Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Examen de admitere · Limba română, Economie și Gândire critică · 2007

Facultatea de Drept · UniBuc

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 7 pagini

Subiect · pagina 1

A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. I-a reuşit, deşi nu se ştie datorită cui, să ajungă ce-şi propusese. a. principală + circ.
concesivă + subiectivă + subiectivă + predicativă; b. principală + circ. concesivă + subiectivă +
predicativă; c. principală + circ. concesivă + subiectivă + compl. directă; d. altă interpretare.
2. N-am venit să mă plâng de necazurile pe care mi le-ai pricinuit din ziua când te-am
cunoscut şi nici să-ţi reproşez ceva, ci pentru că nu se mai poate să ne prefacem continuu. a.
principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + circ. de cauză +
subiectivă; b. principală + circ. de scop + atributivă + atributivă + circ. de scop + principală +
circ. de cauză + subiectivă; c. principală + circ. de scop + atributivă + circ. de timp + circ. de scop
+ principală + circ. de cauză + subiectivă; d. altă interpretare.
3. Măcar că nu avea posibilitatea să adune atâţia bani, îi era foarte greu să se consoleze cu
gândul că toată viaţa va sta într-o garsonieră modestă, garsonieră care nici măcar nu era a
lui. a. circ. concesivă + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + apozitivă; b. circ. de
cauză + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă; c. circ. concesivă + compl.
indirectă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă; d. altă interpretare.
4. A fost greu de aflat când vă întoarceţi, încât, văzând că nu veniţi, am plecat. a. principală
+ compl. directă + compl. directă + consecutivă; b. principală + subiectivă + circ. de timp +
compl. directă + consecutivă; c. principală + circ. de timp + circ. de cauză + consecutivă; d. altă
interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
5. Se dau enunţurile: (1) Tot unul ca tine m-a deranjat şi ieri. (2) Ai băut tot laptele? (3) Tot
mai eşti aici? (4) Asta o ştie tot prostul. Cuvântul subliniat este: a. adj. pron. nehot. în (1), (2),
(4), pron. nehot. în (3); b. adj. pron. nehot. în (2), (4), pron. nehot. în (1), adv. în (3); c. adv. în
(1), (3), adj. pron. nehot. în (2), (4); d. altă interpretare.
6. Fie enunţurile: (1) Nu l-ai văzut pe Nicu? (2) Nu poţi conta pe Nicu. (3) A luat plasă
bazându-se pe Nicu. (4) Nu dau doi bani pe Nicu. (5) Pe Nicu l-am trecut clasa. Cuvântul
subliniat are funcţia de: a. compl. direct în toate enunţurile; b. compl. indirect în toate
enunţurile; c. compl. direct în (1), (5), compl.indirect în (2), (3), (4); d. compl. direct în (1), (4),
(5), compl. indirect în (2), (3).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
7. Date fiind împrejurările, nu mai puteam colabora. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ.
de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauză; c.
verb, gerunziu, pers. a III-a, pl., d. pasivă / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
8. Fata cea mică a voastră este deja studentă? a. adj. pron. pos., G. / atr. adj; b. pron. pos., G. /
atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.
9. Fiind singur, nu prea avea spor la lucru. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adj., N. / nume
predicativ; c. adj., N. / circ. de cauză; d. altă interpretare.
10. Pe Ion s-a aşezat o albină. a. subst., Ac. / compl. circ. de loc; b. subst., Ac. / compl. indirect;
c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
11. Cum nu m-ai sunat nici aseară, am crezut că eşti supărat. a. adv. rel. de mod / compl. circ.
de mod; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl.
circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

Subiect · pagina 2

12. Inteligent cum e, va avansa repede. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj. subord.
cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d. adv. rel.
de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
13. Destul că-ţi suport toate ieşirile, mai vrei să-mi cer şi scuze? a. adv. (de mod) predicativ /
pred. verbal; b. adv. de mod / nume predicativ; c. adv. de mod / fără funcţie sintactică (destul că
= loc. conj. subordonatoare); d. altă interpretare.
14. Mi-am uitat paşaportul acasă. a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b. pron. refl.,
D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron.
datival (= în dativ).
15. Străinii pronunţă destul de greu vocala românească â. a. subst., Ac. / compl. direct; b.
subst., Ac. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); c. vocală cu val. subst., N. / atr. subst.
apoziţional (= apoziţie neizolată); d. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
16. Mi-a trimis trei exemplare din cartea lui, deşi mie îmi trebuiau doar două. a. num. card.
cu val. adj., N. / atr. adj.; b. num. card. cu val. subst., N. / subiect; c. num. card. cu val. subst., Ac.
/ compl. direct; d. altă interpretare.
17. În dreptul cărei case ai parcat maşina? a. adj. pron. int., G. / atr. adj.; b. adj. pron. int., G.
cu loc. prep. / atr. adj. cu prep.; c. pron. int., G. cu prep. / circ. de loc; d. adj. pron. int., D. / atr.
adj.
18. Nu i-a fost scris s-o ducă mai mult. a. verb pred., indic. perfect compus, d. pasivă / pred.
verbal; b. verb cop., impers. + nume predicativ (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; c.
verb cop. + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. loc. vb. impers., indic.,
perfect compus / pred. verbal.
19. Aşa ceva este de neimaginat de către cineva cu mintea întreagă. a. verb, ind. prez., d.
pasivă / pred. verbal; b. verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb
cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasivă) / pred. nominal; d. altă interpretare.
20. În afară de tine, îi place de toţi ceilalţi. a. pron. dem., Ac. / compl. indirect; b. adj. pron.
dem., Ac. / atr. adj.; c. pron. dem., Ac. / subiect (excepţie de la subiectul în N.); d. pron. dem.,
Ac. cu val. de N. / subiect.
21. Am stat acolo cât timp a fost nevoie. a. loc. conj. subord. temporală / fără funcţie sintactică;
b. loc. adv. temporală / compl. circ. de timp; c. adj. pron. rel., Ac. (atr. adj.) + subst., Ac. (compl.
circ. de timp); d. altă interpretare.
22. Plecarea lui de voie, de nevoie n-a surprins pe nimeni. a. loc. subst., Ac. / atr. subst. prep.;
b. loc. adv. de mod / circ. de mod; c. loc. adv. de mod / atr. adv.; d. loc. adj. / atr. adj.
23. A doua zi au mai dispărut dintre pui. a. subst., Ac. cu prep. / compl. indirect; b. subst., Ac.
cu prep. / compl. direct; c. subst., N. cu prep. / subiect; d. altă interpretare.
24. Mi-am întâlnit un fost student, între timp ajuns mare patron, student care pe vremuri
nu-mi era prea simpatic. a. subst., N. / apoziţie; b. subst., Ac. / apoziţie; c. subst., Ac. / compl.
direct; d. altă interpretare.
25. Intrând iar în afaceri cu el, se arse pentru a doua oară. a. verb pred., ind., mai mult ca
perfect / pred. verbal; b. verb pred., indic., perfect simplu / pred. verbal; c. verb pred., indic.,
imperfect / pred. verbal; d. altă interpretare.
26. În asemenea condiţii, n-ar avea cum se descurca. a. verb, inf. prez., d. reflexivă / compl.
direct; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. reflexivă / pred. verbal; c. verb, ind. imperf., d.
reflexivă / pred. verbal; d. altă interpretare.
27. Ar fi de preferat oricare altul în locul tău. a. pron. nehot., N. / subiect; b. adj. pron. nehot.,
N. / atr. adj.; c. pron. nehot., Ac. / compl. direct; d. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.

Subiect · pagina 3

28. Nu trecea nimeni pe dinainte-i. a. pron. pers., D. cu prep. / circ. de loc; b. pron. pers., G. cu
prep. / circ. de loc; c. pron. pos., G. cu prep. / circ. de loc; d. pron. pos., D. cu prep. / circ. de loc.
29. Hai zilele acestea pe la mine! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal; b.
verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din
interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.
30. Iată că ne revedem după atâţia ani! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
b. verb pred., imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din
interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.
31. Marea devenise atât de agitată, încât nu mai era nimeni pe plajă. a. adj., N. / nume
predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adj., N. / compl. circ. de mod; d. altă
interpretare.
32. Celui mai bun prieten al meu i s-a decernat un premiu. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
b. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; c. adj. pron. pos., D. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
33. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. amiezii, rouăi, streşinii, togii, oştii; b.
amiezei, rouăi, streşinii, togăi, oştii; c. amiezii, rouăi, streşinei, togăi, oastei; d. amiezei, roii,
streşinii, togii, oştii.
34. Fie enunţul: De ce mă-nfuri domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i destul şi
mie să pretind că mi-ar place ce-mi faci?Acesta conţine: a. trei greşeli; b. patru greşeli; c.
cinci greşeli; d. şase greşeli.
35. Cuvântul prezumţios este în raport de antonimie cu: a. bănuitor; b. cert; c. modest; d.
estimat.
36. Se dau următoarele expresii: mahala mărginaşă, parapetul balustradei, contrabandă
ilegală. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a treia; c. numai a doua şi a
treia; d. niciuna.
37. Avem numai forme corecte de plural în: a. limanuri, jubileuri, minareturi, norocuri,
neglijeuri; b. limane, jubilee, minarete, noroace, neglijee; c. limanuri, jubilee, minarete, noroace,
neglijeuri; d. niciuna dintre seriile de mai sus.
38. Substantivul alint este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
39. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare: a. aşază, ataşează, nu
face!, nu duce!, nu zice!; b. aşază, ataşază, nu fă!, nu du! nu zice!; c. aşează, ataşează, nu face!,
nu duce!, nu zi!; d. aşază, ataşează, nu fă!, nu duce!, nu zi!
40. Se dau următoarele expresii: palmares de succes, scadenţă de plată, oprobriu public. Care
dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a doua şi a treia; c. numai a treia; d. niciuna.
41. Cuvântul sară (= seară) reprezintă: a. un regionalism lexical; b. un arhaism lexical; c. un
arhaism fonetic; d. un regionalism fonetic.
42. Cuvintele leu (= mamifer carnivor din Africa) şi leu (= unitate monetară oficială a
României) sunt: a. omonime totale (sau propriu-zise); b. omonime parţiale; c. omonime
morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.
43. Sensul expresiei ad litteram este: a. textual; b. înainte de litere; c. conform regulilor; d. alt
sens.
44. Cuvântul peremptoriu este în raport de antonimie cu: a. îndoielnic, discutabil; b. etern,
veşnic; c. definitiv, nereturnabil; d. nedrept, necuvenit.

Subiect · pagina 4

45. Se dau următoarele cuvinte: canoea, bunul-gust, telemea, vâlcea, cacealma. Sunt corect
articulate: a. toate; b. toate, în afară de al patrulea; c. numai al treilea, al patrulea şi al cincilea;
d. numai primul şi al doilea.
46. Sensul substantivului glosă este: a. explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o
scriere; b. listă sau colecţie de cuvinte, concepută ca operă anexă sau independentă; c. rezumat al
unei lucrări, care se adaugă la sfârşit; d. niciunul dintre sensurile de mai sus.
47. Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria: a. plin, cireş, iarbă, vin; b. plic,
arbitri, aviar, (a) părăsi; c. (a) iubi, îmi, sacri, tarif; d. lei, (a) vira, incorect, soli.
48. Avem numai forme corecte de plural în: a. odoare, ocheane, zefiri; b. odoruri, ochene,
zefiruri; c. odoruri, ochene, zefiri; d. toate cele trei serii de mai sus.
49. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
vehicul, eschimos, chebap, criblură; b. vehicol, eschimoş, chebab, griblură; c. vehicol, eschimoş,
chebab, criblură; d. vehicul, eschimos, chebap, griblură.
50. Sinonimul cuvântului apologie este: a. parcimonie; b. elucubraţie; c. panegiric; d. aporie.
51. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. bi-
blio-te-că, vă-i-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios; b. bi-blio-te-că, vă-i-ta, o-bi-ec-tu-al, o-fi-ci-os; c.
bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-ci-os; d. bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios.
52. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (să) mântuie, (se)
înveşmântă, (se) învolbură, (să) învârtă; b. (să) mântuiască, (se) înveşmântează, (se)
învolburează, (să) învârtească; c. (să) mântuiască, (se) înveşmântează, (se) învolbură, (să) învârtă;
d. toate cele trei serii de mai sus.
53. Sinonimul cuvântului (a) corobora este: a. (a) consolida; b. (a) reuni; c. (a) corela; d. (a)
colabora.
54. Sensul adjectivului meliorativ este: a. care atenuează (o stare de rău); b. (despre cuvinte,
expresii) cu sens laudabil, favorabil; c. (despre cuvinte, expresii) cu sens depreciativ; d. care
accentuează (o stare de rău).
55. În cuvintele: exotic, exil, exces, exigent, expeditiv litera x redă grupul de sunete gz în: a.
niciunul dintre cuvinte; b. toate cuvintele; c. primele două cuvinte; d. altă interpretare.
56. Fie enunţul: Însăşi mamei mele i teamă că, dat fiind urmările aceleeaşi confuzii care ai
făcut-o şi tu, or să apară din nou acei geamgii scandalagii. Acesta conţine: a. cinci greşeli; b.
şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.
57. Fie enunţul: Dacă-i fi şi tu deacord, ni-i spune şi nouă, că ni-i destul cât ne-am învârtit în
jurul aceleiaşi probleme şi nu mai suntem nici noi înşine nişte ageamii în politică. Acesta
conţine: a. nicio greşeală; b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
58. Sensul expresiei magna cum laudae este: a. apreciere superlativă acordată la trecerea unui
examen; b. titlu onorific acordat de către un academician; c. extraordinar de mare, însoţit de
ovaţii; d. alt sens.
59. Fie enunţul: Fii-i-ar afacerea de râs, că nu-mi place deloc aiureala asta cu na-ţi-i ţie, dă-
mi-i mie, aşa că mai bine lasă-i pe ei să se descurce! Acesta conţine: a. nici o greşeală; b. o
greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
60. Se dau următoarele cuvinte: Calea-Laptelui, cafe-bar, ochi-de-pisică, prim-solist, dis-de-
dimineaţă, post-restant. Sunt corect scrise cu cratimă: a. toate; b. toate, în afară de al
şaselea; c. numai al doilea, al treilea şi al şaselea; d. numai al doilea, al cincilea şi al şaselea.

Subiect · pagina 5

61. La scăderea cu 10% a preţului unui bun economic, cererea pentru acest produs creşte de la
500 la 600 bucăţi. În raport cu valoarea absolută a coeficientului de elasticitate a cererii în raport
cu preţul, este cazul unei cereri: a. cu elasticitate zero; b. elastice; c. inelastice; d. cu elasticitate
unitară.
62. Depăşirea punctului „critic” (de minim) al ciclului economic se datorează: a. accentuării stării
de criză economică; b. creşterii investiţiilor, care permite depăşirea depresiunii; c. continuării
depresiunii economice; d. trecerii de la faza de expansiune la un nou ciclu economic.
63. La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 u.m., iar la momentul t+1 creşte cu
25%. Cererea de consum pentru bunul X a crescut, în timp, de la 100 la 150 bucăţi. Mărimea
coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu venitul este: a. 2,66; b. 2; c. 0,5; d. 0,25.
64. Restricţiile la care este supus cumpărătorul unui bun, în scopul atingerii satisfacţiei maxime în
urma consumului, sunt legate de: a. utilitatea marginală şi valoarea bunului respectiv; b. preţul
bunului şi venitul limitat al individului; c. raportul dintre consum şi economisire; d. utilitatea
totală şi preţul bunului.
65. În ansamblul măsurilor antiinflaţioniste ce vizează sporirea ofertei de bunuri economice şi
servicii se numără: a. creşterea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci; b. acordarea de
compensaţii de către stat şi întreprinderi, pentru salariaţi, pensionari şi alte categorii ale
populaţiei; c. scumpirea factorilor de producţie; d. dezvoltarea activităţilor productive şi înnoirea
structurii acestora, conform cerinţelor pieţei.
66. Fiind dat un volum valoric al schimburilor într-o ţară (P·T), egal cu 168 milioane u.m. şi
ştiind că el devine 124,65 milioane u.m. pe fondul scăderii vitezei de rotaţie a monedei de la 5 la
4,5 rotaţii, înseamnă că în intervalul respectiv, masa monetară: a. a scăzut cu 82,44%; b. a ajuns
82,44 milioane u.m.; c. s-a micşorat cu 17,56%; d. a crescut cu 5,9 milioane u.m..
67. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,4, înclinaţia marginală spre consum va fi
egală cu: a. 0,8; b. 0,6; c. 4; d. 1.
68. Băncile pot crea monedă scripturală prin mijlocirea: a. acordării de credite; b. Guvernatorului
Băncii Naţionale; c. ratei dobânzii; d. funcţiilor banilor.
69. Un individ achiziţionează cantităţile x şi y din bunurile X şi Y. Preţul bunului Y este 10 u.m.,
iar raportul utilitate marginală / preţ pentru bunul X (respectiv U mg X / P X) este 3. Alegerea
consumatorului raţional presupune ca Umg Y să fie (în unităţi de utilitate): a. 10; b. 3; c. 10/3; d.
30.
70. Când, prin interacţiunea cererii cu oferta dintr-un bun se determină atât preţul acelui bun, cât
şi cantitatea cerută (respectiv oferită) – ca mărimi satisfăcute – înseamnă că: a. sunt condiţii
pentru apariţia elasticităţii unitare a cererii; b. numărul vânzătorilor îl egalizează pe cel al
cumpărătorilor; c. piaţa se află în echilibru; d. se manifestă armonia între cumpărători şi
vânzători.
71. Un agent economic efectuează următoarele cheltuieli în scopul de a produce bunul X: materii
prime, 1.000 u.m.; materiale auxiliare, 360 u.m.; combustibil şi energie, 140 u.m.; amortizarea
capitalului fix, 60 u.m.; salarii şi elemente asimilate lor, 160 u.m.. Ponderea cheltuielilor salariale
în totalul costului producţiei este: a. 90,7%; b. 93%; c. 12,79%; d. 9,3%.
72. Venitul perioadei actuale, de 1.200 miliarde u.m., este 150% faţă de venitul perioadei de bază.
Cât a fost multiplicatorul investiţiilor, dacă sporul investiţiilor a atins 40 miliarde u.m.: a. 40; b.
10; c. 0,4; d. 0,1.
73. Ştiind că producţia obţinută de o întreprindere (Q) este 100 bucăţi, iar costul fix global (CF)
8.000 u.m., costul fix mediu (CFM) este: a. 0,125 u.m.; b. 80 u.m.; c. 800.000 u.m.; d. imposibil
de determinat, doar cu datele problemei.

Subiect · pagina 6

74. Piaţa cu concurenţă perfectă: a. are o existenţă reală, întâlnindu-se pretutindeni în lume; b. are
o existenţă reală doar în statele dezvoltate ale lumii; c. are o existenţă teoretică, deoarece în
practică este imposibil să fie reunite toate particularităţile sale; d. are o existenţă determinată de
venitul fiecărei persoane.
75. Consumul unei unităţi adiţionale dintr-un bun economic omogen, a cărei utilitate marginală
este nulă, are ca efect: a. stoparea imediată a consumului oricărui bun; b. lipsa satisfacţiei; c. o
reacţie de respingere pe viitor a bunului, din partea tuturor consumatorilor; d. creşterea
satisfacţiei consumatorului.
76. Profitul reprezintă: a. o formă fundamentală de existenţă a activităţii umane; b. un aspect încă
nedefinit în sfera economico-socială; c. o manieră de a comensura costurile unui agent economic;
d. o formă de venit.
77. Pentru a obţine bunuri şi servicii necesare satisfacerii nevoilor, omul foloseşte, în activitatea
sa: a. interese; b. mărfuri; c. produse; d. resurse economice.
78. Inflaţia se manifestă prin: a. nivelul crescut al veniturilor; b. cererea şi oferta de credit; c.
excedentul masei monetare în raport cu volumul bunurilor şi serviciilor aflate în circulaţie; d.
volumul excedentar al bunurilor şi serviciilor aflate în circulaţie, în raport cu masa monetară
existentă.
79. De ce oferta de muncă se formează, în general, în decursul unui timp îndelungat: a. pentru că
doar în timp îndelungat, cererea şi oferta de muncă se vor egaliza; b. pentru că pe termen lung,
cererea de forţă de muncă e practic invariabilă; c. pentru că e nevoie de o perioadă relativ
îndelungată ca fiecare generaţie să crească şi să se instruiască, atingând vârsta de încadrare; d.
pentru că în timp, oamenii nu mai au resurse de existenţă şi abia atunci îşi manifestă nevoia de a
lucra.
80. O firmă cu 100 de lucrători realizează o producţie de 50 bucăţi din bunul B. Cum se modifică
productivitatea medie a muncii, dacă producţia creşte cu 30%, iar numărul de salariaţi se
majorează cu 30 lucrători: a. creşte cu 50%; b. scade cu 30%; c. rămâne constantă; d. creşte cu
30%.
81. Cheltuielile cu încălzirea unităţii de producţie sunt elemente de: a. cost marginal; b. cost fix;
c. amortizare; d. cost variabil.
82. O întreprindere producătoare de anvelope dispune de capital fix în valoare de 15 milioane
u.m., iar capitalul ei circulant înseamnă 2/3 din capitalul tehnic al firmei. În acest caz, valoarea
capitalului tehnic reprezintă: a. 10 milioane u.m.; b. 22,5 milioane u.m.; c. 45 milioane u.m.; d.
25 milioane u.m..
83. Mărimea ratei dobânzii reflectă: a. profitul agenţilor economici; b. raportul dintre cererea şi
oferta de credit; c. rata profitului la nivel de agent economic; d. cursul de schimb al monedei
naţionale.
84. Consumul reprezintă: a. folosirea totalităţii veniturilor pentru cumpărarea de bunuri de
folosinţă îndelungată; b. produsul dintre economii şi investiţii; c. folosirea unei părţi din venit
pentru cumpărarea de bunuri şi servicii necesare satisfacerii nevoilor de trai; d. utilizarea
profitului pentru investiţii, după propria pricepere.
85. Operaţiunile de vânzare / cumpărare încheiate la cursul valutar din momentul contractării, în
cazul cărora livrarea se face la o dată ulterioară, convenită de comun acord, sunt proprii: a. ţărilor
dezvoltate din punct de vedere economic; b. doar firmelor private; c. pieţei la termen; d.
perioadelor de criză economică.
86. Mărimea costului fix se poate schimba: a. în raport cu variaţia preţului materiilor prime şi
materialelor folosite la fabricarea unui bun; b. la cererea consumatorilor; c. în funcţie de volumul
producţiei, pe termen scurt; d. când se modifică salariile personalului administrativ.

Subiect · pagina 7

87. Ca să fie eficientă, operaţiunea de import presupune ca mărimea cursului de revenire la
import să fie: a. mai mică decât cursul de schimb; b. egală cu nivelul cursului de revenire la
export; c. mai mare sau cel puţin egală cu nivelul cursului de schimb; d. stabilită exclusiv de stat.
88. La o întreprindere, costul fix reprezintă 40% din mărimea cifrei de afaceri, în timp ce costul
variabil înseamnă 5/10 din costul total. Rata profitului (calculată în raport cu cifra de afaceri)
este: a. 80%; b. 50%; c. 25%; d. 20%.
89. Funcţia ofertei pentru bunul X este O(X) = 10·PX + 1.000 (unde P X este preţul bunului). În
condiţii de echilibru pe piaţă, mărimea cererii este 5.000 bucăţi din X. Ca urmare, preţul de
echilibru este: a. 500 u.m.; b. 400 u.m.; c. 1.000 u.m.; d. 50 u.m..
90. În cazul unui credit pe 3 luni, mărimea lui n (durata acordării creditelor) se calculează astfel:
a. n = 12; b. n = 12 / 3; c. n = 3 / 12; d. n = 3.
91. Când coeficientul de elasticitate a ofertei este subunitar, oferta pentru un bun este: a. elastică;
b. inelastică; c. cu elasticitate perfectă; d. toate celelalte răspunsuri sunt greşite.
92. Cifra de afaceri a unei firme este 1.200.000 u.m., cheltuielile materiale totale reprezintă 60%
din mărimea ei, iar cele salariale sunt 20% din aceleaşi încasări. Cât reprezintă masa, respectiv
rata profitului (calculată la cifra de afaceri): a. 240.000 u.m.; 25%; b. 200.000 u.m.; 20%; c.
240.000 u.m.; 20%; d. 320.000 u.m.; 26,6%.
93. Cum se modifică salariul real în condiţiile creşterii cu 50% a salariului nominal şi a unei
reduceri cu 25% a preţurilor: a. creşte cu 75%; b. se dublează; c. nu sunt date suficiente pentru a
determina această modificare; d. creşte cu 200%.
94. Pe piaţă se realizează întotdeauna egalitate între: a. cerere şi ofertă; b. cererea solvabilă şi
cererea anticipată; c. cererea şi oferta satisfăcute; d. toate răspunsurile anterioare sunt false.
95. La nivel de firmă, costul fix este 10.000 dolari, costul variabil mediu este 3.000 dolari, iar
preţul de vânzare al unui bun este P = 8.000 dolari. Care este producţia pentru care veniturile
obţinute din vânzări egalizează costul total al firmei: a. 5.000 bucăţi; b. 2 bucăţi; c. 5 bucăţi; d.
2.000 bucăţi.
96. Operaţiunile la termen, efectuate la bursa de valori, au caracter: a. nerentabil; b. sigur; c.
speculativ; d. lichidativ.
97. Când preţul unei mărfi este la un moment dat 100 şi ulterior ajunge 225, înseamnă că: a. a
crescut cu 225%; b. a crescut cu 125%; c. a crescut la 125%; d. a crescut de 1,25 ori.
98. La o întreprindere, nivelul costurilor fixe este egal cu dublul costurilor variabile, iar masa
profitului reprezintă 1/4 din mărimea costurilor fixe. Rata profitului (calculată la costurile de
producţie) este: a. 100%; b. 66,67%; c. 16,67%; d. 33,33%.
99. Nevoile umane sunt: a. elemente ale subconştientului; b. o expresie a cererii efective; c.
dovada satisfacerii tuturor cerinţelor necesare vieţii; d. cerinţe sau condiţii obiectiv necesare
vieţii, existenţei şi dezvoltării purtătorilor lor.
100. Când preţul unui bun se majorează peste nivelul preţului de echilibru: a. cererea rămâne
întotdeauna constantă; b. cantitatea cerută şi cea vândută cresc progresiv; c. cantitatea cerută
scade; d. sunt îndeplinite condiţiile manifestării pieţei de monopol.
Deschide documentul original
Barem · document original

Acest document nu conține suficient text selectabil. Citește subiectul în vizualizatorul de mai sus sau deschide originalul.

Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Examen de admitere · 2008Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2006Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2009Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2005Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2010Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2004Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă examen de admitere din 2007 pentru Limba română, Economie și Gândire critică, la Facultatea de Drept. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.