Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Examen de admitere · Limba română, Economie și Gândire critică · 2003

Facultatea de Drept · UniBuc

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 9 pagini

Subiect · pagina 1

A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Având darul să prezică, omul acesta era cu neputinţă să nu desluşească ceva din mintea
celor care-l obligau să tacă. a. atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl.
indirectă; b. atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl. directă; c. atributivă +
principală + compl. directă + atributivă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
2. Mă amuză teribil să-l aud lăudându-se că-i şef şi încă mare. a. principală + subiectivă +
compl. indirectă; b. principală + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă; c. principală +
compl. directă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
3. Fără să vreau, cum eram înfierbântat de propria mea izbucnire şi de tot ce mocnisem
împotriva ei, strâng totuşi braţul acestui bun prieten, care, după ce i-a fost clar că la mijloc
erau sentimente înăbuşite multă vreme, tace ascultându-mă cu resemnare. a. circ. concesivă
+ circ. de cauză + atributivă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; b. circ. de mod
+ circ. de cauză + circ. de cauză + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; c. circ. de
mod + circ. de cauză + compl. indirectă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; d.
altă interpretare.
4. Ca să fii sigur că vei schimba opinia celorlalţi, nu există altă modalitate decât aceea prin
care să dai impresia că reprezinţi cerinţele grupului. a. circ. de scop + compl. indirectă +
principală + atributivă + atributivă; b. circ. de scop + compl. indirectă + principală + compl.
indirectă; c. circ. de scop + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă + compl.
indirectă; d. altă interpretare.
5. Gândul că s-ar putea să nu obţină aprobarea de plecare, fapt care, credea ea, i se
cuvenea, a făcut-o să devină ce nu şi-a dorit. a. atributivă + subiectivă + principală (incidentă)
+ atributivă + principală + compl. indirectă + predicativă; b. atributivă + subiectivă + principală
(incidentă) + atributivă apozitivă + principală + compl. indirectă + predicativă + predicativă; c.
atributivă + compl. indirectă + principală (incidentă) + atributivă + compl. directă + predicativă;
d. altă interpretare.
6. Era aşa de firesc să fiu convins că la cea dintâi ocazie voi fi avansat, încât n-am stăruit
prin nimeni, ci am lăsat lucrurile să-şi urmeze calea firească, mai ales că nu mi-a plăcut să
sap groapă nimănui. a. principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ.
consecutivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă; b. principală + subiectivă + compl.
directă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă;
c. principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl.
indirectă + circ. concesivă + subiectivă; d. altă interpretare.
7. Tot ce-a fost, deşi poate că nu din vina ta, ar trebui să-ţi dea de gândit. a. atributivă + circ.
concesivă + principală + subiectivă; b. subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală +
subiectivă; c. subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + compl. directă; d. altă
interpretare.

Subiect · pagina 2

B. Marcaţi răspunsul corect:
8. Se dau enunţurile: (1) Acum ai ce-ţi doreşti? (2) Ia-ţi ce-ţi trebuie şi pleacă! (3) Ai făcut ce
ţi-am spus? (4) Ce s-a întâmplat? Cuvântul subliniat este: a. pronume relativ în toate
enunţurile; b. pronume interogativ în toate enunţurile; c. pronume interogativ în (1), (3), (4),
pronume relativ în (2); d. pronume relativ în (1), (2), (3), pronume interogativ în (4).
9. Fie enunţurile: (1) L-am întrebat pe Gigel ce face în vacanţă. (2) L-am ajutat pe Gigel să-şi
repare maşina. (3) Sunt invidios pe Gigel. (4) M-am înfuriat pe Gigel. (5) Nu te poţi baza pe
Gigel. Cuvântul subliniat are funcţia de: a. compl. direct în (2), (3), (5), compl. indirect în (1),
(4); b. compl. direct în toate enunţurile; c. compl. indirect în toate enunţurile; d. compl. direct în
(1), (2), compl. indirect în (3), (4), (5).
10. Se dau enunţurile: (1) Mănâncă tot din farfurie, că, altfel, mă supăr. (2) E teribil copilul
tău, ştie tot. (3) Tot ce mi-ai spus e adevărat. (4) Te las singur acasă, aşa că ai grijă de tot.
Cuvântul subliniat este: a. pron. nehot. în toate enunţurile; b. adv. în toate enunţurile; c. pron.
nehot. în (1), (2), (3), adv. în (4); d. altă interpretare.
11. Fie enunţurile: (1) N-am ajuns acum la bătrâneţe să mă rog de tine. (2) Nu ajungi ce vrei,
ci ce poţi. (3) Nu-ţi ajunge cât m-ai bătut la cap? (4) Am ajuns prea târziu la gară. (5) N-am
ajuns trenul. Verbul subliniat este: a. copulativ în (1), predicativ în (2), (3), (4), (5); b.
predicativ în toate enunţurile; c. copulativ în toate enunţurile; d. copulativ în (1), (2), predicativ în
(3), (4), (5).
12. Fie enunţurile: (1) Copile, intră în casă, că se face frig. (2) E iarnă şi zăpada-i peste tot. (3)
Iarna nopţile sunt lungi şi friguroase. (4) Duminica lenevesc până târziu în pat. Cuvintele
subliniate sunt: a. subst. în (1), (2), adv. de timp în (3), (4); b. subst. în toate enunţurile; c. adv.
de timp în toate enunţurile; d. subst. în (2), adv. de timp în (1), (3), (4).
13. Fie enunţurile: (1) Ion se face că plouă. (2) Vinul se face şi din struguri. (3) Cum se face
că nu le ştii? (4) Nu te faci ce vrei, ci ce poţi. (5) Încă nu s-a făcut noua recoltă. (6) Ce te face
să crezi că glumesc? (7) Îi cam place să facă din ţânţar armăsar. Verbul subliniat este: a.
copulativ în (4), predicativ în (1), (2), (3), (5), (6), (7); b. predicativ în toate enunţurile; c.
copulativ în toate enunţurile; d. copulativ în (2), (4), predicativ în (1), (3), (5), (6), (7).
14. Fie enunţurile: (1) A fost odată un împărat mare. (2) Mai am un singur dor… (3) Are o
soră şi doi fraţi. (4) Aceasta-i o întrebare căreia încă nu i-am găsit răspunsul. Cuvintele
subliniate sunt: a. art. nehot. în toate enunţurile; b. num. card. în toate enunţurile; c. art. nehot. în
(1), (4), num. card. în (3), adj. pron. nehot. în (2); d. art. nehot. în (1), (4), num. card. în (2), (3).
15. Fie enunţurile: (1) M-a căutat o rudă din provincie. (2) Îmi trebuie un costum nou. (3) Mi-
a pus o întrebare la care nu mă aşteptam. (4) Ar fi cazul să-ţi faci de-acum şi tu un rost în
viaţă. Cuvintele subliniate sunt: a. num. card. în toate enunţurile; b. art. nehot. în toate
enunţurile; c. adj. pron. nehot. în toate enunţurile; d. art. nehot. în (1), (2), num. card. în (3), adj.
pron. nehot. în (4).
16. Fie enunţurile: (1) L-ai văzut şi tu pe senator? (2) Am discutat şi cu Ion, şi cu Ioana. (3)
Copilul ăsta, domnule, plânge şi dacă nu-l baţi. (4) Nu ştiam că eşti şi poet. Cuvintele
subliniate sunt: a. conj. coord. în toate enunţurile; b. adv. de mod în toate enunţurile; c. adv. de
mod în (1), (4), conj. coord. în (2), (3); d. adv. de mod în (1), (2), (4), conj. coord. în (3).
17. Fie enunţurile: (1) A străbătut ţara de-a lungul şi de-a latul. (2) De-a lungul râului au fost
plantaţi copaci. (3) În juru-i are numai prieteni. (4) În faţa sa era un câine. Cuvintele
subliniate sunt: a. loc. prep. în toate enunţurile; b. loc. adv. în toate enunţurile; c. loc. adv. în (1),
(3), loc. prep. în (2), (4); d. loc. adv. în (1), loc. prep. în (2), (3), (4).

Subiect · pagina 3

C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
18. A primit de la bunici o scrisoare foarte lungă. a. subst., Ac. cu prep. compusă / compl. circ.
de loc; b. subst., Ac. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; c. subst., Ac. cu loc. prep. / compl.
indirect; d. subst., Ac. cu prep. compusă / compl. indirect.
19. Ai putea ajunge inspector în câţiva ani. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / nume
predicativ; c. subst., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
20. N-are cum fi profesor atât de tânăr. a. subst., Ac. / nume predicativ; b. subst., N. / nume
predicativ; c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
21. Cum nu-i place agricultura deloc, a vândut casa de la ţară. a. adv. rel. de mod / compl.
circ. de mod; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză /
compl. circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
22. Modest cum era, nu ieşea niciodată în faţă. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj.
subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d.
adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
23. Fiind sancţionat de câteva ori, Gigel s-a mai cuminţit. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl.
circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume pred.) / compl. circ. de cauză; c.
verb, gerunziu, pers. a III-a, sg., d. pasivă / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
24. La urmă ni s-au dat cărţi, fiecăruia câte două. a. num. card. distributiv cu val. adj., N. / atr.
adj.; b. num. card. distributiv cu val. subst., Ac. / compl. direct; c. num. card. distributiv cu val.
subst., N. / subiect; d. num. card. distributiv cu val. adj., Ac. / atr. adj.
25. Ceva a fost totuşi acolo, căci, altfel, nu s-ar comenta atâta. a. pron. nehot., Ac. / compl.
direct; b. pron. nehot., N. / nume predicativ; c. pron. nehot., N. / subiect; d. altă interpretare.
26. Fie-mi permis a trage concluziile. a. verb, conj. prez., pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred.
verbal; b. verb, imperativ, pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred. verbal; c. verb, conj. prez., pers. I,
sg., d. pasivă / pred. verbal; d. verb cop. (conj. prez., pers. I, sg.) + nume pred. (adj. part., sg.,
masc., N.) / pred. nominal.
27. Tare mi-i drag să mă uit la voi. a. adv. de mod, N. / nume predicativ; b. adj., sg., masc., N. /
nume predicativ; c. adv. de mod / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
28. După ce căldură e acum, posibil să plouă după-masă. a. adv. de mod, N. / nume
predicativ; b. adv. pred., impers. / pred. verbal; c. adj., sg., masc., N. / nume predicativ; d. altă
interpretare.
29. Cu siguranţă că va fi primul pe lista reuşiţilor. a. loc. adv. de mod / nume predicativ; b.
subst., Ac. cu prep. / nume predicativ; c. loc. adv. pred. / pred. verbal; d. altă interpretare.
30. Îl dor şalele de la săpat de şanţuri. a. subst., Ac. cu prep. / compl. circ. de cauză; b. verb,
supin / compl. circ. de cauză; c. verb, supin / compl. indirect; d. subst., Ac. cu prep. / compl.
indirect.
31. Iniţiativa ta e de admirat de către oricine. a. verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal; b.
verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb cop. + nume pred. (verb
la supin, d. pasivă) / pred. nominal; d. altă interpretare.
32. Pe-al nostru steag e scris UNIRE… a. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b. pron. pos., G. / atr.
pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.

Subiect · pagina 4

33. Ai voştri sunt banii, a voastră e decizia. a. pron. pos., G. / compl. indirect; b. pron. pos., N.
/ nume predicativ; c. adj. pron. pos., N. / nume predicativ; d. pron. pos., G. / nume predicativ.
34. Comunică-mi exact cu care tren vii. a. pron. rel., Ac. / compl. indirect; b. pron. rel., Ac. cu
prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron rel., Ac. / atr. adj.; d. adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. adj.
35. În fiecare zi îi telefonează fetei căreia îi face curte. a. pron. rel., D. / compl. indirect; b. adj.
pron. rel., D. / atr. adj.; c. pron. rel., D. / atr. pron. datival (= în dativ); d. altă interpretare.
36. Ai simţit vreodată gustul notei zece? a. num. card. cu val. adj., G. / atr. adj.; b. num. card.
cu val. subst., G. / atr. subst. gen.; c. num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. apoziţional (=
apoziţie neizolată); d. num. card. cu val. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
37. Nu mi-am văzut de mult nepoata. a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b. pron.
refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) / atr.
pron. datival (= în dativ).
38. Ţi-am văzut maşina în parcare. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. pers.,
f. neacc., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. pos., f. neacc., D. (posesiv) / atr. pron. datival
(= în dativ); d. altă interpretare.
39. De astea s-au mai întâmplat pe la noi. a. pron. dem., N. / subiect; b. pron. nehot., Ac. cu
prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. nehot. (pe lângă un subst. eliptic), Ac. / atr. adj.; d. altă
interpretare.
40. Dovezile împotrivă-i ne-au dat speranţe noi. a. pron. pers., G. cu prep. / atr. pron. gen. cu
prep.; b. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; c. pron. pers., D. / compl. indirect; d. altă interpretare.
41. Nu-i cine-l pune la punct pe obraznicul acela? a. loc. vb., inf. prez., d. activă / subiect; b.
loc. vb., inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal; c. loc. vb., ind. prez., d. activă / pred.
verbal; d. loc. vb., inf. prez., d. activă / compl. direct.
42. Pe o vreme ca aceea, n-aveam cum ajunge la timp. a. verb, inf. prez., d. activă / compl.
direct; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activă /
pred. verbal; d. altă interpretare.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
43. Fie enunţul: De ce susţii într-una că hazlii tăi socri n-au nici-un amestec în afacerea asta
şi că ţie însăţi ţi-i se par de-a dreptul jignitoare acuzele aduse? Acesta conţine: a. cinci greşeli;
b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. trei greşeli.
44. Fie enunţul: Nu-mi priii deloc ceea ce auzi-i eu însumi de la cei doi arbitrii, dar mă sfiii să
li-o spun. Acesta conţine: a. trei greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie; b. patru greşeli
de ortografie şi nici una de punctuaţie; c. trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie; d.
două greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie.
45. Fie enunţul: Dragu-mi-i verbul a fi,/ Că-i c-un i, că-i cu doi i,/ Numai lui totuna i-i. Acesta
conţine: a. două greşeli de ortografie şi două greşeli de punctuaţie; b. o greşeală de ortografie şi o
greşeală de punctuaţie; c. o greşeală de ortografie şi nici una de punctuaţie; d. nici o greşeală.
46. Fie enunţul: Apreciez şi eu aceeaşi idee, şi anume că nu ţi-i util acest "du-te-vino"
continuu. Acesta conţine: a. trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie; b. două greşeli de
ortografie şi o greşeală de punctuaţie; c. nici o greşeală de ortografie şi o greşeală de punctuaţie;
d. nici o greşeală.
47. În cuvintele: zmeoaică, suiau, bou, aur, copii, avem (în total): a. doi triftongi, doi diftongi,
un hiat; b. doi triftongi, doi diftongi, două hiaturi; c. doi triftongi, doi diftongi, trei hiaturi; d. altă
interpretare.

Subiect · pagina 5

48. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. smintit, smântână, smulge, trăsnet, snop, snob,
desluşi; b. zmintit, smântână, smulge, trăznet, snop, snob, desluşi; c. smintit, smântână, zmulge,
trăznet, snop, znob, desluşi; d. smintit, smântână, smulge, trăsnet, snop, znob, dezluşi.
49. Avem triftongul cu structura "semivocală + vocală + semivocală" în cuvintele din seria:
a. vreau, mi-au (dat), suiau; b. vreau, leoarcă, iei; c. aripioară, măduvioară, lăcrimioară; d.
veneai, inimioară, minţeai.
50. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. tranşeei, orhideei, cameei, melopeii,
moscheii, prozopopeii; b. tranşeei, orhideei, cameei, melopeei, moscheei, prozopopeei; c. tranşeii,
orhideii, cameii, melopeii, moscheii, prozopopeii; d. tranşeei, orhideii, cameei, melopeii,
moscheii, prozopopeei.
51. Se dau următoarele cuvinte: Moş-Ajunul, pansea, balama, nou-veniţii, noi-nouţii,
sergenţii-majori. Sunt corect articulate: a. toate; b. numai primul, al patrulea, al cincilea şi al
şaselea; c. toate, în afară de al cincilea; d. primul, al doilea, al patrulea şi al şaselea.
52. Avem numai forme corecte de plural în: a. mormane, pontoane, virusuri, ostroave,
plafoane, pogoane; b. mormanuri, pontoane, viruşi, ostrovuri, plafoane, pogoane; c. mormanuri,
pontonuri, virusuri, ostroave, plafoane, pogonuri; d. mormane, pontoane, viruşi, ostrovuri,
plafoane, pogonuri.
53. Se dau următoarele cuvinte: matineu, ţărancă, politeţe, virus, râpă, artimon. Au forme
literare duble de plural: a. toate; b. numai primul, al doilea şi al patrulea; c. numai primul, al
treilea, al patrulea şi al cincilea; d. toate, în afară de al patrulea.
54. Sensul cuvântului a deconsilia este: a. a sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru; b. a da
sfaturi care nu sunt în interesul persoanei respective; c. a convinge pe cineva să nu urmeze
sfaturile primite; d. a sfătui pe cineva să facă numai lucruri imorale.
55. Sinonimul cuvântului inavuabil este: a. nedemn; b. inamovibil; c. nedorit; d. nemeritat.
56. Se dau următoarele perechi de cuvinte: elucubraţie / divagaţie, fastidios / anost,
conjectural / neîntemeiat, declarativ / categoric. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele
din: a. toate perechile; b. numai prima şi a treia pereche; c. numai prima, a doua şi a treia
pereche; d. numai a doua şi a patra pereche.
57. Se dau următoarele perechi de cuvinte: disolut / decăzut, cutumă / consuetudine, cupid /
lacom, a (se) decava / a (se) ruina. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele din: a. toate
perechile; b. numai prima, a doua şi a treia pereche; c. numai prima, a treia şi a patra pereche; d.
numai a doua şi a patra pereche.
58. Cuvântul a concede este în raport de antonimie cu: a. a dezaproba; b. a nu se înţelege; c. a
nu ceda; d. a recunoaşte.
59. Se dau următoarele perechi: (1) graden / gradină, (2) avers / aversă, (3) genuncher /
genunchieră, (4) fastuos / fastidios, (5) deluviu / diluviu. Avem paronime în: a. numai în (4); b.
numai în (2), (3) şi (5); c. numai în (1), (4) şi (5); d. toate.
60. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. aşază, ataşează,
azvârlă, să bombănească, (eu) ciuruiesc, nu zice!; b. aşază, ataşază, azvârle, să bombăne, (eu)
ciuruiesc, nu zice!; c. aşează, ataşează, azvârle, să bombănească, (eu) ciurui, nu zice!; d. aşază,
ataşează, azvârlă, să bombăne, (eu) ciurui, nu zi!
61. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
paupertate, panteon, picromigdală, extorca, brizbiz, bun-plac; b. pauperitate, panteon,
picromigdală, estorca, brizbriz, bun-plac; c. paupertate, pantenon, picromigdală, extorca, brizbriz,
bun plac; d. pauperitate, panteon, pricomigdală, estorca, brizbiz, bun-plac.

Subiect · pagina 6

62. Se dau următoarele perechi de forme verbale: (1) (el) azvârlă – azvârle, (2) (el) proferă –
proferează, (3) (eu) împătur – împăturesc, (4) (ei) miros – miroase. Conţin doar forme
literare: a. nici una; b. numai (2) şi (4); c. numai (1), (2) şi (3); d. toate.
63. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. ab-
stra-ge, o-mor-ga-nic, sept-u-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tranz-i-ent, cro-a-zi-e-ră; b. ab-stra-ge, om-
or-ga-nic, sept-u-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tran-zi-ent, cro-a-zi-e-ră; c. abs-tra-ge, om-or-ga-nic,
sep-tu-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tranz-i-ent, croa-zi-e-ră; d. abs-tra-ge, o-mor-ga-nic, sep-tu-a-ge-
nar, prog-nos-tic, tran-zi-ent, croa-zi-e-ră.
64. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. ort-o-
don-ţi-e, pa-ra-va-lan-şă, a-brupt, pa-ra-trăs-net, cron-a-xi-e, cui-ra-sat; b. ort-o-don-ţi-e, par-a-
va-lan-şă, ab-rupt, par-a-trăs-net, cron-a-xi-e, cui-ra-sat; c. ort-o-don-ţi-e, par-a-va-lan-şă, ab-
rupt, pa-ra-trăs-net, cron-a-xi-e, cu-i-ra-sat; d. or-to-don-ţi-e, pa-ra-va-lan-şă, ab-rupt,
pa-ra-trăs-net, cro-na-xi-e, cu-i-ra-sat.
65. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. ab-ra-
ca-da-bra, ab-ro-gă, tran-scri-e, tri-ftong, des-fă-tu-i, ge-o-gno-stic; b. a-bra-ca-dab-ra, ab-ro-gă,
trans-cri-e, trif-tong, de-sfă-tu-i, geo-gnos-tic; c. a-bra-ca-da-bra, ab-ro-gă, tran-scri-e, tri-ftong,
de-sfă-tu-i, ge-o-gnos-tic; d. a-bra-ca-da-bra, a-bro-gă, tran-scri-e, trif-tong, des-fă-tu-i, ge-o-
gno-stic.
66. Din perspectiva subiecţilor purtători ai necesităţilor, există nevoi: a. individuale, de grup şi
sociale (colective); b. individuale, familiale şi naturale; c. sociale şi psihologice; d. singulare,
specific sociale şi psihologice.
67. În cele mai multe cazuri, în mod logic, relaţia dintre nevoi (N) şi resurse (R) este de
următoarea formă: a. N < R; b. N = R; c. N > R; d. nu se poate stabili o asemenea relaţie.
68. Creşterea (dezvoltarea) economică este de tip extensiv: a. dacă aportul calităţii şi eficienţei
utilizării factorilor la creşterea activităţii şi producţiei este preponderent; b. în situaţia în care se
extinde numărul factorilor de producţie folosiţi; c. dacă volumul producţiei creşte prin atragerea
unei cantităţi suplimentare din factori de producţie de aceeaşi calitate; d. dacă determină
încetinirea progresului tehnic în activităţile de producţie.
69. Care este caracteristica dominantă a bunurilor economice: a. sunt dobândite din natură şi
trebuie consumate în cantităţi indicate; b. sunt rezultat al consumului raţional de resurse; c.
producţia lor depăşeşte – de regulă – nevoile anticipate; d. raritatea, respectiv insuficienţa lor în
raport cu nevoile.
70. De care din următoarele elemente depinde utilitatea: a. anticipările unui consumator în
privinţa alocării veniturilor salariale pentru diferite bunuri personale, în scopul atingerii
satisfacţiei maxime; b. profitul agenţilor economici; c. salariul nominal; d. nivelul de cultură
propriu consumatorilor.
71. Pe măsură ce se înregistrează creşterea cantităţii consumate din bunul economic X, se observă
că: a. utilitatea marginală creşte, în timp ce utilitatea totală descreşte; b. utilitatea individuală
descreşte în timp ce utilitatea marginală creşte; c. utilitatea totală creşte, în timp ce utilitatea
individuală descreşte; d. utilitatea marginală şi utilitatea individuală cresc.
72. Echilibrul consumatorului se atinge în situaţia în care: a. cunoscându-se utilitatea totală
pentru cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y, se calculează utilitatea totală determinată
de venitul disponibil; b. cunoscându-se utilitatea marginală pentru cantităţile x şi y achiziţionate
din bunurile X şi Y, se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul
dintre utilitatea totală şi preţ); c. cunoscându-se cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y,
se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea totală

Subiect · pagina 7

şi preţ); d. cunoscându-se utilitatea totală pentru cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y,
se determină utilitatea marginală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea
marginală şi preţ).
73. Obiectivul principal al producătorului este: a. obţinerea de câştiguri legale; b. înregistrarea de
profit mediu; c. maximizarea profitului; d. minimizarea pierderilor.
74. Cheltuielile cu iluminatul şi chiria pentru spaţiile de producţie reprezintă elemente de: a. cost
variabil; b. cost salarial; c. cost fix; d. cost marginal.
75. Care din următoarele afirmaţii se dovedeşte a fi adevărată: a. pe termen scurt, costul fix este
întotdeauna mai mare decât costul variabil; b. costul total este mai mare decât costul variabil; c.
costul variabil este obligatoriu mai mic decât costul fix; d. pe termen scurt, costul total poate fi
egal cu costul variabil, când firma înregistrează cost fix.
76. Să se determine costul fix mediu ştiind că: producţia obţinută (Q) este 100 bucăţi iar costul
fix global (CF) 10.000 u.m.: a. 100 u.m.; b. 20 u.m.; c. nu se poate determina; d. 180 u.m..
77. Care din categoriile enumerate nu influenţează nivelul costului total mediu: a. costul
marginal; b. costul fix; c. costul variabil; d. costul fix mediu.
78. Pe piaţa muncii: a. se vinde şi se cumpără orice bun rezultat al muncii umane; b. cererea este
întotdeauna egală cu oferta; c. se confruntă cererea şi oferta de muncă (de locuri de muncă); d. se
stabileşte dobânda.
79. Productivitatea marginală a unui factor de producţie are în vedere: a. variaţia rezultatului
economic obţinut prin creşterea numărului de factori de producţie şi / sau a calităţii acestora; b.
raportul dintre sporul consumului din respectivul factor de producţie şi sporul producţiei, în
condiţiile în care ceilalţi factori de producţie nu se modifică; c. sporul de producţie obţinut prin
creşterea cu o unitate a costului producţiei; d. variaţia (modificarea) rezultatului economic obţinut
prin sporirea cu o unitate a unui factor de producţie, în condiţiile în care ceilalţi factori utilizaţi nu
se modifică.
80. Concurenţa presupune ca: a. agenţii economici, care se confruntă pe piaţă, să producă orice
tip de bun; b. agenţii economici să vândă tot ceea ce produc (indiferent de cantitatea, calitatea şi
structura produselor); c. agenţii economici să producă, să vândă şi să cumpere atâta timp cât au
capital propriu la dispoziţie, în virtutea libertăţii economice; d. agenţii economici, care se
confruntă pe piaţă, să acţioneze pe piaţă pentru realizarea propriilor interese şi pentru obţinerea de
cât mai multe avantaje.
81. Cărui tip de piaţă îi este caracteristică vânzarea de produse diferenţiate de către un număr
mare de producători: a. pieţei cu concurenţă imperfectă în general; b. pieţei cu concurenţă
neloială; c. pieţei cu concurenţă monopolistică; d. oligopolului.
82. În general, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate, între preţul unei mărfi şi
cererea pentru ea se manifestă o relaţie: a. pozitivă; b. proporţională; c. ca de la parte la întreg; d.
negativă.
83. Dacă preţul unui bun creşte pe piaţă, în general, oferta: a. creşte; b. scade, dar nu în aceleaşi
proporţii; c. se modifică în raport cu elasticitatea cererii; d. variază în funcţie de posibilităţile
producătorilor.
84. Producătorul vinde la preţul de echilibru pentru că: a. este obligat de concurenţă; b. altfel nu
poate vinde, decât făcând reduceri substanţiale; c. la acest nivel de preţ obţine cele mai mari
profituri unitare; d. acesta îi asigură condiţiile reluării activităţii şi obţinerea unui profit relativ
stabil, în decursul unei perioade.

Subiect · pagina 8

85. Se dă funcţia ofertei din bunul X sub forma O(X) = P+10. Ştiind că în timp, preţul lui X a
scăzut de la 5 la 2 dolari, mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul
bunului este: a. 1/3; b. 2/3; c. 3; d. 2.
86. În cazul oligopolului format din 4 firme care acţionează cooperând pe o anumită piaţă: a.
fiecare firmă va produce cca 25% din oferta (producţia) ramurii; b. firmele vor produce atât cât le
permit resursele de capital propriu; c. fiecare firmă va adopta, pe rând, strategia dominării pieţei;
d. una din firme va domina piaţa, iar celelalte se vor supune deciziilor ei.
87. La o ofertă monetară constantă, cererea de bani evoluează: a. întotdeauna în acelaşi sens cu
rata dobânzii; b. direct proporţional cu rata dobânzii; c. în sens invers faţă de mişcarea ratei
dobânzii; d. fără a avea legătură cu rata dobânzii.
88. O monedă naţională poate participa la operaţiunile pieţei valutare dacă este: a. repatriată; b.
convertibilă; c. metalică; d. oferită pe piaţă.
89. Ce modificări apar în componentele unei mase monetare de 500 mld. lei, din care 30%
reprezintă numerar, atunci când se creează un depozit bancar de 10 mld. lei: a. numerarul creşte
cu 10 mld., iar moneda scripturală scade cu 10 mld.; b. numerarul ajunge la 140 mld., iar moneda
scripturală la 360 mld.; c. numerarul creşte la 160 mld., iar moneda scripturală scade la 340 mld.;
d. numerarul ajunge la 150 mld., iar moneda scripturală la 350 mld.
90. Negocierea acţiunilor: a. nu este posibilă; b. se realizează pe piaţa primară; c. este posibilă
doar dacă unul din cei implicaţi în operaţiune deţine pachetul acţiunilor de control; d. se practică
în cadrul bursei de valori.
91. La o sporire cu 25% a salariului real, pe fondul majorării cu 10% a preţurilor bunurilor de
consum, rezultă că salariul nominal: a. creşte cu 37,5%; b. scade cu 75%; c. creşte cu 137,5%; d.
creşte la 37,5%.
92. Profitul anual şi viteza de rotaţie a capitalului (exprimată prin numărul de rotaţii) sunt în
relaţie: a. invers proporţională; b. directă; c. negativă; d. ca de la întreg la parte.
93. O bancă acordă, din sumele atrase spre fructificare, un credit anual de 250.000.000 lei. Rata
dobânzii încasată de bancă este 40%, iar cea plătită deponenţilor săi este de 30%. Cheltuielile
anuale de funcţionare ale băncii sunt de 20.000.000 lei. Profitul anual al băncii respective este: a.
25.000.000 lei; b. 40.000.000 lei; c. 5.000.000 lei; d. 50.000.000 lei.
94. Produsul naţional brut exprimă: a. un indicator de exprimare a eficienţei economice; b.
valoarea totală curentă, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale, produse în economie în decursul
unui an, de către agenţii economici naţionali; c. produsul intern brut, din care se scade producţia
finală brută a agenţilor naţionali care-şi desfăşoară activitatea în exteriorul ţării; d. produsul intern
brut, la care se adaugă producţia finală brută a agenţilor străini ce îşi desfăşoară activitatea în
interiorul ţării.
95. Cât este multiplicatorul investiţiilor, dacă înclinaţia marginală spre economii este 1/4: a. 25%;
b. 8; c. 4; d. informaţiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui.
96. Cât este creşterea venitului, dacă sporul investiţiilor este 250 miliarde, iar cel al consumului
750 miliarde (ştiind că mărimea investiţiilor este egală cu cea a economiilor): a. 500 miliarde; b.
1.000 miliarde; c. 10.000 miliarde; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
97. Politica monetară şi de credit procedează la majorarea dobânzilor: a. în perioadele de
recesiune, pentru a diminua riscul apariţiei de credite neperformante; b. în perioada de boom,
pentru a stimula investiţiile şi creşterea economică; c. în perioada de boom prelungit, în scopul
frânării cererii pentru bunuri de consum şi investiţii; d. în perioada de recesiune, pentru a favoriza
creşterea ocupării forţei de muncă.

Subiect · pagina 9

98. În cadrul măsurilor antiinflaţioniste, cele de protecţie a agenţilor economici şi populaţiei sunt
îndreptate împotriva: a. scăderii producţiei; b. scăderii puterii de cumpărare a banilor; c. reducerii
vitezei de rotaţie a banilor; d. scăderii productivităţii muncii.
99. Care este numărul şomerilor, dacă rata şomajului este de 8%, iar populaţia activă disponibilă,
aptă de muncă, este 45 milioane: a. 0,36 milioane; b. 8 milioane; c. 36 milioane; d. 3,6 milioane.
100. Eficienţa economică a exporturilor se exprimă prin: a. export; b. cursul de revenire la export;
c. raportul dintre export şi import; d. promovarea exporturilor.
Deschide documentul original
Barem · document original

Acest document nu conține suficient text selectabil. Citește subiectul în vizualizatorul de mai sus sau deschide originalul.

Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Examen de admitere · 2004Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2002Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2005Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2006Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2007Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2008Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă examen de admitere din 2003 pentru Limba română, Economie și Gândire critică, la Facultatea de Drept. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.