Pregătire cu un profesor

MODEL 1 - ADMITERE LICENȚĂ DREPT – IULIE 2024
TEST GRILĂ DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR LA LIMBA ROMÂNĂ
1. În fraza: „Am încercat să fac abstracție de gândurile care îmi răsar în creier din ce în ce
mai obsedant, dar nu servește la nimic.” (J. Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit).
Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:
a) principală, principală, completivă directă, atributivă
b) principală, subiectivă, completivă directă, principală
c) principală, completivă indirectă, atributivă, principală
d) principală, completivă directă, atributivă, principală
e) principală, completivă directă, subiectivă, atributivă
2. În fraza: „Pe când îi dădea florile, copila îi șoptise ceva la ureche, un nume parcă vechi
și cunoscut, dar care îi devenise obscur tocmai din cauza asta, așa cum își pierde sensul un
cuvânt repetat de sute de ori.” (M. Cărtărescu, Orbitor). Felul propozițiilor, în ordinea
succesiunii predicatelor, este:
a) principală, atributivă, circumstanțială de timp, circumstanțială de mod
b) completivă directă, circumstanțială de timp, principală, principală
c) circumstanțială de timp, principală, atributivă, circumstanțială de mod
d) circumstanțială de mod, principală, atributivă, circumstanțială de timp
e) principală, circumstanțială de timp, principală, atributivă
3. În fraza: „Iar atunci eu am să-ți spun că în fiece om există ceva ridicol și dezgustător, astfel
că oricare dintre noi se află neapărat la discreția celui ce îl privește.” (G. Adameșteanu,
Dimineață pierdută). Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:
a) consecutivă, predicativă, completivă directă, principală
a) principală, completivă indirectă, completivă directă, consecutivă
b) principală, consecutivă, completivă directă, atributivă
c) principală, atributivă, completivă directă, consecutivă
d) principală, completivă directă, consecutivă, atributivă
4. În fraza: „S-a spus că inconștientul individual este zona mai adâncă și că inconștientul
colectiv ar fi temeiul ultim al vieții sufletești căreia îi oferă simbolurile și arhetipurile sub
înrâurirea cărora sufletul se manifestă.” (C. Noica, Modelul cultural european). Felul
propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:
a) principală, atributivă, atributivă, subiectivă, subiectivă
b) principală, principală, subiectivă, atributivă, atributivă
c) principală, subiectivă, subiectivă, atributivă, atributivă
d) principală, subiectivă, subiectivă, atributivă, principală
e) principală, completivă directă, subiectivă, atributivă, subiectivă
5. În fraza: S-a răzgândit, deși și-a dorit mult această slujbă, iar a doua zi și-a depus
candidatura la o firmă concurentă. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor,
este:
a) principală, concesivă, principală
b) principală, concesivă, concesivă
c) concesivă, concesivă, principală
d) principală, consecutivă, principală

Subiect · pagina 2

e) principală, concesivă, subiectivă
6. În fraza: „Or, cam o lună înainte de seara de la care purcede istoria de față, la birtul
franțuzesc unde domnului Pantazi i se păstra cu sfințenie masa, în colțul cel mai îndepărat,
era la ceasul cinei zarvă mare.” (M. Caragiale, Craii de Curtea-Veche). Propoziția principală
este introdusă printr-o conjuncție coordonatoare de tip:
a) copulativ
b) adversativ
c) disjunctiv
d) conclusiv
e) conjuncție subordonatoare, nu coordonatoare
7. În fraza: „Nu știu bine dacă este deștept sau dacă visează.” (M. Caragiale, Craii de Curtea
Veche). Cele două propoziții completive directe din frază sunt coordonate:
a) adversativ
b) copulativ
c) disjunctiv
d) prin juxtapunere
e) conclusiv
8. În fraza: „- Bufon abject, îl mustră Pașadia, vezi să nu te trimitem noi la Mărcuța!”
(M. Caragiale, Craii de Curtea-Veche). Virgulele utilizate au rolul de:
a) a izola o construcție în vocativ
b) a coordona propoziții de același tip
c) a izola o construcție în vocativ și o propoziție incidentă
d) a coordona elementele unei enumerații
e) a izola o propoziție subordonată față de o propoziție principală
9. În fraza: „O istorie care nu face loc iluziei exclude dezamăgirile, dar și schimbările.” (Ion
Vianu, Apropieri). Raportul de subordonare dintre propoziții este realizat cu ajutorul:
a) unui pronume relativ și al unei conjuncții
b) unui pronume interogativ
c) unui pronume reflexiv
d) unui pronume personal
e) unui pronume relativ
10. În fraza: „Când vuia în sobă tăciunile aprins, care se zice că face a vânt și vreme rea, sau
când țiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbește cineva de rău, mama îl mustra acolo în
vatra focului și-l buchisa cu cleștele …" (I. Creangă, Amintiri din copilărie). Felul
propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:
a) circumstanțială de timp, atributivă, completivă directă, circumstanțială de timp,
atributivă, completivă directă, principală, completivă directă.
b) circumstanțială de timp, atributivă, predicativă, circumstanțială de timp, atributivă,
predicativă, principală, predicativă
c) circumstanțială de timp, atributivă, subiectivă, circumstanțială de timp, atributivă,
subiectivă, principală, subiectivă
d) circumstanțială de timp, atributivă, completivă indirectă, circumstanțială de timp,
atributivă, completivă indirectă, principală, completivă indirectă
e) circumstanțială de timp, atributivă, subiectivă, circumstanțială de timp,
atributivă, subiectivă, principală, principală

Subiect · pagina 3

11. În fraza: El mi-a dezvăluit misterul și m-a îndemnat să-l caut și eu în profunzimea ei, în
miile-i de pagini. Cuvântul „-i” este:
a) pronume posesiv
b) pronume personal
c) adjectiv pronominal personal
d) adjectiv pronominal posesiv
e) adjectiv propriu-zis
12. În fraza: Persoana respectivă lucrează la etajul al nouălea al acestei clădiri de birouri
și întotdeauna coboară la pauza de masă. Structura subliniată este:
a) num. ord. cu valoare adjectivală, caz genitiv, cu funcție sintactică de atribut adjectival
b) num. ord. cu valoare adjectivală, caz acuzativ, cu funcție sintactică de atribut
adjectival
c) num. ord. cu valoare substantivală, caz genitiv, cu funcție sintactică de atribut
substantival genitival
d) num. ord. cu valoare substantivală, caz nominativ, cu funcție sintactică de atribut
substantival apozițional
e) num. ord. cu valoare adjectivală, caz acuzativ, cu funcție sintactică de atribut
substantival genitival
13. În fraza: Aveți grijă, nu vă mai este permis să pescuiți aici fără document eliberat anul
acesta. Structura subliniată este:
a) verb predicativ, indicativ prezent, diateza pasivă, cu funcție sintactică de predicat
verbal
b) verb copulativ, impersonal + nume predicative, cu funcție sintactică de predicat nominal
c) verb copulativ + nume predicative, cu funcție sintactică de predicat nominal
d) verb predicativ, indicativ prezent, diateza pasivă, cu funcție sintactică de predicat nominal
e) locuțiune verbală impersonală, indicativ prezent, cu funcție sintactică de predicat verbal
14. În enunțul: Desigur că mă deranjează, doamnă! Structura subliniată este:
a) adverb predicativ, cu funcție sintactică de predicat verbal
b) adverb de mod, cu funcție sintactică de complemet circumstanțial de mod
c) adverb de mod, fără funcție sintactică
d) adverb de mod, cu funcție sintactică de nume predicativ
e) adverb predicativ, fără funcție sintactică
15. În enunțul: S-au dus la țară, pe deal la cules de struguri. Structura subliniată este:
a) substantiv comun, acuzativ precedat de prepoziție, cu funcție sintactică de complement
circumstanțial de loc
b) verb la participiu, cu funcție sintactică de complement circumstanțial de loc
c) substantiv comun, acuzativ precedat de prepoziție, acuzativ, cu funcție sintactică de
complement circumstanțial de scop
d) substantiv comun, acuzativ precedat de prepoziție, cu funcție sintactică de complement
circumstanțial de timp
e) verb la participiu, cu funcție sintactică de complement circumstanțial de scop
16. În fraza: George, răspunde fără să te grăbești! Termenul izolat prin virgulă este:
a) substantiv propriu, caz vocativ, cu funcție sintactică de subiect
b) substantiv propriu, caz nominativ, cu funcție sintactică de subiect

Subiect · pagina 4

c) substantiv propriu, caz nominativ, fără funcție sintactică
d) substantiv propriu, caz acuzativ, fără funcție sintactică
e) substantiv propriu, caz vocativ, fără funcție sintactică
17. În fraza: Oricine poate să învețe din greșeli. Termenul subliniat are valoare de:
a) pronume negativ, caz nominativ, cu funcție sintactică de subiect
b) pronume personal, caz nominativ, cu funcție sintactică de subiect
c) pronume nehotărât, caz nominativ, cu funcție sintactică de subiect
d) pronume demonstrativ, caz nominativ, cu funcție sintactică de subiect
e) pronume nehotărât, caz acuzativ, cu funcție de complement direct
18. În fraza: Își aduce aminte cu plăcere numele profesorului care i-a vorbit despre
importanța puterii de persuasiune. Primul predicat verbal, în ordinea apariției în text, este
exprimat prin:
a) locuțiune verbală, mod indicativ, timp imperfect
b) locuțiune verbală, mod indicativ, timp prezent
c) verb predicativ, mod indicativ, timp prezent
d) verb copulativ, mod indicativ, timp prezent
e) verb copulativ, mod indicativ, timp imperfect
19. În fraza: Nu a mai fost nimeni la fața locului când s-a întâmplat accidentul. Verbul “a fi“
are valoare de:
a) verb predicativ, diateza pasivă, cu funcție sintactică de predicat verbal
b) verb copulativ, diateza activă, cu funcție sintactică de predicat nominal c) verb copulativ,
diateza pasivă, cu funcție sintactică de predicat nominal
d) verb predicativ, diateza activă, cu funcție sintactică de predicat verbal
e) verb predicativ, diateza reflexivă, cu funcția sintactică de predicat verbal
20. În fraza: A rămas acasă, nu a venit cu mine. Verbul “a rămâne“ are valoare de:
a) verb predicativ, mod indicativ, timp prezent, cu funcție sintactică de predicat verbal
b) verb copulativ, mod indicativ, timp perfect compus, parte a unui predicat nominal
c) verb predicativ, mod indicativ, timp perfect compus, funcție sintactică de predicat
verbal
d) verb copulativ, mod indicativ, timp prezent, parte a unui predicat nominal
e) verb predicativ, mod indicativ, timp mai mult ca perfect, funcție sintactică de predicat
verbal
21. În propoziția: Aurel, lăutarul, s-a prăpădit anul trecut. Substantivul comun izolat prin
virgule are valoare de:
a) subiect, caz nominativ
b) atribut substantival apozițional, caz nominativ
c) atribut substantival apozițional, caz acuzativ
d) nu are funcție sintactică, caz vocativ
e) atribut substantival prepozițional, caz acuzativ
22. În propoziția: Geamul a fost spart de băiatul de la etajul doi. Verbul „a sparge” are valoare
de:
a) predicat verbal exprimat prin verb predicativ, diateza pasivă
b) nume predicativ exprimat prin verb la participiu
c) predicat verbal exprimat prin verb predicativ, diateza reflexivă

Subiect · pagina 5

d) predicat verbal exprimat prin verb la diateza activă
e) predicat nominal exprimat prin verb la diateza activă
23. În propoziția: În fiecare zi mă gândesc la tine. Predicatul verbal este exprimat prin:
a) verb predicativ la diateza reflexivă, însoțit de un pronumele reflexiv, cu funcție sintactică
de complement direct
b) verb predicativ la diateza reflexivă, însoțit de un pronumele reflexiv, fără funcție
sintactică
c) verb predicativ la diateza activă însoțit de un pronume reflexiv
d) verb predicativ la diateza activă însoțit de un pronume personal
e) verb predicativ la diateza pasivă
24. În propoziția: În satul nostru, vecinii se salută unii pe ceilalți. Predicatul verbal este
exprimat prin:
a) verb predicativ la diateza reflexivă, însoțit de pronume reflexiv fără funcție sintactică.
b) verb predicativ la diateza reflexivă, însoțit de pronume reflexiv cu valoare sintactică
de complement direct
c) verb predicativ la diateza activ-pronominală, însoțit de pronume reflexiv cu
valoare sintactică de complement direct
d) verb predicativ, la diateza activă, însoțit de pronume personal, cu valoare sintactică
de complement direct
e) verb predicativ la diateza activă, însoțit de pronume personal fără funcție sintactică
25. În versul: „Încă de mic/ Te cunoșteam pe tine” (Mihai Eminescu, Luceafărul).
Cuvintele subliniate au funcția de:
a) Complement indirect
b) Complement de agent
c) Complement circumstanțial de timp
d) Complement prepozițional
e) Complement circumstanțial concesiv
26. Indicați seria corectă pentru verbele predicative din citatul „La început - se știe - stelele
aveau pe cer /cărări cu stângăcie trase la-ntâmplare” (Lucian Blaga, Pașii profetului):
a) Diateză activă, diateză activă
b) Diateză reflexivă, diateză activă
c) Diateză activă, diateză pasivă
d) Diateză pasivă, diateză pasivă
e) diateză reflexivă, diateză reflexivă
27. În propoziția: Discuția de ieri a fost irelevantă, cuvintele subliniate sunt:
a) locuțiune adverbială de timp, funcție sintactică de atribut adverbial
b) adverb de timp precedat de prepoziție, funcție sintactică de complement circumstanțial de
timp
c) locuțiune adverbială de timp, funcție sintactică de complement circumstanțial de timp
d) adverb de timp precedat de prepoziție, funcție sintactică de atribut adverbial
e) adverb de timp precedat de prepoziție, cu valoare de apoziție
28. În fraza: „A fost odată un vânător care, de câte ori mergea la vânătoare, avea obicei să ia
cu dânsul pe slujitorul său, iar când se întorcea înapoi, povestea cui vrea să-l asculte o

Subiect · pagina 6

mulțime de întâmplări minunate” (A.I. Odobescu, Pseudo-kynegeticos). Elementele de relație
de tip subordonator apar în următoarea succesiune:
a) pronume relativ, pronume relativ, conjuncție subordonatoare simplă, locuțiune
conjuncțională, adverb relativ, conjuncție subordonatoare simplă
b) locuțiune conjuncțională, conjuncție coordonatoare simplă, conjuncție subordonatoare
simplă, adverb relativ, pronume relativ, pronume relativ
c) adverb relativ, adverb relativ, locuțiune conjuncțională, locuțiune conjuncțională,
conjuncție simplă, conjuncție simplă
d) pronume relativ, locuțiune conjuncțională, conjuncție subordonatoare simplă,
adverb relativ, pronume relativ, conjuncție subordonatoare simplă
e) adverb relativ, locuțiune conjuncțională, pronume relativ, locuțiune conjuncțională,
conjuncție simplă, conjuncție simplă
29. În fraza: Când am ajuns acasă, ea deja plecase. Utilizarea mai mult ca perfectului exprimă
ideea de:
a) anterioritate
b) simultaneitate
c) posterioritate
d) ambiguitate
e) concordanță
30. În fraza: Când m-a zărit, mi-a surâs iar eu i-am răspuns la fel. Utilizarea verbelor la
perfect compus evocă:
a) simultaneitatea unor evenimente
b) nedeterminarea temporală
c) situarea spațială
d) succesiunea unor evenimente
e) diferențierea între persoane
31. În citatul: „Suflă mai cu inimă, Leano, strigă Hagiul, cocoloşit într-un colţ al patului.”
(Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Hagi-Tudose). Substantivul subliniat este la cazul:
a) Nominativ
b) Vocativ
c) Acuzativ
d) Genitiv
e) Dativ
32. Sunt tranzitive toate verbele din seria:
a) a trebui, a ninge, a merge, a adera
b) a se îmbăia, a instiga, a năduși
c) a lua, a topi, a cere, a vedea
d) a cotrobăi, a se întoarce, a suspina, a reuși
e) a suspina, a traversa, a se crampona, a ocoli
33. Alegeți varianta corectă:
a) Ei au câștigat destui de mulți bani.
b) Nu fi nepoliticos, ca să nu fii criticat!
c) Scopul care ni-l propunem este nobil.
d) Ne vom întâlni la ora doisprezece.
e) Drage colege, ne vedem mâine la ședință.

Subiect · pagina 7

34. Alegeți varianta corectă pentru completarea enunțurilor de mai jos:
Ei _________ la muncă în orice ţară din Occident dacă situaţia economică ar fi mai
sigură. Părinții dau tot ce pot _______ . Noi vrem __________ împotriva informaţiilor false.
a) pleacă, la copiii, a lupta
b) vor pleca, unor copii, ar lupta
c) ar pleca, copiilor, să luptăm
d) plecaseră, copilului, să fi luptat
e) ar fi plecat, copiilor, să nu luptăm
35. Alegeţi seria corectă de derivate ale cuvintelor din paranteză: O [a plimba] prin
frumoasa noastră regiune vă va convinge că aţi făcut o [a alege] bună când aţi decis să vă
petreceţi vacanţa aici. Avem, în acest sezon, o [a oferi] specială pentru oaspeţii noştri: o
excursie în zone de o [frumos] cu totul specială. Veţi avea [posibil] să admiraţi şi, dacă doriţi,
şi să escaladaţi vârful cu cea mai mare înălţime din munţii noştri. Vă dorim o şedere cât mai
[a plăcea]!
a) plimbarea, alegerea, oferta, frumuseţea, posibilă, plăcere
b) plimbat, ales, oferit, frumoase, imposibil, plăcut
c) plimbată, aleasă, de oferit, frumuseţi, posibilităţi, neplăcută
d) plimbare, alegere, ofertă, frumuseţe, posibilitatea, plăcută
e) plimbare, alegere, oferire, frumusețe, posibilitățile, plăcute
36. Se dau următoarele enunțuri: (1) Îmi place să merg vara la fermă, la bunici. Bunica este
foarte fermă cu nepoții; (2) S-a îndrăgostit de soprana care cântă aria din opera difuzată astă-
seară la radio. Trebuie să calculeze aria dreptunghiului; (3) A intrat în marchiză. Doamna
marchiză avea o rochie elegantă; (4) Am acoperit patul cu o cuvertură. I-au acoperit
retragerea din fața inamicului. (5) Trebuie să cumpăr o broască nouă la ușă. Am primit cadou
o broască țestoasă. Seria în care putem identifica un termen polisemantic este:
a) (3)
b) (2)
c) (1)
d) (5)
e) (4)
37. Se dau seriile: (1) generos/oneros, a tămădui/a vindeca; (2)
mutual/reciproc, divagație/incubație; (3) vinovat/inocent, a colabora/a corobora; (4)
mărturie/depoziție, incert/nesigur. Conține/conţin doar sinonime:
a) (1)
b) (1) și (2)
c) (3)
d) (4)
e) (2)
38. Alegeţi forma corectă a neologismelor:
a) vaucher, reting, cheş, kitsch
b) vaucer, raiting, cash, kitci
c) voucher, rating, cash, kitsch
d) voucer, rating, cach, kitsh
e) vocer, reting, ches, chitch

Subiect · pagina 8

39. Cuvintele din seria virtuos/virtuoz, imigrant/emigrant, alineat/aliniat sunt:
a) antonime
b) paronime
c) omonime
d) sinonime
e) omografe
40. Seria de cuvinte care conţine numai substantive colective formate cu sufixe este:
a) lăstăriș, făget, menuet, brădet
b) argintărie, fierărie, măcelărie, florărie
c) tinerime, mulţime, chimie, prietenie
d) tufiş, aluniş, cărpiniş, pietriş
e) tufiş, tinerime, aluniş, mulţime
41. Seria corectă de antonime pentru cuvintele imuabil, caduc, maliţios, excedent este:
a) schimbător, trainic, binevoitor, insuficient
b) constant, şubred, ironic, valoros
c) schimbător, peren, favorabil, insuficient
d) constant, trainic, ironic, surplus
e) neschimbat, schimbător, răutăcious, surplus
42. Se dă enunțul: Câțiva trecători grăbiți priveau cu teamă blocurile distruse de cutremur.
Prin ce procedeu s-a format cuvântul subliniat:
a) conversiune
b) derivare
c) compunere
d) juxtapunere
e) derivare parasintetică
43. Alegeți varianta corectă pentru completarea enunțului de mai jos:
_________ într-o lume care pune din ce în ce mai mult presiune pe noi _________ mai buni
mai rapid, ________ și să ținem _________ cu schimbările tehnologice și sociale din jur. Nu
ne putem opri din __________, nu ne putem opri din progres. Dacă o _________, riscăm să
fim ____________ de ceea ce _______ din urmă. E nevoie de mai mult, mai repede, doar
pentru a ne __________ locul.
a) Suntem, să trăim, să creștem, ritmul, creștere, făceam, înglobaţi, sosește, rezerva
b) Creștem, să fim, să devenim, mersul, dezvoltat, realizăm, mâncaţi, devine, conserva
c) Trăim, să devenim, să creștem, pasul, crescut, facem, înghiţiţi, vine, păstra
d) Ne dezvoltăm, să facem, să trăim, frecvenţa, devenire, hotărâm, îngropaţi, ajunge, păzi
e) Coabităm, să fim, să ne dezvoltăm, pasul, creștere, realizăm, absorbiţi, ne ajunge, rezerva
44. Se dau următoarele simboluri și abrevieri: 1.) TAROM 2) d-ta. 3) km. 4) Mg. 5) kg 6) N
Sunt scrise corect:
a) 3) 4) 5)
b) 2) 4) 6)
c) 2) 3) 4)
d) 1) 5) 6)
e) 3) 4) 6)

Subiect · pagina 9

45. Cratima este semn de punctuație în:
a) vino-ncoace
b) bună-cuviință
c) sud-vest
d) amintindu-i-se
e) redactor-șef
46. Se dă enunțul: Ori lupul fugise, ori se ascunsese. Cele două propoziții sunt coordonate cu
ajutorul unei conjuncții de tip:
a) concesiv
b) adversativ
c) copulativ
d) disjunctiv
e) conclusiv
47. Se dă enunțul: Deși a parcurs toată materia, Ana a luat notă mică la examen. În această
frază, virgula desparte de regenta ei:
a) subordonată circumstanțială condițională
b) subordonată consecutivă
c) subordonată circumstanțială de mod
d) subordonată circumstanțială de scop
e) subordonată concesivă
48. În limba română, este corect scris primul cuvânt din varianta:
a) banner/ baner
b) manegement/ management
c) leader/ lider
d) chaise-longue/ șezlong
e) hoby/ hobby
49. În secvența Pe-o creangă poposi o rază aurie, există în următoarea ordine:
a) hiat, diftong, hiat, hiat
b) hiat, diftong, hiat, diftong
c) diftong, diftong, hiat, hiat
d) diftong, hiat, hiat, diftong
e) diftong, hiat, diftong, hiat
50. În enunțul A luat ființă o companie industrială, cuvântul subliniat se accentuează:
a) compánie
b) companié
c) cómpanie
d) companíe
e) cómpánie
51. Se dă enunțul: „Alo, mă urmărești?”. Comunicarea acestui mesaj poate avea
următoarele implicații:
a) Un mesaj cu o singură semnificație posibilă: un avertisment dat interlocutorului
(funcția conativă)
b) Un mesaj cu o singură semnificație posibilă: transmiterea unui sentiment de dispreț
al vorbitorului pentru interlocutor (funcția emotivă)

Subiect · pagina 10

c) Un mesaj ambiguu, fără o semnificație clară
d) Un mesaj care descrie contextul comunicării (funcția referențială)
e) Un mesaj cu mai multe semnificații posibile: o încercare de întreținere a unui
contact neîntrerupt cu interloculorul (funcția fatică), o invitație implicită ca
interlocutorul să participe la discuție (funcția conativă), sugerarea importanței
comunicării pentru vorbitor (funcția emotivă)
52. Se dă enunțul: „O femeie cu o mare pasiune pentru anticariate și magazine de vechituri a
cumpărat, în urmă cu câțiva ani, un tablou cu doar patru dolari, care avea o semnătură. Atunci
a spus în glumă că a cumpărat o operă de artă, însă abia acum s-a dovedit că a descoperit o
adevărată comoară.” (Ciprian Plăiașu, „A cumpărat cu 4 dolari un tablou dintr-un magazin de
vechituri apoi a aflat că a descoperit o comoară”, Historia, 2023). Partea subliniată aparține
următorului stil:
a) Stilul direct
b) Stilul indirect liber
c) Stilul direct și indirect
d) Stilul indirect
e) Stilul direct liber
53. Se dă enunțul: „Omenirea îmbătrânește, dar acest fapt nu este neapărat o tragedie, din
moment ce ne extindem viața activă spre vârste care odinioară erau destinate odihnei. Se
schimbă încet și abordarea ideii de bătrânețe. Unii nici nu mai vorbesc direct de bătrâni –
termen cu nuanță depreciativă în românește –, ci se referă la seniori, la vârstnici, la persoane
de o anumită vârstă, la persoane de vârsta a treia sau a patra etc.” (Ioan-Aurel Pop, Revista
Cultura, „Bătrânii și marea ... vâltoare”). Conectorii subliniați, în ordinea succesiunii lor în
text, introduc următoarele secvențe ale unui argument:
a) cauză, concluzie
b) opoziție, cauză
c) concluzie, opoziție
d) cauză, opoziție
e) concluzie, cauză
54. Se dă enunțul: Astăzi este frig afară! Comunicarea acestui mesaj poate avea
următoarele implicații:
a) Un mesaj cu o singură semnificație posibilă: o descriere neutră a cadrului în care are
loc comunicarea (funcția referențială).
b) Un mesaj cu o singură semnificație posibilă: exclusiv o avertizare a interlocutorului
privind vremea de afară(funcția conativă).
c) Un mesaj ambiguu, fără nicio semnificație clară.
d) Un mesaj simplu de confirmare a faptului că este frig afară, fără alte implicații semantice.
e) Un mesaj cu mai multe semnificații posibile: o descriere a cadrului fizic în care are loc
comunicarea (funcția referențială), o avertizare a interlocutorului privind vremea
de afară (funcția conativă), sugerarea unei anumite atitudini a vorbitorului privind
vremea de afară (funcția emotivă).
55. Se dă enunțul: Iarna nu-i ca vara! Comunicarea acestui mesaj poate avea următoarele
implicații:
a) Un truism, un mesaj inutil, formularea unui adevăr de la sine înțeles.
b) Un mesaj ambiguu fără o semnificație clară.

Subiect · pagina 11

c) Aparent un simplu truism, în esență un enunț cu o anumită valoare plastică, o anumită
expresivitate (funcția poetică) și care poate fi perceput drept un avertisment adresat
interlocutorului (funcția conativă) sau ca o descriere a contextului discuției (funcția
referențială).
d) Un mesaj prin care se încearcă întreținerea unei comunicări neîntrerupte cu
interlocutorul (funcția fatică).
e) O descriere neutră a contextului discuției (funcția referențială)
56. Alegeți fraza corectă care lipsește din textul următor: Dacă la început, în 1936, a fost poate
o curiozitate să vezi la șosea „un sat ciudat”, cum îl numea Gusti, acum Muzeul Satului este
o destinaţie vie, un teritoriu al memoriei unde sunt adunate atâta timp și spaţiu, atâta istorie
și geografie, o pagină valoroasă de cultură și civilizaţie rurală. Oricine pătrunde aici se simte
ca acasă. __________________ Pe uliţele muzeului se aud toate limbile pământului. Aici
vin vizitatori de pretutindeni, de pe toate continentele. Este locul celui mai viu dialog al
sensibilităţii umane, al frumosului și al bunului simţ.
a) A apărut un Sat Nou, rod al cercetărilor de peste 10 ani, în care specialiștii de azi și de ieri
au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului de arhitectură.
b) Este o proiecţie în timp, dar și o perspectivă, pentru că, văzând trecutul, poţi să-ţi
faci planurile pentru viitor.
c) Există un program complex de întreţinere a acestor locuinţe care au aparţinut ţăranilor din
toate regiunile României.
d) Ca dovadă a recunoașterii valorii extraordinare a acestei școli de muzeologie, Muzeul
Satului este membru în organisme internaţionale de prestigiu.
e) În ciuda eforturilor depuse pentru menținerea autenticității, Muzeul Satului suferă de
lipsa interesului publicului, iar vizitatorii sunt în scădere constantă.
57. Alegeţi enunţul potrivit pentru a completa textul următor: Epoca în care trăim este cea în
care smartphone-ul a devenit o necesitate, în care ești bombardat cu mesaje pe grupurile de
Whatsapp, de la lucru sau de familie, în care lucrezi online, pe Teams, pe Zoom, pe Skype, în
care comanzi mâncarea pe Glovo sau Tazz, ai abonamente premium pe Netflix, Youtube,
Spotify sau HBO GO, în care ai un televizor inteligent, neapărat 4K, verifici doctorii și
profesorii copiilor pe site-uri dedicate, restaurantele pe Tripadvisor, iar în weekend te joci
cu prietenii jocuri video cu ochelari de realitate virtuală. ____________________________.
Le e frică de plăți online, de aplicații de banking, nu înțeleg cum funcționează fondurile de
investiții și cum poți plăti cu telefonul – lucruri normale pentru cei mai tineri.
a) Tehnologia modernă devine o constantă în viața fiecărui om, de aceea nimănui nu îi mai
este frică să acceseze aplicații diverse pentru necesitățile personale de zi cu zi.
b) Persoanele mai în vârstă, printre care și părinții generației de mâine, nu înțeleg cum
funcționează plățile online și au o reținere în această privință, cu toate că sunt deschiși să afle
ce presupun fondurile de investiții.
c) De cele mai multe ori, însă, părinții noștri nu înțeleg nimic din această lume, probabil
la fel ca mulți alți părinți de vârsta lor.
d) Dacă pentru persoanele în etate toată această tehnologie modernă este îmbrățișată
numaidecât, există mulți tineri care manifestă o reticență la inovații.
e) Unii părinți se adaptează surprinzător de bine la noile tehnologii și le integrează în viața lor
de zi cu zi.
58. Alegeţi titlul corect pentru textul următor: Pe studenţii de azi îi numim generaţia digitală,
dar trebuie să recunoaștem că navigarea pe internet este asociată mai degrabă cu un element
distractiv. Arareori stai pe internet atunci când nu-ţi face plăcere. Când ai obosit, când ai

Subiect · pagina 12

ceva de făcut, oprești, pur și simplu, ceea ce făceai și te ocupi de altceva. Ei bine, de data
asta, nu poţi opri cursul online și apoi să intri când vrei tu. Cursurile se derulează într-o
manieră continuă. Astfel, mulţi studenţi au realizat că, de fapt, navigarea pe internet poate să
fie și dificilă. Când e vorba de acumulat cunoștinţe, lucrurile pot să fie mai stresante și mai
complicate.
a) De ce sunt mai atractive cursurile universitare la distanţă?
b) Ce înseamnă să fii analfabet funcţional?
c) Care este dificultatea neașteptată a teleînvăţării?
d) Este norocul mai important decât educaţia?
e) Care sunt beneficiile teleînvăţării pentru studenţi?
59. Alegeţi titlul corect pentru textul următor: Dacă am fi puși într-o situaţie extremă, de luptă
reală pentru supravieţuire, unii ar supravieţui, alţii, nu. Și acest lucru s-ar întâmpla doar
pentru că unii ar face tot ce ţine de ei pentru asta, alţii ar aștepta probabil să fie serviţi. Dacă
pentru unele persoane noul virus a fost și este în continuare prilej de reinventare, alţii vor fi
surprinși să constate că viaţa a trecut pe lângă ei, iar ceea ce așteptau să se întâmple deja s-
a întâmplat fără ei. Dar încă mai este timp pentru toţi să aleagă să trăiască în prezent.
a) E bine în viaţă să aștepţi!
b) Cum să supravieţuiești fără să te schimbi
c) Ar trebui să luăm o pauză în situații extreme
d) Viaţa ca o luptă pentru supravieţuire
e) Învățând să trăim în prezent
60. Alegeți afirmaţia adevărată pentru textul următor: De peste 25 de ani, companiile
românești folosesc frecvent tichete valorice ca instrument de motivare a angajaţilor. Trei din
patru angajaţi consideră că tichetele de masă și cele cadou sunt esenţiale pentru ei, potrivit
unui studiu realizat de un institut de sondaje. Studiile mai relevă faptul că tichetele cresc
puterea de cumpărare a beneficiarilor și, implicit, valoarea medie a coșului de cumpărături.
a) Supermarketurile și magazinele de proximitate oferă tichete valorice pentru a-și fideliza
clienţii.
b) Tichetele valorice sunt printre cele mai dorite beneficii extrasalariale.
c) Angajaţii folosesc tichetele valorice pentru plata transportului și a unei asigurări
medicale private.
d) Tichetele de vacanţă permit angajaţilor să călătorească oriunde doresc și nu sunt impozitate.
e) Utilizarea tichetelor valorice este încurajată doar în anumite industrii și nu este considerată
un beneficiu dorit de majoritatea angajaților.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2024Limba română și Economie · Sesiunea iulie; subiect și barem în același PDFDeschide fișa Model de pregătire · 2024Economie · Model oficial de subiectDeschide fișa Simulare · 2024Limba română și Economie · Simularea din aprilie; subiect și barem în același PDFDeschide fișa Examen de admitere · 2025Limba română și Economie · Subiect și barem în același PDFDeschide fișa Simulare · 2025Limba română și Economie · Subiect și barem în același PDFDeschide fișa Examen de admitere · 2026Limba română și Economie · Cod grilă RoEa1Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2024 pentru Limba română, la Facultatea de Drept. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.