Pregătire cu un profesor

MODEL SUBIECTE – ECONOMIE
1. Care din următoarele trăsături nu aparţin nevoilor:
a) limitate în capacitate;
b) concurente;
c) regenerabile;
d) nelimitate ca număr;
e) limitate ca număr.
2. Principala caracteristică a nevoilor umane se referă la:
a) caracterul lor nelimitat;
b) caracterul lor neregenerabil;
c) caracterul lor limitat şi dinamic;
d) raritatea lor;
e) caracterul lor neconcurenţial.
3. Raritatea:
a) este specifică numai bunurilor economice;
b) este specifică numai bunurilor libere, deoarece acestea sunt mai puţine ca număr;
c) este independentă de nevoile oamenilor, referindu-se la resurse;
d) este o situaţie de moment, ce poate fi depăşită;
e) nici una din variantele de mai sus.
4. Semnificaţia echilibrului consumatorului este aceea că:
a) individul consumă echilibrat, în cantităţi egale din fiecare bun;
b) utilitatea totală resimţită în urma consumului unui bun este aceeaşi pentru toate
bunurile;
c) individul consumă puţin şi economiseşte mult;
d) utilitatea marginală este aceeaşi pentru fiecare bun;
e) individul obţine o utilitate totală maximă pentru un buget dat.
5. Consumul unui bun economic nu este influenţat în mod direct de:
a) situaţia de ansamblu a economiei;
b) preferinţele consumatorilor;
c) costurile fixe de producţie;
d) condiţiile natural-geografice;
e) veniturile consumatorilor.
6. Utilitatea marginală ce se poate obţine prin consumul unor unităţi succesive din acelaşi bun
este:
a) constantă;
b) crescătoare şi pozitivă;
c) întotdeauna negativă;
d) crescătoare şi negativă;
e) descrescătoare.
7. Satisfacţia suplimentară pe care speră că o va obţine un consumator prin folosirea unei
unităţi în plus din acelaşi bun reprezintă:
a) utilitate totală;

Subiect · pagina 2

b) nevoie umană;
c) utilitate marginală;
d) utilitate economică;
e) utilitate în sens general.
8. Utilitatea totală atinge punctul maxim atunci când:
a) preţul unitar creşte;
b) utilitatea marginală este maximă;
c) utilitatea marginală este nulă;
d) utilitatea marginală este negativă;
e) utilitatea marginală creşte.
9. Curba cererii este descrescătoare pentru că:
a) utilitatea totală este descrescătoare;
b) utilitatea marginală este descrescătoare;
c) utilitatea totală este crescătoare;
d) utilitatea marginală este crescătoare;
e) utilitatea marginală este constantă.
10. Nu reprezintă fluxuri de intrare pentru firme:
a) subvenţiile primite de la stat;
b) veniturile din vânzarea bunurilor economice;
c) vânzările de bunuri economice;
d) cumpărarea de factori de producţie;
e) angajarea de forţă de muncă.
11. Obiectivul fundamental al producătorului este:
a) minimizarea consumului de bunuri economice;
b)maximizarea profitului;
c) minimizarea venitului disponibil;
d) minimizarea profitului;
e) maximizarea încasărilor bugetare.
12. Nu reprezintă indicator care măsoară eficienţa combinării şi substituirii factorilor de
producţie:
a) productivitatea marginală a muncii;
b) productivitatea marginală a capitalului;
c) productivitatea marginală a pământului;
d) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie;
e) utilitatea marginală a factorilor de producţie
13. Dezvoltarea economică de tip extensiv se realizează prioritar prin:
a)sporirea productivităţii factorilor de producţie;
b) sporirea cantităţii factorilor de producţie;
c)progresul tehnic;
d)reducerea costurilor de producţie;
e)creşterea randamentului factorilor de producţie.

Subiect · pagina 3

14. Când producţia este zero, costul total este:
a) egal cu costul fix;
b) mai mic decât costul variabil;
c) mai mic decât costul fix;
d) egal cu costul variabil;
e) mai mare decât costul fix.
15. Dacă costul variabil total al unei firme creşte mai puţin decât creşte producţia, atunci
costul total mediu:
a) creşte;
b) scade;
c) creşte sau scade;
d) rămâne constant;
e) creşte, scade sau rămâne constant.
16. Reprezintă cheltuială fixă, pe termen scurt:
a) salariile personalului direct productiv;
b) cheltuieli cu materiile prime;
c) salariile personalului administrativ;
d) cheltuieli cu materialele pentru producţie;
e)cheltuieli cu energia pentru producţie
17. Pe termen scurt, creşterea productivităţii muncii influenţează în sens invers:
a) costul fix total;
b) timpul liber;
c) costul fix mediu;
d) profitul firmei;
e) salariile lucrătorilor.
18. Nu sunt elemente ale costului de producţie:
a) cheltuieli cu materiile prime;
b) profitul;
c) cheltuieli cu salariile;
d) cheltuieli cu amortizarea;
e) cheltuieli cu chiria.
19. Nu reprezintă efect al creşterii productivităţii factorilor de producţie:
a) reducerea tensiunii dintre nevoi şi resurse;
b) sporirea competitivităţii produselor pe piaţa internă;
c) reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs;
d) sporirea inflaţiei;
e)sporirea producţiei pe cale intensivă
20. Nivelul productivităţii muncii este un criteriu de bază pentru:
a) calcularea inflaţiei;
b) determinarea cursului de schimb;
c) stabilirea mărimii salariilor;
d) aprecierea mărimii întreprinderii;
e) calcularea ratei dobânzii.

Subiect · pagina 4

21. În situaţia în care preţul unui bun este stabilit sub nivelul preţului de echilibru, atunci:
a) cererea este egală cu oferta;
b) există exces de cerere;
c) există exces de ofertă;
d) există deficit de cerere;
e) există deficit de ofertanţi pe piaţă.
22. O piaţă se caracterizează prin următoarele variabile:
a) utilitate marginala;
b) cost marginal;
c) preţ;
d) cost fix;
e) cost variabil
23. Piaţa nu reprezintă:
a) spaţiul economic în care acţionează vânzătorii şi cumpărătorii;
b) locul de întâlnire la un moment dat a dorinţelor consumatorilor cu cele ale
producătorilor;
c) un ansamblu de mijloace de comunicare între vânzători şi cumpărători;
d) locul de manifestare a concurenţei între agenţii economici cu interese identice sau
apropiate;
e) doar spaţiul anume stabilit de autoritatea publică pentru vânzarea -
cumpărarea bunurilor economice.
24. În condiţiile existenţei unor preţuri libere, concurenţa nu:
a) avantajează pe cei puternici şi dezavantajează pe cei slabi;
b) stimulează progresul eonomic şi social;
c) incită agenţii economici la iniţiativă, creativitate;
d) conduce la creşterea costurilor unitare şi a preţurilor de vânzare;
e) conduce la diversificarea ofertei.
25. Rolul concurenţei este:
a) creşterea preţurilor factorilor de producţie;
b) satisfacerea mai bună a trebuinţelor consumatorului, fără sacrificarea
intereselor producătorului;
c) asigurarea cooperării între producători;
d) informarea operativă a tuturor cumpărătorilor;
e)sporirea permanentă a preţurilor de vânzare
26. Majoritatea masei monetare dintr-o economie se prezintă sub formă de:
a) numerar;
b) monedă scripturală;
c) rezervă a băncilor;
d) aur;
e) valută.
27. Dacă un individ împrumută bani de la bancă, atunci:
a) masa monetară scade;
b) numerarul şi masa scripturală cresc;

Subiect · pagina 5

c) numerarul în circulaţie rămâne constant, iar masa scripturală scade;
d) masa scripturală scade, iar numerarul în circulaţie creşte;
e)rezervele băncii cresc
28. Creşterea ratei rezervelor obligatorii determină:
a) creşterea masei monetare;
b) scăderea masei monetare;
c) creşterea volumului de credite acordate de bănci faţă de perioada anterioară;
d) scăderea ratei dobânzii;
e)creşterea duratei de acordare a creditelor
29. Puterea de cumpărare a banilor este dată de:
a) viteza de rotaţie a banilor;
b) cursul de schimb;
c) materialele din care sunt confecţionate monedele;
d) cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionată cu o unitatea
monetară;
e) cursul acţiunilor.
30. Banii nu sunt:
a) unitate etalon;
b) o convenţie socială;
c) un bun liber;
d) un mijloc de schimb şi de plată;
e) un mijloc de rezervă şi economisire.
31. Nu este funcţie a banilor:
a) mijloc de schimb;
b) mijloc de măsură a activităţii economice;
c) mijloc de plată;
d) mijloc de asigurare a unei puteri constante de cumpărare;
e) mijloc de rezervă şi economisire, formă universală a avuţiei.
32. Puterea de cumpărare a unităţii monetare se reduce dacă:
a) preţurile se reduc;
b) preţurile cresc;
c) masa monetară se reduce;
d) masa monetară creşte;
e) salariul nominal se reduce.
33. Economisirea este descurajată atunci când:
a) rata dobânzii se reduce;
b) rata dobânzii rămâne constantă;
c) rata dobânzii creşte;
d) rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei;
e) rata dobânzii este mai mare decât deprecierea monedei naţionale.
34. La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă. Salariul
are tendinţa să:
a) crească;

Subiect · pagina 6

b) scadă;
c) rămână constant;
d) fie egal cu zero;
e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea muncii.
35. Cererea de muncă:
a) este egală cu nevoia de muncă existentă în economie;
b) exprimă nevoia de muncă salariată formată, la un moment dat, într-o
economie;
c) se ilustrează prin numărul locurilor de muncă solicitate de şomeri;
d) reprezintă cererile formulate de tinerii care doresc să pătrundă pe piaţa muncii după
absolvirea unei forme de învăţământ;
e) este dată de cererile exprimate, într-o anumită perioadă de către cei care doresc să
se angajeze pe piaţa muncii.
36. Pentru salariat cea mai mare importanţă o are:
a) salariul nominal;
b) salariul real;
c) costul de producţie;
d) preţul de vânzare a bunurilor economice;
e) calitatea muncii
37. Salariul reprezintă:
a) un venit derivat;
b) recompensa plătită factorului muncă;
c) un venit doar pentru lucrătorii din activităţile publice;
d) un venit care se află în relaţie de sens invers cu productivitatea factorilor de
producţie;
e) un venit egal pentru toţi angajaţii unei instituţii.
38. Pe termen lung, mărimea salariului nominal are tendinţa generală de:
a) creştere;
b) scădere;
c) creştere mai rapidă decât productivitatea muncii;
d) scădere în ritm alert;
e) rămânere la acelaşi nivel.
39. Din perspectiva producătorului, salariul, spre deosebire de profit este un:
a) venit specific;
b) beneficiu real;
c) venit impozabil;
d) cost;
e)venit legitim
40. Implicarea statului în economie este impusă de:
a) existenţa proprietăţii private;
b) garantarea libertăţii de acţiune a agenţilor economici;
c) autonomia agenţilor economici;
d) insuficienţa cererii în raport cu oferta;
e) existenţa nevoilor colective.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2024Limba română și Economie · Sesiunea iulie; subiect și barem în același PDFDeschide fișa Model de pregătire · 2024Limba română · Model oficial de subiectDeschide fișa Simulare · 2024Limba română și Economie · Simularea din aprilie; subiect și barem în același PDFDeschide fișa Examen de admitere · 2025Limba română și Economie · Subiect și barem în același PDFDeschide fișa Simulare · 2025Limba română și Economie · Subiect și barem în același PDFDeschide fișa Examen de admitere · 2026Limba română și Economie · Cod grilă RoEa1Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2024 pentru Economie, la Facultatea de Drept. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Economie · 2024

Despre acest subiect

Subiectul în format text

Subiect · pagina 1