Se încarcă profesorii disponibili…

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Test de antrenamentTestul 4Barem disponibil

Test de antrenament Evaluare Națională – Limba română, 2022 – Testul 4

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 10 pagini

Subiect · pagina 1

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
1
Prezenta lucrare conține ______ pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2021 – 2022
Limba și literatura română
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura

Subiect · pagina 2

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
2
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
SCENA VIII
ȘEFUL, ICHIM
Din stânga, intră pufăind în gară, mai puţin formidabil ca automotorul, trenul personal. Locomotiva trece
şi dispare în dreapta, într-un ritm descrescând, până se opreşte. Prin fereastra şi geamul uşii, se vede un
vagon sau două. Mişcare pe peron. Ichim, care trece cu căruciorul. […] Un şuierat. Trenul se pune din
nou în mişcare, încet, greoi, pe urmă din ce în ce mai repede.
ŞEFUL (din prag, în timp ce ultimele vagoane trec şi dispar): Îl terminarăm şi pe ăsta, Ichim.
ICHIM: ÎI terminarăm, dom’ şef.
ŞEFUL: Să mai treacă şi acceleratul de Braşov, şi am scăpat.
ICHIM: Adevărat. (Ichim dispare spre stânga. Șeful intră în birou, îşi scoate chipiul, îl pune în cui; pe peron
oarecare forfoteală continuă, siluete de călători care se îndreaptă spre ieşire, spre stânga).
SCENA IX
ȘEFUL, PASCU
PASCU (încărcat de valize, oprindu-se în prag): Salutare, domnu’ şef.
ŞEFUL: Bine-ai venit, domnu’ Pascu.
PASCU: Cucoana-i aici?
ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.
PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus.
ŞEFUL: Intră, intră.
(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)
PASCU: Ia să vedem. (Deschizând valiza:) Numai să găsesc. C-am avut atâtea...
ŞEFUL: Ce se mai aude în capitală?
PASCU: Cald. Cald al dracului!
ŞEFUL: De! Nu-i ca aici, ca la noi.
PASCU: Ce tot stai să vorbeşti! Aici e rai. Raiul pe pământ. (Scoate din valiză un pachet).
ŞEFUL: Ăsta e pachetu’ nevesti-mii?
PASCU: Nu, nu. E al lui domnu’ Miroiu, profesorul.
ŞEFUL: Că bine zici. (Iese în prag, se uită în dreapta şi în stânga pe peron): Dom’ profesor! Dom’ profesor!
Ia vezi, Ichime, unde-i domnu’ Miroiu. Că era adineauri pe-aici. (Către Pascu, reintrând): Te aştepta.
PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?
ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.
PASCU: Carte, carte! Dar ce fel de carte? (Misterios:) Știi câți bani costă? Douăzeci și două de mii de lei.
ȘEFUL: Câți?
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

Subiect · pagina 3

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
3
PASCU: Douăzeci și două de mii.
ȘEFUL: Fugi de-acolo. Nu se poate.
PASCU: Pe ochii mei. (Explicând repede): A fost profesorul aseară la mine şi mi-a numărat în mână
douăzeci și două de mii de o mie… douăzeci și două.
ŞEFUL: (îngrijorat): Dar ce carte să fie?
PASCU: Păi ştiu eu? Cum mi-a dat-o librarul din Bucureşti, aşa i-am adus-o, mi-era şi frică, zău. Auzi
dumneata? Douăzeci și două de mii.
ŞEFUL: Douăzeci și două de mii!
SCENA X
ȘEFUL, PASCU, PROFESORUL, apoi DOMNIȘOARA CUCU
PROFESORUL: (vine grabnic din stânga, pe peron, trece prin faţa ferestrei, intră): Domnu’ Pascu! Aici
erai? Credeam că n-ai venit!
PASCU: Se poate, dom’ profesor?
PROFESORUL: Te-am căutat pe peron, afară, la trăsuri.
PASCU: Învălmăşeală mare.
PROFESORUL (încet, îngrijorat): Ai adus?
PASCU (întinzându-i pachetul): Poftim.
PROFESORUL (luând pachetul, rămâne o secundă nemişcat): Mulţumesc... Da... Mulţumesc... (Se uită
la pachet, pe urmă la cei doi. Pe urmă, trecând spre stânga, aproape de fereastră, la lumină, desface
repede pachetul şi scoate de acolo un volum mare, pe care-l răsfoieşte cu înfrigurare, ca şi cum ar căuta
o anumită pagină, un anumit lucru. Şeful şi Pascu schimbă priviri intrigate).
PASCU (scoţând din valiză un alt pachet): Uite şi pachetul cucoanei dumitale, dom’ șef. L-am învelit în
hârtie albastră, să nu le-ncurc.
ŞEFUL: Bravo! Să trăieşti! Îmi pare rău că nu e nevastă-mea aici, că te opream la masă. Avem o raţă pe
varză, o minune! A rămas de la prânz.
PASCU: Las-o pe altă dată, că acuma sunt grăbit. Nu vezi câte bagaje am?
Mihail Sebastian, Steaua fără nume
Textul 2
Când au apărut primele trenuri la noi? De unde erau importate?
Calea ferată română se aseamănă mult cu cea engleză, care a fost prima din lume, în 1830. A fost o
linie a cărbunelui. Aşa a început şi calea ferată românească, la 20 august 1854, tot cu o linie a cărbunelui,
pe ruta Oraviţa-Baziaş, deşi în multe documente apare Bucureşti-Giurgiu ca fiind prima cale ferată
română. Aceasta a fost într-adevăr prima linie, însă din Principatele Române Unite. Locomotivele şi
vagoanele erau de producţie austriacă. După doi ani de teste, în 1856, linia Oraviţa-Baziaş a început să
fie folosită şi pentru transportul de călători. Austriecii erau foarte prudenţi, nu voiau să rişte niciun fel de
accident. În zona Dobrogei, prima linie de cale ferată a fost Constanţa-Cernavodă, în anul 1860.
Cunoaşteţi mărturii ale primilor călători cu trenul? Există astfel de documente?
Primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru, omul care a inventat stiloul cu rezervor.
El a povestit că a călătorit cu 16 „căruţe”, aşa numea vagoanele, şi că i-a fost foarte frică de viteză. Un
lucru amuzant astăzi, mai ales că atunci trenurile nu aveau viteză mare. Circulau întotdeauna cu un
călăreţ cu steag înaintea lor, deci este clar ce viteză puteau să aibă. La vremea aceea însă, viteza
însemna cu totul altceva. […]
Care erau primele trasee? Ce oraşe legau?
Primul traseu a fost cel al cărbunelui Oraviţa-Baziaş. În Transilvania şi Banat, calea ferată s-a dezvoltat
enorm până la 1918. Erau 64 de companii, 4583 de kilometri de cale ferată normală şi 813 kilometri de
cale ferată îngustă. […]
Cine-şi putea permite pe-atunci o călătorie cu trenul?
Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau. Un bilet pe o rută scurtă era echivalentul a două perechi de
găini. Cu trenul mergeau avocaţii, medicii şi profesorii, dar şi mulţi studenţi, deoarece aceştia învăţau la Paris
sau în Germania. Cu căruţa ar fi făcut două săptămâni până acolo şi de aceea alegeau să meargă cu trenul.
Cât dura o călătorie cu trenul de la Iaşi la Bucureşti, de pildă?
De exemplu, în anul 1922 era expresul Bucureşti–Iaşi. Pleca din Bucureşti la 14:20 şi ajungea la Iaşi la
23:20. Deci făcea nouă ore. […]
Aţi călătorit vreodată cu avionul? Dacă ar fi să puneţi cap la cap orele petrecute în tren, cam câte ar ieşi?
Nu am călătorit niciodată cu avionul, dar pot spune că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă. Numai
săptămâna trecută am făcut 800 de kilometri cu trenul, până la Iaşi şi înapoi.
Radu Bellu: În tren mi-am petrecut o treime din viaţă – interviu,
a consemnat Simona Suciu în www.dilemaveche.ro

Subiect · pagina 4

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
4
A.
1. Notează, din textul 1, două cuvinte/grupuri de cuvinte ce reprezintă indici de spațiu. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Șeful și Pascu discută cu interes despre
a) aglomerația produsă în gară.
b) numărul prea mare al bagajelor.
c) prețul surprinzător al unei cărți.
d) numărul vagoanelor trenului.
Răspunsul corect: .
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Persoana căreia Pascu îi aduce un pachet învelit în hârtie albastră este
a) domnișoara Cucu.
b) librarul bucureștean.
c) profesorul Miroiu.
d) soția șefului de gară.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Pentru avertizare, primele trenuri circulau având în față
a) o căruță special construită.
b) o locomotivă britanică.
c) un călăreț cu steag.
d) un vagon-rezervor.
Răspunsul corect: .
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Pascu acceptă invitația la masă a șefului de gară.
Domnul Pascu spune că biletul de tren a costat 22 000 de lei.
Neavând răbdare până acasă, profesorul răsfoiește cartea chiar în gară.
Primele căi ferate de la noi erau destinate transportului de cărbune.
Petrache Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul.
În 1922, călătoria cu trenul de la București la Iași dura 23 de ore.

Subiect · pagina 5

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
5
6. Rescrie fragmentul următor, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă. 6 puncte
PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?
ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o
secvență din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că este important să cunoști istoria căilor ferate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de
cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

Subiect · pagina 6

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
6
9. Asociază fragmentul din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
a) „aude”, „feroviare”.
b) „avionul”, „înființat”.
c) „criteriul”, „douăzeci”.
d) „noutăți”, „stiloul”.
Răspunsul corect: .

Subiect · pagina 7

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
7
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) „călătorie”, „românească”.
b) „căruța”, „normală”.
c) „desface”, „dumneata”.
d) „treime”, „deoarece”.
Răspunsul corect: .
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul structurii subliniate în enunțul „Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau” este:
a) amabili.
b) disciplinați.
c) excepționali.
d) obișnuiți.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de paronimie între ambele cuvinte subliniate în enunțurile din seria:
a) „Ce se mai aude în capitală?”; Legea are importanță capitală.
b) „Dar ce fel de carte?”; A primit carte de identitate.
c) „Să meargă cu trenul”; Roșul nu merge cu verdele.
d) „Scoate din valiză un pachet”; În casă avea un parchet de lemn.
Răspunsul corect: .
5. Selectează, din fragmentul următor, trei feluri de pronume, pe care le vei preciza:
„ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.
PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus.
ŞEFUL: Intră, intră.
(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)”
6 puncte
Pronumele selectat Felul pronumelui selectat
6. Alcătuiește un enunț negativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Câte
muzee legate de trenuri există în România?” să fie atribut. 6 puncte
Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:
Enunțul:

Subiect · pagina 8

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
8
7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Nu am călătorit niciodată cu
avionul, dar pot spune că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă.”. 6 puncte
8. Încercuiește forma corectă a cuvintelor din mesajul următor, reprezentând întrebările adresate unui
prieten. 6 puncte
— Crezi, dragă Andrei, că în Mai/mai ar fi bine să călătorim vreo/vre-o săptămână sau mai mult,
cam cinsprezece/cincisprezece zile, cu aceste avioane a/ale companiei britanice? Știi/ști că au
trasee/traseie răspândite în lume?
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Imaginează-ți că ai fost în vacanță, într-o călătorie cu trenul.
Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din acea călătorie,
incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Subiect · pagina 9

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
9

Subiect · pagina 10

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 4
10
Deschide documentul original
Barem · 2 pagini

Barem · pagina 1

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 4
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2021 – 2022
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Testul 4
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
A.
1. Câte 1 punct pentru notarea, din textul 1, a oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte care prezintă
indici de spațiu (de exemplu: în birou, pe peron etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțurile date; notarea
a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Pascu acceptă invitația la masă a șefului de gară. x
Domnul Pascu spune că biletul de tren a costat 22 000 de lei. x
Neavând răbdare până acasă, profesorul răsfoiește cartea chiar în gară. x
Primele căi ferate de la noi erau destinate transportului de cărbune. x
Petrache Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul. x
În 1922, călătoria cu trenul de la București la Iași dura 23 de ore. x
6. Rescrierea fragmentului dat, cu transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă 6 puncte
– utilizarea verbelor la persoana a III-a 1 punct
– utilizarea verbelor la moduri și timpuri adecvate 1 punct
– utilizarea corectă a coordonatelor temporale și/sau spațiale: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1
punct 2 puncte
– fidelitatea față de textul dat: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct 2 puncte
7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: trenul/mijlocul de transport)
6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare
adecvată prin valorificarea a câte unei secvențe din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare –
0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată și nuanțată – 2 puncte; citarea sau parafrazarea unei
secvențe – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
9. Asocierea fragmentului din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori morale/culturale comune (de
exemplu: pasiunea pentru carte/pentru știință/generozitatea etc.) 6 puncte
− identificarea unei valori în textul dat – 1 punct

Barem · pagina 2

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 4
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
− precizarea unui alt text literar asociat textului indicat, menționând titlul și autorul – 1 punct
− câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
5. Selectarea din fragmentul indicat a oricăror trei feluri de pronume, cu precizarea felului fiecăruia (de
exemplu: „dumneaei” – pronume personal de politețe, „I-” – pronume personal, „tot” – pronume nehotărât
etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea fiecărui fel de pronume – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea felului fiecărui pronume – 3 x 1 punct = 3 puncte
6. Alcătuirea unui enunț negativ, în care cuvântul cu funcție sintactică de subiect din enunțul dat să
fie atribut (de exemplu: Ferestrele muzeelor nu sunt deschise. etc.) 6 puncte
– identificarea cuvântului cu funcție sintactică de subiect („muzee”) – 1 punct
– respectarea tipului de enunț cerut – 2 puncte
– alcătuirea enunțului în care substantivul identificat să fie atribut – 2 puncte
– corectitudinea logică și gramaticală a enunțului – 1 punct
7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată cu precizarea felului acestora („Nu am călătorit niciodată
cu avionul” – propoziție principală; „(dar) pot spune” – propoziție principală; „că în tren mi-am petrecut
o treime din viață” – propoziție subordonată completivă directă) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise – 3 x 1 punct = 3 puncte
8. Câte 1 pentru încercuirea fiecărei forme corecte a cuvintelor indicate (mai, vreo, cincisprezece, ale,
Știi, trasee) 6 x 1 punct = 6 puncte
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Conținutul compunerii – 12 puncte
− scrierea unui text în care se prezintă o întâmplare din vacanță, într-o călătorie cu trenul: nuanțat – 4
puncte; schematic – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
− respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor,
participanți/personaje, încadrare în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte
4 puncte
− includerea în compunere a secvenței dialogate: cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului și a
limitei indicate (minimum patru replici) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a dialogului – 0 puncte
2 puncte
− includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a
limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte
2 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Test de antrenament
Data probei
Data exactă nu este precizată în sursă (2022)
Unde / context
Test de antrenament · nu a fost dat la examen
Variantă
Testul 4

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă test de antrenament pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2022), iar contextul este: test de antrenament · nu a fost dat la examen. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.