internă 148. Un gaz ideal se destinde adiabatic. Se poate afirma că în cursul acestui proces: a. volumul gazului creşte b. densitatea gazului creşte c. energia internă a gazului rămâne constantă d. viteza termică a moleculelor scade e. viteza termică a moleculelor creşte 149. Despre un gaz ideal al cărui exponent adiabatic are valoarea3/4 se poate afirma că: a. are molecula poliatomică b. are molecula biatomică c. moleculele gazului au 6 grade de libertate d. moleculele gazului au 5 grade de libertate e. moleculele gazului au 4 grade de libertate 150. Despre temperatura unei cantităţi date de gaz ideal se poate afirmă că: a. creşte într-o destindere adiabatică b. scade într-o destindere adiabatică c. este constantă într-o transformare izotermă d. scade dacă gazul primeşte izobar căldură e. creşte dacă gazul primeşte izobar căldură 151. Căldura molară a unui gaz ideal: a. este egală cu produsul dintre căldura specifică a gazului şi masa molară a acestuia; b. se măsoară în S.I. înmolK J c. se măsoară în S.I. înkg J d. este o mărime dependentă de procesul termodinamic e. este o mărime adimensională, pozitiv definită 152. O masă de gaz ideal descrie transformarea ciclică14321 din figura alăturată. Ştiind că transformarea14 este izotermă, să se precizeze care din relaţiile de mai jos este adevărată: a.012 U b.041 U c.034 U d.041 U e.023 UAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 99
98 153. Căldurile specifice şi căldurile molare ale gazelor ideale depind de: a. cantitatea de gaz b. natura gazului c. condiţiile în care are loc schimbul de energie sub formă de căldură (izobar sau izocor) d. masa gazului e. de temperatura gazului 154. Referitor la variaţia energiei interne a unei cantităţi date de gaz ideal, se poate afirma că: a. energia interna a gazului ideal scade într-o transformare adiabatică atunci când gazul efectuează lucru mecanic b. energia interna a gazului ideal creşte într-o transformare adiabatică atunci când gazul efectuează lucru mecanic c. într-o transformare izocoră, energia internă creşte atunci când presiunea gazului creşte d. în orice transformare izobară, căldura schimbată de gaz este mai mare decât variaţia energiei interne a acestuia e. în orice transformare izobară, modulul căldurii schimbate de gaz este mai mare decât modulul variaţiei energiei interne a acestuia 155. O cantitate dată, , de gaz ideal este încălzită la presiune constantă între temperaturile1T şi2T . În acest prim proces, gazul absoarbe căldurapQ . Aceeaşi cantitate de gaz ideal este încălzită la volum constant, între aceleaşi limite de temperatură şi absoarbe călduraVQ . Cunoscând constanta universală a gazelor,R , se poate afirma că: a. lucrul mecanic efectuat în încălzirea izobară esteVpp QQL b. lucrul mecanic efectuat în încălzirea izobară esteVpp QQL c. lucrul mecanic efectuat în încălzirea izobară este 1 2 T T QQL Vpp d. 12 TTR QQ Vp e. 12 TTR QQ Vp 156. Un gaz ideal monoatomic RCp 5,2 se destinde izobar şi efectuează lucrul mecanicL . Căldura absorbităQ şi variaţia energiei interne a gazuluiU în acest proces respectă relaţiile: a.LQ 5,2 b.LQ 5,3 c.LQ 5,1 d.LU 5,1 e.LU 5,2 157. Dispunem de un calorimetru de capacitate caloricǎ neglijabilǎ şi de mase egale321 mmm din acelaşi lichid aflate la temperaturile1t ,12 2tt şi23 3tt . Atunci: a. punând în calorimetru doar masele1m şi2m , temperatura la care se va stabili echilibrul termic va fi15,1 t b. punând în calorimetru doar masele1m şi3m , temperatura la care se va stabili echilibrul termic va fi12tAdmitere Fizica 2019
Subiect · pagina 100
99 c. punând în calorimetru doar masele2m şi3m , temperatura la care se va stabili echilibrul termic va fi14t d. punând în calorimetru doar masele2m şi3m , temperatura la care se va stabili echilibrul termic va fi13t e. punând în calorimetru masele1m ,2m şi3m , temperatura la care se va stabili echilibrul termic va fi13t 158. O cantitate dată de gaz se destinde adiabatic, mǎrindu-şi volumul de 64 ori şi reducându-şi temperatura de 8 ori. Despre acest gaz se poate afirma că: a. are căldura molară la volum constantRCV 2 b. este diatomic c. este monoatomic d. are exponentul adiabatic3 5 e. are exponentul adiabatic2 3 159. Într-un cilindru vertical prevăzut cu un piston de masăm şi de arieS , care se poate mişca fără frecări, se află un gaz ideal la temperaturaT , volumul ocupat de gaz fiind V. Dacă i se comunica gazului călduraQ , atunci temperatura lui creşte cuT . Ştiind că presiunea atmosferică esteH , care este variaţia energiei interne a gazuluiU ? a.TV S mg HQU b.T T V S mg HQU c. T T VmgSHQU d.T T S mgV HVQU e.T T HV S mgV QU 160. 𝜗 moli de gaz ideal monoatomic RCV 5,1 aflat la temperatura iniţialăiT efectuează o transformare în care temperatura depinde de volum după relaţia2 aVT , undea este o constantă reală pozitivă. În acest proces gazul îşi dublează volumul. În aceste condiţii: a. căldura molară a gazului în această transformare esteRC 2 b. căldura absorbită de gaz este 𝑄 = 6𝜗𝑅𝑇1 c. căldura molară a gazului în această transformare esteRC 3 d. lucrul mecanic efectuat de gaz este 𝐿 = 1,5𝜗𝑅𝑇1 e. variaţia energiei interne a gazului în acest proces este ∆𝑈 = 4,5𝜗𝑅𝑇1 161. Un mol de gaz ideal cu exponentul adiabatic se destinde într-un proces în care între presiunea gazuluip şi volumul gazuluiV există relaţian Vp = constant unden este un număr real. În acest proces: a. dacă1n , atunci temperatura gazului rămâne constantă b. dacăn , atunci gazul primeşte căldurăAdmitere Fizica 2019
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte subiecte de la aceeași facultate
Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Aparatul respiratorDeschide fișa Model de pregătire · 2019Chimie organică · Bază oficială de întrebări – Chimie organicaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Maduva spinariiDeschide fișa
Răspunsuri directe
Ce trebuie să știi despre acest subiect?
Ce document de admitere este acesta?
Pagina prezintă model de pregătire din 2019 pentru Fizică, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.
Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?
Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.
Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?
Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.