Pregătire cu un profesor
Glisează →Programează o ședință de cunoaștere
Subiect și barem
Se deschide documentul PDF… Deschide PDF
Subiectul și răspunsurile sunt în același PDF. Afișăm documentul complet, cu toate paginile.
Despre acest subiect
aprilie · Simularea din aprilie; subiect și barem în același PDF
Sursa documentelor: ASE București. Verifică răspunsurile cu baremul după ce rezolvi subiectul.
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect și barem · 18 pagini
Subiect și barem · pagina 1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE~TI Admitere: studii universitare de licenfa 2024 FACULTATEA de DREPT TEST-GRILA La disciplina: LIMBA ROMANA 1. Pe ce factor al comunicarii cade accentulln urmatorul enunt: ,Ala, ma auzi?" 0.9p Cod grila: RoE a1 a. In enunt accentul cade pe canal, emitatoru l verificand transmiterea ~i implicit receptarea mesajului de catre destinatar. b. In enunt accentul cade pe context, emitatorul descriind In mod neutru un aspect referitor Ia cadrul comunicarii. c. Accentul cade pe mesaj, forma enuntului evidentiindu-se printr-o anumita expresivitate. d. Accentul cade pe cod, emitatorul oferind o explicatie In legatura cu un termen utilizat. e. Accentul cade pe emitator, eel care formuleaza enuntul atragand aici atentia asupra sa. 2. Pe ce factor al comunicarii cade accentulln urmatorul enunt: ,,mi place aici, ma simt bine!" 0.9p a. Accentul cade pe context, emitatorul descriind In mod neutru un aspect referitor Ia cadrul comunicarii. b. In enunt accentul cade pe canal, emitatorul verificand transmiterea ~i implicit receptarea mesajului de catre destinatar. c. Accentul cade pe mesaj, forma enuntului evidentiindu-se printr-o anumita expresivitate. d. Accentul cade pe destinatar, autorul mesajului formuland aici un ordin, o porunca. e. Accentul cade pe emitator, eel care formuleaza enuntu l atragand atentia asupra sa, mentionand o stare, o traire. 3. Pe ce factor al comunicarii cade accentulln urmatorul enunt: ,Hai mai repede, mergi prea lncet!" 0.9p a. In enunt accentul cade pe canal, emitatorul verificand transmiterea ~i implicit receptarea mesajului de catre destinatar. b. Accentul cade pe destinatar, autorul mesajului formuland aici un ordin, o porunca. c. Accentul cade pe mesaj, forma enuntului evidentiindu-se printr-o anumita expresivitate. d. Accentul cade pe context, emitatorul descriind In mod neutru un aspect referitor Ia cadrul comunicarii. e. Accentul cade pe emitator, eel care formuleaza enuntul atragand atentia asupra sa, descriindu-se pe sine. 4. Pe ce factor al comunicarii cade accentulln urmatorul enunt: ,Termenul recurent este utilizat ca adjectiv, In general In medicina, o boala recurenta lnsemnand care revine , care recidiveaza . In domeniul juridic termenul este utilizat ca substantiv, lnsemnand: eel care face recurs In justitie." 0.9p a. Accentul cade pe mesaj, forma enuntului evidentiindu-se printr-o anumita expresivitate. b. Accentul cade pe context, emitatorul descriind In mod neutru un aspect referitor Ia cadrul comunicarii. c. Accentul cade pe cod , emitatorul oferind o explicatie In legatura cu un termen utilizat. d. Accentul cade pe emitator, eel care formuleaza enuntul atragand atentia asupra sa, descriindu-se pe sine. e. Accentul cade pe destinatar, autorul mesajului formuland aici un ordin, o porunca. 5. Ce tip de eroare apare -~~ urmatorul ·enunt: ,C ine iube~te ~i lasa/ Dumnezeu sa-idea pedeapsa." (Folclor) 0.9p . a. Tautologie, o definitie circulara, sterila, In care se reia termenul care trebuie definit sau un termen apartinand aceleia~i familii lexicale. b. Pleonasm, utilizarea inutila a mai multor cuvinte cu acela~i lnteles . c. Truism, formularea inutila a unui adevar de Ia sine lnteles.
Subiect și barem · pagina 2
;(f:::~~
fJ( if\, \1\
"~.t.,\~\ ~ !§) .
~~,, ~~ .. -c%''
f})v~~~~{\:_~-2"1.~
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI
Admitere: studii universitare de licenfa 2024
FACULTATEA de DREPT
Cod grila : RoE a1
d. Anacolut, o pierdere a coerentei logico-sintactice, Ia nivel de propozitie sau fraza, specifica limbajului
popular sau vorbirii libere.
e. In enunt nu exista nicio eroare de formulare .
6. Ce tip de eroare apare In urmatorul enunt: ,,n limbajul juridic, abrogarea este decizia de a abroga o lege
sau o dispozitie legala. " 0.9p
a. Anacolut, o pierdere a coerentei logico-sintactice, Ia nivel de propozitie sau fraza.
b. Pleonasm, utilizarea inutila a mai multor cuvinte cu acela~i lnteles.
c. Truism, formularea inutila a unui adevar de Ia sine lnteles.
d. Tautologie, o definitie circulara, sterila, In care se reia termenul care trebuie definit sau un termen
apartinand aceleia~i famili i lexicale.
e. Tn enunt nu exista nicio eroare de formulare.
7. Ce tip de eroare apare In urmatorul enunt: ,Vor sa-~i abandoneze propriile bunuri pe care le au." 0.9p
a. Pleonasm, utilizarea inutila mai multor cuvinte cu acela~i lnteles.
b. Tautologie, o definitie circulara, sterila, In care se reia termenul care trebuie definit sau un termen
apartinand aceleia~i familii lexicale.
c. Anacolut , o pierdere a coerentei logico-sintactice, Ia nivel de propozitie sau fraza.
d. Truism, formularea inutila a unui adevar de Ia sine inteles.
e. Tn enunt nu exista nicio eroare de formulare.
8. Ce tip de eroare apare In urmatorul enunt: ,Daca ramanem acasa, nu mai plecam nicaieri." 0.9p
a. Cacofonie
b. Truism, formularea unui adevar de Ia sine lnteles.
c. Utilizarea unor termeni cu semnificatie ambigua, neclara.
d. Nu exista nicio eroare de formulare.
e. Tautologie, o definitie circulara, sterila, In care se reia termenul care trebuie definit sau un termen
apartinand aceleia~i familii lexicale.
9. Ce tip de eroare apare In urmatorul enunt: ,Cine se frige cu ciorba sufla ~i In iaurt!" 0.9p
a. Tautologie, o definitie circulara, sterila, In care se reia termenul care trebuie definit sau un termen
apartinand aceleia~i familii lexicale.
b. Anacolut, pierderea coerentei logico-sintactice.
c. Pleonasm, utilizarea inutila mai multor cuvinte cu acela~i lnteles.
d. Nu exista nicio eroare de formulare.
e. Cacofonie.
10. Sunt despartite corect In silabe cuvintele din seria: 0.9p
a. vars-tnic, scul-ptu-ra , ac-ru, i-ni-mioa-ra
b. varst-nic, sculp-tu-ra , a-cru, i-ni-mi-oa-ra
c. varst-nic, sculp-tu-ra, a-cru, i-ni-mioa-ra
d. vars-tnic, scul-ptu-ra , a-cru , i-ni-mi-oa-ra
e. var-stnic, scul-ptu-ra, ac-ru, i-ni-mioa-ra
11. Sunt despartite corect In silabe cuvintele din seria: 0.9p
a. as-tru, as-tma-tic, punc-taj , ar-ctic
b. a-stru , a-stma-tic, pun-ctaj, ar-ctic
c. as-tru, ast-ma-tic, punc-taj, arc-tic
d. as-tru, astm-a-tic, punc-taj, arc-tic
e. a-stru, ast-ma-tic, pun-ctaj, arc-ticSubiect și barem · pagina 3
/7;_({S··~~&i_:l{ !E,, -\1\
·~1\ '1~ H11.1111,
~~-- "-:J~,;i>@
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE9TI
Admitere: studii universitare de licen (a 2024
FACULTATEAde DREPT
12. Singura serie in care termenii nu apartin ace lui a~ i camp semantic este: 0.9p
a. infractiune, spargere, delapidare, c ri ma
b. complice , infractor, fapta~. vinovat
c. filaj, urmarire, arestare, condamnare
d. proces, lege, pedeapsa, p li mbare
e. procurer, judecator, avocat, martor
13. Singura serie in care termeni i nu apart in aceleia~ i fam ilii lexicale este: 0.9p
a. martor, marturie, a marturisi, nemarturisit
b. vatamat, vatamare , a vatama, vatamator
c. invinuit, vinificatie, a invinui, neinvinuit
d. pedepsit, pedeapsa, a pedepsi, nepedepsit
e. vinovat, nevinovat, vinovatie, a lnv in ovati
14. Singura serie care nu contine exclusiv sinonime este: 0.9p
a. abrogare, desfiintare, anulare, suprimare
b. culpa , vinovatie, abatere, pedeapsa
c. amnistiere, absolvire, iertare, gratiere
d. arestare, retinere , lnchidere, lntemnitare
e. reclamatie, petitie, plangere, ja lb a
15. Singura pereche care nu contine antonime este: 0.9p
a. i nfractiune- efractie
b. condamnare- amnistie
c. competenta - incompetenta
d. debitor - creditor
e. vinovat - nevinovat
16. Sinonimul cuvantul ,descendent" este: 0.9p
a. urma~
b. precursor
c. initiator
d. contributor
e. instigator
17. Antonimul adjectivului ,viu " este: 0.9p
a. muribund
b. decedat
c. palid
d. lnsufletit
e. molcom
18. Ce serie din cele de mai jos intra In vocabularul fundamental al limbii romane? 0.9p
a. Copil , unsprezece, ieri, nimeni
b. Copilandru, ambidextru, diletant, insidios
c. Alabastru, lnviorare, ant io xidant, ~ubred
d. Nazbatie, alocutiune, piepti~, tustrei
e. Agravant, alveola, vetust, simultan
19. Ce serie din cele de mai jos contine arhaisme? 0.9p
a. Concis, arama, sever, palpabil
b. Comentator, ciuperca , simpatic, a deduce
Cod grila: RoE a1Subiect și barem · pagina 4
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE~TI Admitere: studii universitare de licenfa 2024 FACULTATEA de DREPT c. Colocvial, tenor, basma, bazaconie d. Codice, spatar, pizma, a catadicsi e. Coeziune, eleganta. a inspira, insular 20. Atunci cand un cuvant are mai multe sensuri, este vorba despre: 0.9p a. omonimie b. polisemie c. sinonimie d. derivare e. antonimie 21. Care din termenii de mai jos are sensul de ,spion"? 0.9p a. umil b. iscoada c. boroboata d. anduranta e. bezmetic 22 . lndicati seria de paronime: 0.9p a. Imigrant- emigrant b. Albastru - alambic c. Copil - copila d. Musca- mi~ca e. Galben - galbui 23. lndicati seria care cuprinde doar campul semantic al ,familiei": 0.9p a. Bunic, descendent, fiu , prieten b. Constructor, var, matu~a . socru c. Mama, tata, var, sora d. Unchi, soacra, ghid, cuscru e. Na~ . ginere, fin, arheolog 24 . S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: 0.9p a. Amandoi , preaslavit, podagra, ~tefan eel Mare b. Codrii Cosminului, deoarece, Evul Mediu, voievod c. Evul Mediu , lntai, niciodata, Maria Ta d. A se plictisi, a se odihni, a calatori , a parasi e. Astfel, cealalta, ~tefan eel Mare, Maria Ta 25. S-au format prin derivare toate cuvintele din seria: 0.9p a. Abureala, departe, numaidecat, ziulica b. Cre~tet , domol, haiduc, pesemne c. Nenorocire, nesigura, ~ugubeata, tainic d. Baza, faza, raza , oaza e. luteala, laptos, mi~cator , ruginie Cod grila : RoE a1 26. Jocul de cuvinte din enuntul , Un pian facea echilibristica stand In coada. " se bazeaza pe: 0.9p a. antonimie b. omonimie c. paronimie d. polisemie e. sinonimie
Subiect și barem · pagina 5
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE9TI Admitere: studii universitare de licenfa 2024 FACULTATEA de DREPT 27. Contine numai termeni ~tiintifici seria: 0.9p a. Cenu~a , endocarp, folacin, orizont, tanin b. Metatarsian, ornitorinc, concept, lingvist, emotivitate c. Folacin, halva, mezocarp, riboflavina, substanta d. Linoleum, mezocarp, niacin, rachiu , tiamina e. Notar, ~ofer, gospodina, economist, tehnician 28. Cuvantul ,absoarbe" este corect utilizat In enuntul: 0.9p a. Pamantul absoarbe apa ploilor. b. Copilul absoarbe supa In farfurie. c. Colegul meu absoarbe maine clasa a opta. d. Gazda absoarbe o cafea musafirilor. e. Ea absoarbe cuvintele de buzele mamei ei. Cod grila: RoE a1 29. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate In fragmentul: ,Calatorie fantastica , presarata cu primejdii, probe de curaj ~i nenumarate lntrebari" sunt: 0.9p a. Deplasare, banala b. Aventura, fabuloasa c. Drum, lnchis d. Turneu, enorm e. Drumetie, religioasa 30. Care din seriile de mai jos contine sufixe substantivale: 0.9p a. colturos, plicticos, monstruos, frumos b. electrificat, amplificat, stratificat, duplicat c. lungime, croitor, culcu~ . lmprejmuire d. barbate~te , tara~ . piepti~ . sui~ e. lncetini, propune, substitui, echivala 31 . Varianta incorect scrisa este: 0.9p a. Fata ai carei bunici au casa In Ploie~ti este colega mea. b. Copiii a caror mama este lnvatatoare sunt colegii mei. c. Matu~a al carei apartament a fast inundat a facut o plangere Ia administratie. d. Baiatul al carei sora este studenta Ia Drept lmi poveste~te mereu cum este Ia aceasta Facultate. e. S-a prezentat Ia proces martora a carei depozitie este foarte importanta. 32. Varianta incorect scrisa este: 0.9p a. Macaragiii sunt In general bine remunerati . b. Chefliii nu au ce sa caute In ech ipa noastra. c Pescar ii trebuie sa aiba un permis vizat de Politia de Frontiera. d. Sacagii vindeau odinioara apa In ora~. e. Geamgi ii sunt din ce In ce mai rari astazi . 33. Varianta incorect scrisa este: 0.9p a. Fetei l nse~i is-a facut o mare nedreptate. b. Ellnsu~i este un pierde-vara . c. Ele ln~i~i au urcat pana In varful muntelui. d. Paznicul de vanatoare lnsu~i are doi ogari. e. Ea lnsa~i nu are niciun articolln acest domeniu .
Subiect și barem · pagina 6
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licenta 2024 FACULTATEA de DREPT 34. Varianta incorect scrisa este: 0.9p a. Nimanui nu-i place ce se Tntampla. b. Nimeni nu-~i asuma vina . c. Nicicand am fost acasa nu m-am putut odihni . d. Niciunul nu a reactionat. e. Nu raspunde niciodata Ia solicitari . 35. Varianta incorect scrisa este: 0.9p a. Locuiesc intr-un bloc cu cinci nivele. b. Zidarul folose~te nivela cand a~eaza caramizile. c. Nivelul de colesterol din sange este normal. d. Aveam in magazia de scule doua nivele murdare de mortar, dar nu le mai gasesc. e. Programul de studiu este organizat pe mai multe niveluri. Cod grila: RoE a1 36 . in fraza: ,Daca a~ fi invatat mai temeinic cand aveam ocazia, a~ fi avut poate o viata mai buna", conditional-optativul trecut este utilizat pentru a exprima: 0.9p a. un sentiment de satisfactie b. un sentiment de speranta c. o atitudine de indiferenta d. niciuna din variante e. un sentiment de regret 37 . in fraza: ,Cand am vrut sao conving sa vina cu mine, am constatat ca ea isi facuse deja alte planuri.", utilizarea indicativului, mai-mult-ca-perfect, exprima Tn raport cu perfectul campus: 0.9p a. ideea de simultaneitate b. ideea de posterioritate c. ideea de ambiguitate d. niciuna din variante e. ideea de anterioritate 38. in fraza: ,Cand treceam pe strada, ea planta flori in gradina. ", utilizarea indicativului, imperfect, exprima: 0.9p a. un raport temporal de anterioritate b. un raport temporal de simultaneitate c. un raport temporal de posterioritate d. un raport temporal incert e. niciuna din variante 39. in enuntul ,Urea Ia nivelul al treilea al acestui imobil. ", structura subliniata este: 0.9p a. numeral ordinal cu valoare adjectivala, caz acuzativ, functie sintactica de atribut adjectival b. numeral ordinal cu valoare adjectivala, caz genitiv, functie sintactica de atribut adjectival c. numeral ordinal cu valoare substantivala, caz genitiv, functie sintactica de atribut substantival genitival d. numeral ordinal cu valoare de substantiv, caz genitiv, functie sintactica de atribut substantival apozitional e. numeral ordinal cu valoare substantivala, caz dativ, cu functie de atribut substantival 40. in propozitia: ,Omul mediocru e lipsit de nobletea vreunei daruiri sau generozitati [...). " (Petru Cretia), verbul ,a fi" are valoare de: 0.9p a. Verb predicativ, diateza pasiva b. Verb predicativ, diateza activa c. Verb auxiliar d. Verb copulativ, diateza activa e. Verb cu valoare impersonala
Subiect și barem · pagina 7
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licenta 2024 FACULTATEA de DREPT Cod grila: RoE a1 41. In propozitia: ,Era spre caderea iernii, o vreme de lacrimi" (Mateiu Caragiale), verbul ,a ti" are valoare de: 0.9p a. Verb copulativ, diateza activa b. Verb predicativ, diateza pasiva c. Verb auxiliar d. Verb cu valoare nepredicativa e. Verb predicativ, diateza activa 42. In propozitia: ,sa ti mers ~i ea Ia tara, Ia bai, terit-a stantul [ ... ]" (Mateiu Caragiale), verbul ,a ti" are valoare de: 0.9p a. Verb predicativ, diateza activa b. Verb copulativ, diateza activa c. Verb auxiliar d. Verb predicativ, diateza pasiva e. Verb impersonal 43. In enuntul ,Cum se lasa seara, merg acasa .", elementul de relatie subliniat introduce o subordonata: 0.9p a. Circumstantiala de mod b. Circumstantiala de timp c. Circumstantiala de loc d. Completiva directa e. Completiva indirecta 44. In enuntul ,- Baiete, hai mai repede !", ce tunctie sintactica are cuvantul subliniat, izolat prin virgula? : 0.9p a. Subiect b. Nu are tunctie sintactica c. Complement direct d. Complement indirect e. Atribut apozitional 45. In enuntul ,Gande~te-te Ia concediu!", termenul sublin iat are valoare de: 0.9p a. pronume retlexiv, complement direct b. pronume personal, tara tunctie sintactica c. pronume posesiv, complement indirect d. pronume personal, complement direct e. pronume retlexiv, tara tunctie sintactica 46. In traza: ,lar cand ceva din excelenta lumii li treze~te totu~i interesul sau curiozitatea, omul mediocru vrea sa participe ~i el cumva, dar tara etort ~i tara rise, de Ia locul lui caldicel." (Petru Cretia) , telul propozitiilor, In ordinea aparitiei predicatelor, este: 0.9p a. Circumstantiala de timp, principala , completiva indirecta b. Circumstantiala de timp, principala, completiva directa, completiva indirecta c. Circumstantiala de timp, principala, completiva directa d. Circumstantiala de timp, principala, completiva indirecta, completiva indirecta e. Circumstantiala de timp, propozitie principala 47. In traza: ,Ar trebui sa lncercam sa ne privim, ca popor, cu deta~are ~i cu seninatate ~i. pentru ca este nevoie, cu asprime." (Petru Cretia), telul propozitiilor, In ordinea aparitiei predicatelor este: 0.9p a. Principala, subiectiva, completiva indirecta, cauzala
Subiect și barem · pagina 8
h--~7,:~:, 1~7.,:;,;-'-'\~ 'Jr l'i'C\' \~\ ..t~\\~\~\ v~ PJJ14~~; I.~'~~~~~·~~; ; :y.~~::_;;~,_ "': JJ'ff'-4-.."::.;:i_~__ 'l..>-... ' .Y ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licen(a 2024 FACULTATEA de DREPT b. Principala, subiectiva, completiva directa , cauzala, completiva directa c. Principala, completiva directa, subiectiva, cauzala d. Subiectiva , principala, cauzala , completiva directa e. Principala, subiectiva, completiva directa, cauzala Cod grila : RoE a1 48. In fraza : , Nu este mai putin adevarat ca , oricat am !?ti ce este adevarul, se cere un oarecare efort analitic pentru a-i deslu!?i determinarile. " (Petru Cretia), felul propozitiilor, In ordinea aparitiei predicatelor este: 0.9p a. Principala, concesiva , completiva directa, subiectiva b. Principala, concesiva, subiectiva, completiva directa c. Principala, principala, concesiva, subiectiva d. Principala, completiva directa, completiva directa, subiectiva e. Principala, completiva directa, subiectiva, concesiva 49. In fraza: ,Daca am dreptate lnseamna ca dezamagirea face !?i ea parte din nucleul schimbarii !?i ca ele sunt In acela!?i raport In care se gasesc trupul !?i umbra trupului. " (lon Vianu), felul propozitiilor In ordinea aparitiei predicatelor este: 0.9p a. Subiectiva, principala, predicativa, predicativa, atributiva b. Circumstantiala de timp, principala, predicativa, predicativa, atributiva c. Conditionala, principala, completiva directa, completiva directa d. Conditionala , principala, subiectiva, subiectiva, atributiva e. Principala, conditionala , predicativa, predicativa , atributiva 50. In fraza: , Eram foarte mic cand, uitand de joaca , ma furi!?am In gradina sa ascult de dupa ul uci cum o femeie peltica lngana cu glas slab, alaturi un cantec [ ... ] 9i a poi suspina cu cat uri , lndelung." (Mateiu Caragiale) , felul propozitiilor In ordinea aparitiei predicatelor este: 0.9p a. Principala, circumstantiala de timp, circumstantiala de scop, circumstantiala de mod , circumstantiala de mod b. Principala, circumstantiala de timp, cauzala, completiva directa, completiva directa c. Principala, circumstantiala de timp, cauzala , circumstantiala de mod, circumstantiala de mod d. Principala, circumstantiala de timp , circumstantiala de scop, completiva directa, completiva di recta e. Principala, principala, circumstantiala de scop, completiva directa, completiva directa 51. In fraza: , Presupuneam ca Ia temelia acestei hotarari ciudate a fost lntrucatva !?i teama de sine l nsu !? i, fiindca, sub l nveli9ul de gheata din afara, Pa9adia ascundea o fire patima!?a. lntortocheat a, tenebroasa care , cu toata stapanirea de sine, se trada adesea In scapari de cinism ." (Mateiu Caragiale), felul propozitiilor In ordinea aparitiei predicatelor este: 0.9p a. Principala, completiva indirecta, cauzala , atributiva b. Principala, completiva directa, cauzala, concesiva c. Principala, completiva directa , concesiva , atributiva d. Principala, completiva indirecta, concesiva, atributiva e. Principala, completiva directa, cauzala , atributiva 52. In fragmentul : ,La varsta cand Ia altii lncepe pocainta. el, care totdeauna slujise de pilda vie de cumpatare, se napustise deodata In desfrau. " (Mateiu Caragiale) , elementele de relatie de tip subordonator, Ia nivel de fraza , In ordinea aparitiei lor, sunt: 0.9p a. Adverb interogativ, pronume relativ b. Adverb relativ, pronume relativ c. Pronume relativ, adverb relativ d. Pronume relativ, pronume relativ e. Adverb relativ, adverb relativ
Subiect și barem · pagina 9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licen(a 2024 FACULTATEAde DREPT Cod grila : RoE a1 53 . In fraza: ,lstoria o cuno!?tea ca nimen i altul, ea desavar!?ise Ia dansul darullnnascut de a judeca tara sa se ln!i>ele oamenii, multora pe atunci In plina lnaltare le-a prevazut, apropiata, trista prabu!?ire !?i nu pot uita cum rostind cuvintele cobitoare ochii li stra lu ceau sini!?tri ." (Mate iu Caragiale), tipurile de raporturi de coordonare, Ia nivel de fraza, In ordinea aparitiei lor, sunt: 0.9p a. Juxtapunere, juxtapunere, juxtapunere, coordonare de tip copulativ b. Juxtapunere, coordonare de tip copulatuv, juxtapunere c. Juxtapunere, juxtapunere, coordonare de tip copulativ d. Coordonare de tip copulativ, juxtapunere, juxtapunere e. Juxtapunere, coordonare de tip copulativ, coordonare de tip copulat iv , juxtapunere 54. Se da enuntul: ,,n ceea ce ma prive:;;te, fiecare premiu pe care l-am prim it In cei patruzeci de ani despre care v-am vorbit m-a luat prin surprindere :;;i mi-a dat acel sentiment ambiguu In legatura cu care vechii greci foloseau cuvantul. Mi s-a parut de fiecare data prea mult, mi s-a parut nemeritat. Mai ales premiile mari :;;i importante, pe care s-a lntlmplat sa le primesc In ultimii ani, mai curand m-au speriat, fiindca pentru mine e prea de ajuns, ca premiu, simpla multumire pe care-o am cand termin o carte :;;i simt ca am spus acolo ce-am vrut sa spun. Tot ce e dincolo de asta e pentru mine prilej de tulburare :;;i framantare sufleteasca. Pentru ca un premiu nu e doar o recompensa, ci :;;i o mare povara, o presiune teribila asupra celui care 1-a primit. "(M ircea Cartarescu, Dilema Veche, ,La zi In cultura- Un act de credinta, o forma de cunoa!?tere - discurs de multumire", httpsll?ilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cu!tura/un-act-de-credinta-o- forma-de- cunoastere-592901 .html) Conectorii subliniati, In ordinea succesiunii lor In text, introduc urmatoarele secvente ale unui argument: 0.9p a. premisa, premisa b. premisa, concluzie c. concluzie, concluzie d. concluzie, premisa e. premisa, opozitie 55. Se da enuntul: ,,n perioada anterioara ,Rena!?terii" tatuajului (anii '60 ai secolului trecut), persoanele tatuate nu l!?i chestionau propriile modele purtate pe piele In termenii apartenentei Ia o categorie estetica superioara. Astazi, desenul ales trebuie sa fie unul unanim recunoscut drept frumos !?i, mai ales, de bun gust.[ ... ] Mentalitatea flexibila, deta!?ata !?i deschisa cu privire Ia corp pare sa fie lnlocuita de o viziune care tine cont de standarde rig ide !?i, mai ales, de opinia colectiva In materie estetica. [ ... ]lndividul este mult mai atent cu propriul corp, tocmai pentru ca acorda o mai mare importanta societatii din care face parte. in consecinta, el tinde sa respecte, cat de mult li staIn putinta, normele impuse de aceasta societate, norme pe care ellnsu!?i le influenteaza prin statutul sau de membru." (Cristina Po!?ircaru, Revista Cultura, ,A-ti purta viata pe piele. ldentitatea prin tatuaj", https://revistacultura.ro/nou/a-ti-purta-viata-pe-pie le -identitatea- prin-tatuaj/) Conectorii subliniati, In ordinea succesiunii lor In text, introduc urmatoarele secvente ale unui argument: 0.9p a. concluzie, premisa b. concluzie, concluzie c. premisa, premisa d. premisa, concluzie e. concluzie, opozitie 56. Se da enuntul: ,Corpurile sunt alcatuite din substante. Substanta este o parte de materie (gazoasa, lichida sau salida) care se caracterizeaza prin compoz itie omogena, constanta !?i bine definita ." (https://manuale.edu.ro/manuale/Ciasa%20a%20VII-a/Chimie/UOMgSU5UVUIURVhUIFNS/A818.pdf) Enuntul apaJ\ine urmatorului stil functional: 0.9p a. Stilul juridic-administrativ b. Stilul !?tiintific
Subiect și barem · pagina 10
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licenfa 2024 FACULTATEA de DREPT c. Stilul beletristic d. Stilul publicistic e. Stilul colocvial Cod grila: RoE a1 57 . Se da enuntul: ,Art . 1. - (1) in Roman ia , lnvatamantul preuniversitar constituie prioritate nationala, este domeniu de interes public ~i se desfa~oara , In cond itiile prezentei legi , In limba romana, In limbile minoritatilor nationale, In limba semnelor romane ~i In li mbi de circulatie internationala. " (Legea nr. 198/2023) Enuntul apaftine urmatorului stil functional : 0.9p a. Stilul ~tiintific b. Stilul colocvial c. Stilul juridico-administrativ d. Stilul publicistic e. Stilul beletristic 58. Se da enuntul: ,Tu, frumusete ce se r isi pe~te,/ De ce- ti rever~ i doar peste tine harul?/ Fire-mprumuta, doar, nu-ti daruie~te,/ $i-i dreapta, celor slobozi dandu-~i harul." (William Shakespeare, Sonetul 4, traducere de Cr is tina Tataru, https//doctorat.ubbcluj.ro/wp- content/uploads/20 15/04/Sonete-William-Shakespeare. pdf) Enuntul apaftine urmatorului stil functional: 0.9p a. Stilul ~tiintific b. Stilul colocvial c. Stilul juridico-administrativ d. Stilul publicistic e. Stilul beletristic 59 . Se da enuntul: ,in 1990, Ia Camp io natul European , sportiva din Romania a reu~it sa cucereasca din nou titlul continental, cu un timp care a devenit, Ia acel moment, record european, Ia cursa de o mila. Acest record a rezistat nu mai putin de 26 de ani." (Radio Romania Regiona l, Eu Aleg Romania) Enuntul apaftine urmatorului stil functional: 0.9p a. Stilul publicistic b. Stilul ~tiintific c. Stilul juridico-administrativ d. Stilul beletristic e. Stilul colocvial 60. Care din urmatoarele variante contine numai serii literare: 0.9p a. (el) trebuie~te, (tu) nu fi rau , (tu) sa fii atent, (voi) lnchideti u~a. (tu) lnchide-ti telefonul b. (el) trebuie, (tu) nu fi rau , (tu) sa fii atent, (voi) lnchideti u~a. (tu) lnch ide-ti telefonul c. (el) trebuie, (tu) nu fii rau, (tu) sa fii atent, (voi) lnchideti u~a. (tu) lnchideti telefonul d. (el) trebuie, (tu) nu fi rau , (tu) sa fii atent, (voi) lnchide- ti u~a . (tu) lnchide-ti telefonul e. (el) trebuie, (tu) nu fi rau, (tu) sa f ii atent, (voi) lnchideti u~a. (tu) lnchideti telefonul
Subiect și barem · pagina 11
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI Admitere: studii universitare de /icen(a - 2024 · C od grila : RoE a1 FACULTATEA de DREPT 61. Dupa provenienta lor, resursele se clasifica astfel (0,5p) : a) Recuperabile, partial recuperabile ~i nerecuperabile b) Primare ~i derivate c) Neregenerabile ~i regenerabile d) Regenerabile ~i limitate e) Primare ~i regenerabile 62. Un kilogram de mere costa 5 lei, iar un kilogram de banane costa 8 lei. Determinati costul de oportunitate a 10 kilograme de mere (1 p): ' a) 1 ,6 kg de banane b) 50 de lei c) 6,25 kg banane d) 16 kg de banane e) 40 kg de banane 63. lnstrainarea tuturor atributelor proprietatii asupra unui imobil are loc atunci cand (0 ,5p) : a) lmobilul este vandut b) lmobilul este lnchiriat c) lmobilul este utilizat drept garantie pentru un lmprumut bancar d) lmobilul este nelocuit e) lmobilul este utilizat de catre parintii proprietarului 64. Functia cererii unui consumator este de forma: 0=200-P . Determinati coeficientu l de elasticitate a cererii Ia pret ~i precizati tipul de elasticitate, daca pretul cre~te cu 25% ~i devine 100 u.m. (1 p) : a) 2/3 , cerere elastica b) 2/3, cerere inelastica c) 1, cerere cu elasticitate unitara d) 3/2 , cerere elastica e) 3/2 , cerere inelastica 65. In care dintre urmatoarele situatii cererea de lapte cre~te (0 ,5p) : a) Scade venitul consumatorilor, iar laptele este considerat bun normal b) Cre~te pretul litrului de lapte c) Scad preferintele consumatorilor pentru lapte d) Cre9te venitul consumatorilor, iar laptele este considerat bun normal e) Scade cantitatea de cafea consumata In economie 66. Utilitatile margin ale resimtite In urma consumului a doua bun uri X ~i Y sunt date de relatiile: Um9x=20-3X ~i Um9v=5-3Y. Daca preturile unitare ale celor doua bun uri sunt Px=P v=250 u.m ., iar venitul consumatorului este V=1750 u.m. programul optim de consum este (1p) : a) 3X ~i 7Y b) 4X~i1Y c) 6X ~i 1Y d) 7X ~i 7Y e) 5X ~i 1Y
Subiect și barem · pagina 12
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licen(a- 2024 FACULTATEA de DREPT 67. Are ca racter eminamente subiectiv (1 p) : a) Stabilir ea nivelului salariului b) Evaluarea productivitatii medii a muncii c) Delimitarea bunurilor economice de cele libere d) Gruparea resurselor In primare ?i derivate e) Aprecierea utilitatii economice 68 . In care dintre urmatoarele situatii oferta de cereale cre?te (0 ,5p): a) Cre?te numarul de consumatori b) Cresc impozitele platite de catre producatorii de cereale c) Scad subven\iile acordate de Uniunea Europeana producatorilor de cereale d) Cresc salariile lucn3torilor agricoli din ramura producatoare de cereale e) Scad costurile medii Ia hectar pentru producerea cerealelor Cod grila : RoE a1 69. Daca pretul cre?te de doua ori, iar coeficientul de elasticitate a ofertei Ia pret este de 1 ,5, cantitatea oferita (1 p) : a) Creste de 2,5 ori b) Cre~te de 1,5 ori c) Cre?te cu 250% d) Scade de 2,5 ori e) Scade de 1 ,5 ori. 70. Relatia dintre factorii de productie ?i resurse este (1 p) : a) De Ia l ntreg Ia parte b) Supraunitara c) De Ia parte Ia lntreg d) lnexistenta e) Negativa 71. Costurile fixe reprezinta acele costuri care (0 ,5p) : a) Depind de volumul productiei b) Nu depind de volumul productiei c) Depind de productivitatea muncii d) Sunt acelea?i pentru oricare firma e) Sunt egale cu costurile variabile, daca productia este zero 72. Cand costurile varia bile cresc mai repede decat volumul productiei, costul marginal este (1 p): a) mai mic decat costul variabil mediu b) egal cu costul fix mediu c) mai mare decat costul variabil mediu d) mai mic decat costul fix mediu e) mai mare decat costul variabil total 73. Tntreprinderea Succesul SA realizeaza o productie de 4 vapoare pe an , pe ca re le vinde Ia un pre t unitar de 1 ,5 milioane de Euro . Pentru realizarea acestei productii, lntreprinderea suporta urmatoarele
Subiect și barem · pagina 13
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de /icenfa- 2024 FACULTATEA de DREPT Cod grila: RoE a1 cheltuieli: salarii directe 1.700.000 Euro, salarii indirecte 400.000 Euro, iar ponderea costurilor materiale In costul total al productiei este de 40%.1n aceste conditii, masa profitului este de (2p): a) 3,5 mil. Euro b) 2,5 mil. Euro c) 1 ,2 mil. Euro d) 6 mil. Euro e) 3,9 mil. Euro 74. Costul reprezinta 80% din lncasarile intiale . lncasarile cresc cu 10%, iar profitul se dubleaza.ln aceste lmprejurari, costul total (2p): a) Ram2me constant b) Cre~te cu 2% c) Se reduce cu 70% d) Se reduce cu 12 ,5% e) Se reduce cu 50%. 75. La nivelul unei firme, productivitatea medie a muncii este de 100 bucatifsalariat.ln conditiile cre~terii cu 100% a productivitatii medii a muncii ~i a numarului de salariati cu 50%, productivitatea marginala a muncii este egala cu (1p): a) 500 buc/salariat b) 400 buc/salariat c) 600 buc/salariat d) 800 buc/salariat e) 100 buc/salariat. 76. Atunci d1nd cererea de paine cre~te mai mult decat cre~te oferta de paine, pretul ~i cantitatea de echilibru pe piata painii (1 p): a) Cre~te, respectiv scade b) Scade, respectiv cre9te c) Cresc d) Scad e) Ramane constant, respectiv cre9te 77. Monopolul ~i oligopolul au In comun ca forma teoretica de concurenta (0,5p): a) Atomicitatea ofertei b) Transparenta pietei c) Libera intrare pe piata d) Atom icitatea cererii e) Mobilitatea perfecta a factorilor de productie 78. Concurenta monopolistica se caracterizeaza prin (1 p): a) Existenta unui singur producator pe piata b) Existenta unui singur consumator pe piata c) Produse identice pe piata pentru toate firmele d) Puterea consumatorilor de a influenta piata e) Produse diferentiate pe piata
Subiect și barem · pagina 14
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licenfa- 2024 FACULTATEA de DREPT 79. Cand profitul ;;i costul cresc cu o suma data x, lncasarile (0,5p): a) cresc cu x; b) cresc cu x/2; c) cresc cu 2x; d) nu se moditica; e) se reduc Cod gril<3: RoE a1 80. 0 banca atrage depozite In valoare de 100.000 u.m ., iar valoarea depozitelor este egala cu valoarea creditelor. Rata dobanzii lncasate este de 25% si cea platita de 15%. Cheltuielile de functionare ale bancii sunt de 70% din ca9tigul bancar. Sa se calculeze protitul bancii (2p): ' a) 7000 u.m. b) 3000 u.m. c) 10000 u .m. d) 15000 u.m. e) 2000 u .m . 81. Emisiunea de numerar este responsabilitatea urmatoarelor/urmatoarei organizatii (0,5p): a) Bancilor comerciale b) lnstitutiilor tinanciare nebancare c) Ministerului de Finante d) Bancii Centrale e) Ministerului Economiei Nationale 82. Andrei prime9te de Ia banca Speranta un credit de 4000 de lei, pe 6 luni cu o rata a dobanzii de 15%. Dobanda pe care Andrei o plate9te Ia scadenta este de (1p): a) 300 de lei b) 600 de lei c) 3600 de lei d) 900 de le i e) 2000 de lei 83. Actiunea ca titlu de valoare, se deosebe9te de obligatiune prin (1 p): a) Venitul adus de actiune se nume9te cupon, iar eel adus de obligatiune se nume9te dividend b) Venitul adus de actiune se nume9te dividend, iar eel adus de obligatiune se nume9te cupon c) Actiunea este un titlu de credit, iar obligatiunea un titlu patrimonial d) Actiunea este nominativa, iar obligatiunea este Ia purtator e) Actiunile sunt emise de companiile private , iar obligatiunile pot fi emise doar de stat 84. Daca salariul real creste cu 25%, iar salariul nominal creste cu 50%, atunci modificarea procentuala a preturilor bunurilor de consum a fost de (1 p): ' a) 20% b) 120% c) 83,33% d) 25% e) 100% 85. Cererea de munca se masoara prin (0,5p):
Subiect și barem · pagina 15
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere : studii universitare de licenfa - 2024 FACULTATEA de DREPT Cod grila: RoE a1 a) Marimea populatiei a pte de munca disponibila sa lucreze , indiferent daca lucreaza sau nu b) Nevoia de munca nesalarizata din economie c) Numarul total allocurilor de munca salarizate din economie d) Numarul somerilor e) Marimea populatiei ocupate din economie 86. Produsul intern brut reprezinta (0,5p): a) Valoarea bunurilor ~i serviciilor produse In economia mondiala b) Valoarea consumului de capital circulant de pe teritoriul national c) Valoarea bunurilor ~i serviciilor finale realizate pe teritoriul unei tari In decursul unei perioade determinate, de regula un an d) Valoarea bunurilor ~i serviciilor finale realizate de agentii economici nationali In decursul unei perioade determinate, de regula un an e) Valoarea bunurilor ~i serviciilor finale realizate de agentii economici nationali In strainatate In decursul unei perioade determinate, de regula un an 87. Printre factorii care determina cre~terea investitiilor se numara (0,5p) : a) Reducerea venitului disponibil al consumatorilor b) Utilitatea marginala crescatoare a bunurilor de consum c) Anticiparile pesimiste ale investitorilor d) Reducerea ratelor dobanzii Ia creditele pentru investitii e) Cre~terea impozitelor 88. Daca rata medie a consumului este 0,6, atunci rata medie a economisirii este de (1 p): a) 0,4 b) 0,5 c) 0,6 d) 1,66 e) 2,5 89. Multiplicatorul investitiilor se determina ca un raport lntre (0,5p): a) Volumul productiei ~i numarul de lucratori b) Utilitatea marginal a a bunului consumat ~i pretul sau c) Prod us intern brut ~i investitii d) Variatia absoluta a investitiilor si variatia absoluta a venitului e) Variatia absoluta a venitului ~i variatia.absoluta a investitiilor 90. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta (1 p): a) Cand lnclinatia marginala spre consum este 0,6, lnclinatia marginala spre economii este 0,3. b) Cand lnclinatia marginala spre consum este 0,6, rata consumului este 0,3 . c) Cand lnclinatia marginala spre consum este 0,6, multiplicatorul investitiilor este 2,5. d) Cand lnclinatia marginala spre consum este 0,6, rata economiilor este 0,3. e) Cand lnclinatia marginala spre consum este 0,6, sporul consumului este mai mare decat sporul venitului 91. Daca preturile se dubleaza, puterea de cumparare (0,5p):
Subiect și barem · pagina 16
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI Admitere : studii universitare de licenfa- 2024 · Cod grila: RoE a1 FACULTATEA de DREPT a) Scade Ia jumatate b) Se dubleaza c) Cre:;:;te cu 50% d) Scade cu 200% e) Nu se modifica 92. lnflatia poate scadea atunci dind (1 p): a) Masa monetara creste b) Rata dobanzii cre:;:;te c) Cresc preturile d) Cre:;:;te cererea globala e) Scade puterea de cumparare a monedei nationale 93. Cre:;:;terea ofertei de munca poate determina (0,5p): a) Cre:;:;terea cererii de bunuri libere b) Cre:;:;terea :;:;omajului c) Reducerea populatiei ocupate d) Scaderea populatiei totale e) Cre:;:;terea salariului mediu din economie 94. Tn conditii de recesiune, statui poate interveni prin (1 p): a) Cre:;:;terea ratei dobanzii b) Scaderea impozitelor c) Reducerea investitiilor d) Restrictionarea cultivarii terenurilor agricole e) Reducerea ofertei de munca 95. Cre:;:;terea economica se poate masura prin (0 ,5p) : a) Cre:;:;terea costurilor margin ale b) Cre:;:;terea costurilor unitare c) Cresterea costurilor varia bile d) Cre~terea produsului intern brut pe locuitor e) Cre:;:;terea preturilor bunurilor de consum 96. Spre deosebire de cre9terea economica, dezvoltarea economica include (1 p): a) Aspectele cantitative ale activitatii economice b) Aspectele calitative ale activitatii economice c) Consumul anual de capital fix d) Consumul tehnologic :;:;i exportul net e) Consumul guvernamental :;:;i consumul privat 97. Daca rata dobanzii este 10%, iar cuponul unei obligatiuni este 500 u.m. , determinati cursu! minim de oferta al obligatiunii (1 p) a) 5000 u.m. b) 50 u.m . c) 5500 u.m . d) 454,54 u.m.
Subiect și barem · pagina 17
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere : studii universitare de licenfa - 2024 FACULTATEA de DREPT e) 510 u.m. 98. Bursa de valori (O,Sp): a) Este o piata financiara primara b) Este o piata financiara secundara c) Este o piata doar pentru titluri nou emise d) Este piata pe care se tranzactioneaza marfuri neomogene e) Este piata pe care se tranzactioneaza bunuri de lux Cod grila: RoE a1 99. Profitul firmei Sageata In anul curent este de 100.000 de lei 9i reprezinta o cre9tere cu 80% fata de anul precedent. Determinati profitul din anul precedent (2p). a) 55555,55 lei b) 180000 lei c) 20000 lei d) 155555,55 lei e) 45555,55 lei 100. La baza lmpartirii capitalului tehnic In capital fix 9i capital circulant se afla unul dintre urmatoarele criterii (1 p): a) Dimensiunea lntreprinderii b) Durata de rotatie a capitalului c) Gradul de rentabilitate a lntreprinderii d) Modulln care se consuma diferitele elemente de capital e) Abilitatea lntreprinzatorului
Subiect și barem · pagina 18
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE$TI Admitere: studii universitare de licenta 2024 FACULTATEA de DREPT . Grila I Raspuns I Pet. Nr. Cod Raspuns Cod Cod grila: RoE a1
Continuă pregătirea
Vezi arhiva completăAlte subiecte de la aceeași facultate
Examen de admitere · 2024Limba română și Economie · Sesiunea iulie; subiect și barem în același PDFDeschide fișa Model de pregătire · 2024Economie · Model oficial de subiectDeschide fișa Model de pregătire · 2024Limba română · Model oficial de subiectDeschide fișa Examen de admitere · 2025Limba română și Economie · Subiect și barem în același PDFDeschide fișa Simulare · 2025Limba română și Economie · Subiect și barem în același PDFDeschide fișa Examen de admitere · 2026Limba română și Economie · Cod grilă RoEa1Deschide fișa
Răspunsuri directe
Ce trebuie să știi despre acest subiect?
Ce document de admitere este acesta?
Pagina prezintă simulare din 2024 pentru Limba română și Economie, la Facultatea de Drept. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.
Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?
Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.
Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?
Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.