Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Examen de admitere · Limba română, Economie și Gândire critică · 2008

Facultatea de Drept · UniBuc

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 8 pagini

Subiect · pagina 1

A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Nu mă încântă deloc să-l aud mereu lăudându-se că ce-a scris el e mai valoros decât
tot ce-au scris confraţii lui. a. principală + compl. directă + subiectivă + compl. indirectă +
atributivă; b. principală + subiectivă + subiectivă + compl. directă + atributivă; c. principală +
subiectivă + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
2. Poate că m-aş obliga să dau curs invitaţiei lui în cazul că mi-ar oferi vreo garanţie,
fie ea oricât de mică. a. principală + subiectivă + compl. indirectă + atributivă + circ.
concesivă; b. principală + subiectivă + compl. directă + atributivă + circ. concesivă; c.
principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. condiţională + circ. concesivă; d. altă
interpretare.
3. Desigur că voi veni şi eu, dar poate că nu singur, ci însoţit de câţiva prieteni, pe
care, sunt convins, îi cunoşti şi tu. a. principală + subiectivă + principală + subiectivă +
principală + atributivă; b. principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă +
principală + atributivă; c. principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă +
atributivă + principală; d. altă interpretare.
4. În momentul când îţi spun toate acestea, nu te acuz că intenţionat m-ai jignit, ci
doar că nu mă aşteptam să mă tratezi ca şi când n-am fi prieteni de-o viaţă. a. circ. de
timp + principală + compl. indirectă + principală + compl. indirectă + compl. indirectă + circ.
de mod; b. atributivă + principală + compl. directă + principală + compl. directă + compl.
directă + circ. de mod; c. atributivă + principală + compl. indirectă + principală + compl.
indirectă + compl. indirectă + circ. de timp; d. altă interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
5. Fie enunţurile: (1) Pe care ai pariat? (2) Nu ştiu pe cine a văzut la ştrand. (3) De ce te-
ai supărat pe mine? (4) Şi pe tine te-a rugat să-i împrumuţi bani? (5) Pe mine să nu
contaţi! Cuvintele subliniate au funcţia de: a. compl. directe în (2), (4), compl. indirecte
în (1), (3), (5); b. compl. directe în (1), (2), (4), compl. indirecte în (3), (5); c. compl.
directe în toate enunţurile; d. compl. indirecte în toate enunţurile.
6. Fie enunţurile: (1) Mi-am cumpărat un pix şi două caiete. (2) O singură palmă i-a dat.
(3) Mai e o zi până la examen. (4) Pacheţelul costă un euro. Cuvintele subliniate sunt: a.
art. nehot. în (3), num. card. în (1), (2), adj. pron. nehot. în (4); b. art. nehot. în toate
enunţurile; c. num. card. în toate enunţurile; d. num. card. în (1), (3), (4), adj. pron. nehot. în
(2).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile
de mai jos:
7. Pune şaua pe cal şi dă-i bătaie! a. subst., Ac. /compl. circ. de loc; b. subst., Ac. / compl.
direct; c. subst., Ac. / compl. indirect; d. altă interpretare.
8. Chiar nu poţi fi şi tu măcar o dată sigur pe tine? a. adv. de mod / nume predicativ; b.
adj., N. / nume predicativ; c. adv. de mod / fără funcţie sintactică autonomă (= face parte din
loc. verbală a fi sigur); d. altă interpretare.
9. Cum nu-i din Ardeal, nu se prea pricepe la calitatea ţuicii. a. adv. rel. de mod / circ.
de mod; b. conj. subord. cauzală (= cum „cauzal”) / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză /
circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / circ. de cauză.

Subiect · pagina 2

10. Bogat cum e, îşi permite cam multe. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj.
subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de
cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
11. N-am înţeles niciodată cum poţi fi tu mereu posomorât şi totuşi atât de apreciat. a.
verb, infinitiv, d. pasivă / compl. direct; b. adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ; c. adj.
part., sg., masc., N. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
12. Făcându-i-se foame după atâta drum, a tras la un motel. a. subst., N. / nume
predicativ; b. subst., Ac. / compl. direct; c. subst., N. / subiect; d. altă interpretare.
13. Nu-ţi stă bine cu pălărie. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. refl., f.
neacc., D. / fără funcţie sintactică; c. pron. pers., f. neacc., D. / subiect (excepţie de la
subiectul în N.); d. altă interpretare.
14. E unanim acceptat că politica nu e o treabă uşoară. a. verb, ind. prez., d. pasivă / pred.
verbal; b. verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; c.
verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. altă interpretare.
15. Tare i-i greu românului cu atâtea impozite! a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b.
adj., N. / nume predicativ; c. adv. de mod (parte componentă a unei loc. verbale) / pred.
verbal (împreună cu –i) d. altă interpretare.
16. Poate o să plouă iar zile în şir. a. adv. predicativ / pred. verbal; b. adv. de mod / circ. de
mod; c. verb pred., impers. (pers. a III-a sg.) / pred. verbal; d. adv. de mod / fără funcţie
sintactică.
17. Celǎlalt prieten al vostru nu mǎ intereseazǎ. a. pron. pos., N. / atr. pron.; b. adj. pron.
pos., Ac. / atr. adj.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d. pron. pos., G. / atr. pron. gen.
18. Spune-mi care carte ziceai că te-ar interesa din cele expuse. a. pron. rel., N. / subiect;
b. pron. rel., Ac. / compl. direct; c. adj. pron. rel., Ac. / atr. adj.; d. adj. pron. rel., N. / atr. adj.
19. Cartea profesorului Popescu a avut un mare succes de librărie. a. subst. propriu, G. /
atr. subst. gen.; b. subst. propriu, N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); c. subst.
propriu cu valoare adjectivală, N. / atr. adj.; d. altă interpretare.
20. Ioane, vezi că ţi-ai parcat maşina în loc nepermis! a. pron. refl., D. / atr. pron. datival
(= în dativ); b. pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sintactică (=
marcă a diatezei reflexive); d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).
21. De astea nu-mi mai trebuie, că am deja suficiente. a. pron. dem., N. / subiect; b. pron.
dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. dem., Ac. / atr. adj.; d. pron. nehot., Ac. cu
prep. / atr. pron. prep.
22. Toţi au votat împotrivă-ţi. a. pron. pos., D. cu prep. / compl. indirect; b. pron. pers., D.
cu prep. / compl. indirect; c. pron. pers., G. cu prep. / compl. indirect; d. altă interpretare.
23. Înainte de a fi venit tu, credeam că totul e pierdut. a. verb pred., inf. cu val. de
conjunctiv, perfect / pred. verbal; b. verb nepred., inf., perfect / circ. de timp; c. verb pred.,
inf., perfect / circ. de timp; d. altă interpretare.
24. Uite că a venit şi domnul Escu! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
b. verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din
verb) / pred. verbal; d. altă interpretare.
25. Jos cu ai voştri, trăiască ai noştri! a. verb pred., indic. prezent / pred. verbal; b. verb
pred., imperativ, pers. a III-a pl. / pred. verbal; c. verb pred., conjunctiv prez., pers. a III-a pl.
/ pred. verbal; d. altă interpretare.

Subiect · pagina 3

26. Mersul alene este odihnitor. a. subst. derivat, Ac. / atr. subst.; b. adv. de mod / compl.
circ. de mod; c. adj. invar., N. / atr. adj.; d. altă interpretare.
27. Îţi mai aminteşti de Stamate, unul din Constanţa, care avea mereu probleme cu
dinţii? a. pron. nehot., N. / apoziţie; b. pron. nehot., Ac. (cu prep. subînţeleasǎ) / atr. subst.
prep.; c. pron. nehot., Ac. (cu prep. subînţeleasǎ) / apoziţie; d. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.
28. Am stat de vorbă cu părinţii amândurora. a. num. colectiv cu val. subst., G. / atr.
subst. gen.; b. num. colectiv cu val. adj., G. / atr. adj.; c. num. colectiv cu val. subst., D. / atr.
subst. datival (= în dativ); d. altă interpretare.
29. Îi dai tu lui nenea un pahar cu apă? a. pron. pers., D. / compl. indirect; b. pron. pos., D.
/ compl. indirect; c. art. hot. proclitic / fără funcţie sintactică; d. altă interpretare.
30. Pe motivul că întârzie autobusele, întârzie şi el la serviciu. a. loc. conj. subord. cauzală
/ fără funcţie sintactică; b. loc. conj. subord. (introduce o compl. indirectă) / fără funcţie
sintactică; c. subst., Ac. cu prep. (compl. circ. de cauză) + conj. că; d. altă interpretare.
31. Discuţiile cu ai mei au fost destul de tensionate. a. pron. pers., Ac. cu prep., pl. / atr.
pron. prep.; b. pron. pos., Ac. cu prep., pl. / atr. pron. prep.; c. pron. pos., G. cu prep., pl. / atr.
pron. prep.; d. pron. pos., Ac. cu prep., pl. / compl. indirect.
32. Din păcate, numai câţiva dintre ai noştri s-au calificat. a. pron. pos., Ac. cu prep. /
compl. indirect; b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d.
altă interpretare.
33. Pentru a se face auzit acest punct de vedere, a consumat multǎ cernealǎ. a. adj. part.,
Ac. / compl. circ. de mod; b. adj. part., N. / compl. circ. de mod; c. adj. part., N. / nume
predicativ; d. adv. de mod / nume predicativ.
34. De bunǎ seamǎ cǎ m-ai supǎrat. a. loc. adv. pred. / pred. verbal; b. loc. adv. de mod /
compl. circ. de mod; c. loc. adv. de mod / nume predicativ; d. loc. adv. de mod / fǎrǎ
funcţie sint. autonomǎ (= componentǎ a loc. conj. de bunǎ seamǎ cǎ).
35. Pentru fiecare grupǎ a fost numit câte un responsabil. a. art. nehot. / fǎrǎ funcţie
sintacticǎ; b. num. card. cu val. adj., N. / atr. adj.; c. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.; d. altǎ
interpretare.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
36. Fie enunţul: Nu-mi priii cea ce eu însemi auzi-i de la cei doi miniştrii ai noştrii, şi-mi
dădui seama că, deşi sunt integri, nu te agrează şi nici nu te vor agrea vreodată. Acesta
conţine: a. cinci greşeli; b. şase greşeli; c. şapte greşeli; d. opt greşeli.
37. Fie enunţul: Dă-i zor frate, că-i deja târziu, aştrii au apus, iar mie mi-i că se înnorează
şi, nemai putându-i ajunge pe camionagii, ne vom rătăci. Acesta conţine: a. nicio greşeală;
b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
38. Fie enunţul: De ce mă-nfuri, domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i
destul şi mie să mă prefac că mi-ar place ce-mi faci? Acesta conţine: a. cinci greşeli; b.
şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.
39. Fie enunţul: Nu mi-i-i tot una dacă ştii sau nu şti să scrii, că, profesor de gramatică
fiind, mi-i se rupe inima când văd atâtea greşeli de ortografie. Acesta conţine: a. cinci
greşeli; b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. trei greşeli.
40. Cuvintele plâns (= plânset) şi (am) plâns (= verb, indic. perfect compus, pers. I, sg.)
sunt: a. omonime totale; b. omonime parţiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu
sunt omonime.

Subiect · pagina 4

41. Substantivul omor este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
42. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a.
ma-chi-a-ve-lic, gu-a-şă, cu-lo-ar, co-a-fa; b. ma-chia-ve-lic, gua-şă, cu-loar, co-a-fa; c.
ma-chia-ve-lic, gu-a-şă, cu-loar, coa-fa; d. ma-chia-ve-lic, gu-a-şă, cu-loar, co-a-
fa.
43. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a.
vio-i-ciu-ne, cui-ra-sat, viet-na-mez, tra-u-mă; b. vi-o-i-ciu-ne, cui-ra-sat, viet-na-mez, trau-
mă; c. vi-o-i-ciu-ne, cu-i-ra-sat, vi-et-na-mez, trau-mă; d. vio-i-ciu-ne, cu-i-ra-sat, vi-et-na-
mez, tra-u-mă.
44. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. canoei, cerii, ceţii, cenuşii, vrajbei;
b. canoii, cerii, ceţii, cenuşii, vrăjbii; c. canoei, cearei, ceţei, cenuşei, vrajbei; d. canoei, cerii,
ceţei, cenuşii, vrajbei.
45. Avem numai forme corecte de plural în: a. torente, carioce, canate; b. torenţi, carioci,
canaturi; c. torente, carioci, canate; d. toate cele trei serii de mai sus.
46. Avem numai forme corecte de plural în: a. cătunuri, conacuri, convoaie, curcubeie,
edemuri; b. cătune, conace, convoiuri, curcubeuri, edeme; c. cătune, conace, convoaie,
curcubeie, edeme; d. niciuna dintre seriile de mai sus.
47. Sensul substantivului corolar este: a. concluzie care derivă nemijlocit dintr-o teoremă;
b. totalitatea petalelor; c. desăvârşire a unei lucrări, a unei opere; d. încununare (cu succes).
48. Sensul adjectivului expletiv este: a. de prisos din punctul de vedere al înţelegerii; b.
explicativ, care are darul de a lămuri; c. desluşit, fără echivocuri; d. succint în prezentare.
49. Sensul adjectivului luxuriant este: a. extrem de abundent; b. somptuos; c. extrem de
elegant; d. alt sens.
50. Sensul adjectivului lapidar este: a. sǎpat în piatrǎ; b. care evocǎ prin concizie (şi
vigoare) stilul inscripţiilor latine; c. scurt, concis; d. toate cele trei sensuri de mai sus.
51. Sinonimul cuvântului prodigios este: a. fantasmagoric; b. fertil; c. renumit; d. uluitor.
52. Sinonimul cuvântului continenţǎ este: a. reţinere; b. cumpǎtare; c. abstinenţǎ; d. toate
cele trei cuvinte de mai sus sunt sinonime ale celui dat.
53. Cuvântul inefabil este în raport de antonimie cu: a. neplǎcut; b. previzibil; c.
exprimabil; d. mesianic.
54. Cuvântul fastidios este în raport de antonimie cu: a. plictisitor, anost; b. grandios,
somptuos; c. interesant, amuzant; d. modest, simplu.
55. Se dau următoarele perechi: (1) cafeinǎ / cofeinǎ, (2) cartilaj / cartilagiu, (3) claun /
clovn, (4) corvoadǎ / corvadǎ, (5) chestie / chestiune. Avem paronime în: a. toate; b. numai
în (1), (2) şi (4); c. în niciuna; d. numai în (2) şi (5).
56. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (să)
stǎruiascǎ, (ei) statuiazǎ, (sǎ) tânjascǎ; b. (să) stǎruiascǎ, (ei) statuieazǎ, (sǎ) tânjeascǎ; c. (să)
stǎruie, (ei) statuazǎ, (sǎ) tânjascǎ; d. (să) stǎruie, (ei) statueazǎ, (sǎ) tânjeascǎ.
57. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
sandvici, particulǎ, frustrare, disertaţie; b. sendviş, particolǎ, frustare, dizertaţie; c. sandwich,
particulǎ, frustrare, dizertaţie; d. toate cele trei serii de mai sus.

Subiect · pagina 5

58. Se dau următoarele cuvinte: prea-luminat, prea-plin, pre-adolescent, Buna-Vestire,
bunǎ-purtare. Sunt corect scrise cu cratimă: a. niciunul; b. toate; c. numai primul, al treilea
şi al patrulea; d. numai primul, al doilea şi al cincilea.
59. Se dau următoarele expresii: spot publicitar, şlagăr la modă, a notifica oficial. Care
dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai prima; c. numai prima şi a doua; d.
niciuna.
60. Se dau următoarele expresii: poantă de efect, blazon de nobleţe, deliberare
îndelungatǎ. Care dintre ele constituie pleonasme? a. numai prima şi a doua; b. toate; c.
numai a doua; d. numai prima şi a treia.
61. Procesul obiectiv de desprindere, diferenţiere, separare şi specializare a categoriilor
de muncă în cadrul muncii sociale se numeşte: a. diviziunea muncii; b. autonomia
producătorilor; c. independenţa producătorilor; d. privatizare.
62. Sunt bunuri de consum: a. doar bunurile libere; b. bunurile economice achiziţionate
pentru folosul sau consumul personal; c. bunurile cu preţuri mici; d. banii.
63. Procesul de recuperare treptată, prin cote-părţi, a preţului de achiziţionare a
capitalului fix, se numeşte: a. cost de producţie; b. uzură; c. capitalizare; d. amortizare.
64. Relaţiile aferente comerţului internaţional sunt relevate de: a. exporturi şi importuri;
b. subvenţii; c. garantarea unui venit minim pe plan mondial; d. intervenţia statului
în economie.
65. Oligopolul se caracterizează prin: a. atomicitatea ofertei, un număr mic de cumpărători
şi un număr mare de producători; b. un cumpărător şi faptul că oferta unui produs este dată de
un număr mic de producători care controlează preţul; c. atomicitatea cererii şi un număr mic
de producători, care influenţează piaţa în domeniul preţurilor sau al producţiei, fabricând
bunuri omogene sau diferenţiate; d. obligativitatea ca producătorii să-şi coordoneze deciziile.
66. Acţiunea desemnează: a. un titlu de credit pe termen lung; b. o valoare imobiliară; c. un
titlu de proprietate asupra unei părţi din capitalul social al unui agent economic; d. o
operaţiune la termen a băncilor.
67. Ce formă specifică îmbracă mărimea relativă a preţului plătit de către debitor,
creditorului: a. suma de bani convenită între bancă şi creditori; b. suma de bani negociată
între bancă şi debitori; c. rata dobânzii; d. rata profitului.
68. Profitul bancar se calculează ca: a. diferenţă între dobânda încasată de bancă de la
debitorii săi şi dobânda plătită de bancă deponenţilor săi; b. diferenţă între câştigul bancar şi
cheltuielile administrative şi de funcţionare a băncii; c. diferenţă între rata dobânzii încasată
de bancă şi rata dobânzii plătită de bancă; d. diferenţă între dobânda încasată de bancă şi
cheltuielile ei de funcţionare.
69. În teoria şi practica economică, este relevantă studierea coeficientului de elasticitate
a cererii în raport cu: a. preţul mărfii, respectiv venitul consumatorului; b. costul marginal,
respectiv costul unitar; c. costul total mediu, respectiv productivitatea muncii; d. taxele,
respectiv impozitele datorate statului.
70. Preţul bunului X este dublu faţă de cel al bunului Y. În condiţiile unui venit
disponibil (fix) şi al obligativităţii achiziţiei de cantităţi din ambele bunuri,
consumatorul raţional va alege: a. o cantitate din X de două ori mai mare decât din Y; b.
cantităţi care corespund raportului UmgX / U mgY = 1/2; c. cantităţi din ambele bunuri, astfel
încât U mgX / U mgY = 2; d. cantităţi din ambele bunuri, care presupun U mgX = U mgY.

Subiect · pagina 6

71. Având un venit disponibil fix şi notaţiile: UmgA şi U mgB (utilităţile marginale
determinate de consumul aferent bunurilor A şi B), UTA şi UTB (utilităţile totale
corespunzătoare), respectiv P A şi P B (preţurile celor două bunuri), echilibrul
consumatorului se atinge în situaţia în care: a. U mgA / P A = P B / U mgB ; b. U mgA / U mgB = P B /
P A; c. UTA / P A = UTB / P B; d. U mgA / P A = U mgB / P B.
72. Raportul dintre cererea şi oferta pentru un bun influenţează: a. preţul pieţei; b.
raportul dintre nevoile de consum şi economisire; c. oferta de forţă de muncă; d. creşterea
economică din ţara respectivă.
73. Dacă piaţa este dominată de un număr restrâns de agenţi economici producători: a.
sporesc posibilităţile consumatorilor de a influenţa preţurile; b. se deteriorează condiţiile de
satisfacere a cererii; c. devin mai uşor de acoperit nevoile de consum ale populaţiei; d. se
lărgesc posibilităţile de manifestare a monopolului, în favoarea consumatorilor.
74. Între căile de reducere a costurilor de producţie se numără: a. creşterea salariilor; b.
scăderea randamentelor factorilor de producţie; c. scăderea mobilităţii factorilor de producţie;
d. creşterea mai rapidă a productivităţii muncii faţă de majorarea salariilor.
75. În cazul funcţiei cererii, între cantitatea cerută dintr-un bun şi preţul acestuia există
următoarea legătură de cauzalitate: a. cererea este variabila independentă, iar preţul – cea
dependentă de gusturile consumatorilor; b. cererea nu depinde de preţul bunului; c.
preţul nu influenţează cererea; d. cererea este variabilă dependentă de preţ (privit ca variabilă
independentă).
76. Preţul unei mărfi creşte atunci când: a. se majorează preţurile bunurilor libere; b. pe
piaţă apare un exces de ofertă; c. pe piaţă se înregistrează exces de cerere pentru bunul
respectiv; d. se îmbunătăţeşte productivitatea muncii, iar costul de producţie scade.
77. Atunci când vânzarea sau cumpărarea diferitelor titluri presupune livrarea efectivă
a acestora în cel mult două zile lucrătoare de la data încheierii tranzacţiei
(contractului), este vorba de operaţiuni: a. pe piaţa la termen; b. speculative; c. pe piaţa la
vedere; d. ilegale.
78. Creşterea economică se poate măsura în mod relevant prin intermediul: a. profitului
agenţilor economici; b. produsului naţional brut real (pe locuitor); c. veniturilor din
sectorul public; d. costurilor la nivel de agent economic.
79. Creşterea ratei dobânzii conduce la: a. mărirea spectaculoasă a cererii de credite în
economie; b. ieftinirea creditului; c. avantaje pentru creditori; d. avantaje pentru debitori.
80. Fie notaţiile: c = rata (medie a) consumului; c’ = înclinaţia marginală spre consum; s
= rata (medie a) economisirii; s’ = înclinaţia marginală spre economisire; V = venitul; C
= consumul; S = economiile. Care din afirmaţiile / relaţiile următoare este falsă: a.
întotdeauna s > c; b. în condiţiile în care V = C + S, rezultă c + s = 1; c. în condiţiile în care V
= C + S şi ΔV = ΔC + ΔS, rezultă c’ + s’ = 1; d. s = S / V.
81. Utilitatea unui bun depinde de: a. salariul real; b. volumul producţiei din acel bun; c.
cantitatea cerută pe piaţă din bunul respectiv; d. mărimea şi intensitatea nevoii pentru acel
bun.
82. Dacă nivelul producţiei şi cel al costurilor totale la nivel de firmă se majorează –
fiecare – cu câte 50% faţă de mărimea lor din perioada de bază, relaţia dintre costul
marginal şi costul total mediu al perioadei de bază este: a. C mg = 1,5·CTM 0 ; b. Cmg =
CTM 0 ; c. Cmg = 0,5·CTM 0 ; d. C mg = 150%·CTM 0 .

Subiect · pagina 7

83. Dacă salariul real a rămas constant, deşi preţurile s-au dublat în acelaşi interval de
timp, înseamnă că salariul nominal: a. s-a înjumătăţit; b. s-a dublat; c. nu s-a modificat; d.
a crescut cu 200%.
84. Capitalul fix de care dispune o întreprindere producătoare de mobilă este 5,3
milioane u.m., iar capitalul ei tehnic este 13,8 milioane u.m. Capitalul circulant al firmei
reprezintă: a. 22,3 milioane u.m.; b. 5,3 milioane u.m.; c. 8,5 milioane u.m.; d. 13,8
milioane u.m.
85. Pentru a realiza o producţie de 540 tone o întreprindere utilizează, în luna mai, 36
angajaţi (adică un efectiv de muncitori cu 20% mai mare decât în luna aprilie). Dacă
nivelul productivităţii medii a rămas constant în timp, producţia perioadei de bază a
fost: a. 540 tone; b. 675 tone; c. mai mare cu 20% faţă de perioada curentă; d. 450 tone.
86. În anul t 0 , producţia unui agent economic a fost de 1.200 piese. În anul următor (t 1 ),
angajând încă 4 muncitori, întreprinderea obţine o producţie de 1.296 piese. În
acest caz, productivitatea marginală înregistrată (în piese / lucrător) este: a. 96; b. 24; c.
300; d. 324.
87. La momentul t, oferta unui producător este 1.200 bucăţi şi îi corespunde un preţ
unitar de 40 dolari. La momentul t+1, la preţul unitar de 35 dolari, oferta devine 800
bucăţi. Mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul este: a. 2,66;
b. 3; c. 1,14; d. 0,375.
88. La un preţ unitar de 64 Euro, oferta dintr-un bun pe piaţă reprezintă 500 kg. Când
preţul pieţei se reduce cu 50%, oferta se modifică şi ea, devenind 250 kg. Avem de-a face
cu o ofertă: a. elastică; b. inelastică; c. cu elasticitate unitară; d. perfect elastică.
89. Atunci când preţurile bunurilor de consum se reduc cu 25%, iar nivelul salariului
real scade cu 20%, despre salariul nominal se spune că: a. scade cu 50% faţă de nivelul
său iniţial; b. creşte cu 40% faţă de nivelul său iniţial; c. scade cu 40% faţă de nivelul său
iniţial; d. creşte cu 60% faţă de nivelul său iniţial.
90. În luna martie, salariul nominal al unui muncitor a fost 6.844 u.m., iar în aprilie, el a
fost majorat cu 6%. Ca urmare, creşterea salariului a reprezentat: a. 7.254,64 u.m.; b.
410,64 u.m.; c. bunuri şi servicii în valoare de 7.254,64 u.m.; d. salariul real al angajatului.
91. Un agent economic ia un credit de 100.000.000 u.m. de la o bancă pe o perioadă de 4
ani, cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Care este suma totală pe care trebuie să o
ramburseze debitorul, la scadenţă (ştiind că atât suma împrumutată, cât şi dobânzile
aferente, se plătesc la finalul celor 4 ani): a. 180.000.000 u.m.; b. 207.360.000
u.m.; c. 307.360.000 u.m.; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
92. Venitul anului curent, de 800 miliarde u.m., este superior cu 1/4 faţă de venitul
anului anterior. Dacă multiplicatorul investiţiilor a fost egal cu 2, cât a fost sporul
investiţiilor: a. 180 miliarde u.m.; b. 20 miliarde u.m.; c. 80 miliarde u.m.; d. 4 miliarde u.m.
93. Cu cât este egală înclinaţia marginală spre economii, dacă înclinaţia marginală spre
consum este 0,88: a. 12; b. 0,12; c. 0,4; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
94. Un agent economic cumpără 100 acţiuni la termen de trei luni. La data semnării
contractului, cursul unui titlu a fost 200 u.m., iar la scadenţă a ajuns 220 u.m. Ca
urmare, la termen: a. cumpărătorul pierde 2.000 u.m.; b. vânzătorul câştigă 20 u.m. /
acţiune; c. cumpărătorul câştigă 2.000 u.m.; d. vânzătorul pierde 2.000 u.m. / acţiune.

Subiect · pagina 8

95. Profitul unui agent economic se modifică de la o perioadă la alta în raport cu venitul
înregistrat, de la Pr0 = 0,2·V0 la Pr1 = 0,4·V0 . Dacă V1 este 110% faţă de V0 , costul
total al perioadei curente: a. creşte cu 87,5% faţă de costul total al perioadei de bază; b.
scade cu 12,5% faţă de costul total al perioadei de bază; c. creşte cu 12,5% faţă de costul total
al perioadei de bază; d. scade cu 87,5% faţă de costul total al perioadei de bază.
96. Fie: U mgA = 8·U mgB şi P A = 4 u.m. (unde: A şi B = bunuri achiziţionate şi consumate
de un individ; U mg = utilitatea marginală a bunului A, respectiv a bunului B; PA = preţul
bunului A, în u.m.). Pentru ca agentul consumator raţional să înregistreze maximum de
satisfacţie, preţul lui B trebuie să fie: a. 0,5 u.m.; b. 32 u.m.; c. 2 u.m.; d. 12 u.m.
97. Fie dată funcţia ofertei din bunul X sub forma O(X) = 2·P + 4. Ştiind că în decursul
unei perioade de timp, preţul lui X a crescut cu 30% (faţă de preţul iniţial, egal cu 10
Euro), mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul bunului este: a.
5/6; b. 1,2; c. 2/3; d. 0,67.
98. O firmă înregistrează o rată a profitului la cifra de afaceri de 25%. Dacă masa
profitului este 4.000 u.m., rata profitului la costurile totale va fi: a. 33,33%; b. 66,67%; c.
25%; d. imposibil de calculat.
99. Costul marginal înregistrează valoarea de 40 u.m. Cât este costul total în perioada
curentă, dacă în perioada de bază el a fost 5.040 u.m., iar producţia creşte „bucată cu
bucată”: a. 5.080 u.m.; b. 5.000 u.m.; c. 126 u.m.; d. 201.600 u.m.
100. O societate comercială beneficiază de un împrumut de 12 mil. u.m., pe o durată de
3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 50%. Ştiind că dobânda se plăteşte la sfârşitul
fiecărui an, iar creditul se restituie în tranşe anuale egale, rezultă că suma totală plătită
băncii pentru acest împrumut este: a. 40,5 mil. u.m.; b. 18 mil. u.m.; c. 24 mil. u.m.; d. 36
mil. u.m.
Deschide documentul original
Barem · document original

Acest document nu conține suficient text selectabil. Citește subiectul în vizualizatorul de mai sus sau deschide originalul.

Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Examen de admitere · 2009Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2007Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2010Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2006Limba română, Economie și Gândire critică · Subiect oficialDeschide fișa Examen de admitere · 2011Limba română, Economie și Gândire critică · Grila 1Deschide fișa Examen de admitere · 2011Limba română, Economie și Gândire critică · Grila 2Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă examen de admitere din 2008 pentru Limba română, Economie și Gândire critică, la Facultatea de Drept. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.