Subiect și barem
Se deschide documentul PDF… Deschide PDF
Model de pregătire · Informatică · 2022
Facultatea de Automatică și Calculatoare · TUIASI
Înapoi la arhivăDespre acest subiect
Modelul 7
Sursa documentelor: Facultatea de Automatică și Calculatoare – TUIASI. Verifică răspunsurile cu baremul după ce rezolvi subiectul.
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · 8 pagini
Subiect · pagina 1
Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere sesiunea iulie 2022
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Ce se poate spune despre urm toarea secvent, de cod C:
#include <s t d i o . h>
void f ( ) ;
int main ( ) {
int param ;
f ( ) ;
f 1 ( param ) ;
return 1 ;
}
void f ( ) {
// c o d u l f u n c t i e i
}
int f 1 ( int x ) {
// c o d u l f u n c t i e i
}
(a) Secvent, a este gres, it pentru c funct, ia f 1 este utilizat înainte de a declarat /denit .
(b) Secvent, a de cod este corect dac este scris înr-un singur s, ier surs .
(c) Secvent, a de cod este gres, it pentru c funct, ia f este denit de dou ori.
(d) Secvent, a de cod este gres, it pentru c în funct, ia main nu se preia valoare rezultat a funct, iei f 1.
2. Care este mesajul as, at pe ecran?
int j ;
int f u n c t i o n ( ) ;
int main ( )
{
while ( j )
{
f u n c t i o n ( ) ;
main ( ) ;
}
cout<<" Automatica " ;
return 0 ;
}
int f u n c t i o n ( )
{
cout<<" s i C a l c u l a t o a r e " ;
}
(a) Automatica si Calculatoare (b) si Calculatoare (c) Automatica (d) bucl innit
1Subiect · pagina 2
3. Fie urm toarele structuri:
struct c a n d i d a t
{
char nume [ 2 0 ] ;
int nota ;
} ;
struct examen
{
c a n d i d a t c [ 2 0 ] ;
char s e s i u n e [ 2 0 ] ;
} a d m i t e r e 2 0 2 1 ;
Presupun nd ca în variabila admitere2021 candidat, ii au fost sortat, i în ordinea descresc toare a notelor, cum se
as, eaz numele candidatului cu nota cea mai mare?
(a) cout admitere2021.c[0].nume;
(b) cout admitere2021[0].c.nume;
(c) cout admitere2021.c.nume[0];
(d) cout admitere2021.candidat[0].nume;
4. Care dintre urm toarele expresii calculeaz valoarea cifrei sutelor a variabilei întregi x?
(a) x / 1000 % 100 (b) x % 1000 / 100 (c) x % 100 / 10 (d) x % 100 % 10
5. Pentru a codica un s, ir de numere, Ana îl scrie în baza 2. Care este s, irul init, ial s, tiind c rezultatul este 1010 1101
111111 1011 101 11 11011?
(a) 10 13 63 11 5 3 29 (b) 10 11 31 11 5 3 27 (c) 10 11 31 13 4 3 27 (d) 10 13 63 11 5 3 27
6. Care din urm toarele armat, ii sunt adev rate:
1)
111001(2) + 1223(8) + 3A5(16) = 671(16)
2)
11001(2) + 1001(8) + 111(16) = 33B(16)
3)
1100(2) + 133(8) + A35(16) = 7233(8)
În parantez este trecut baza de numerat, ie.
(a) 1 (b) 2 (c) 3 (d) niciun r spuns nu este corect
2Subiect · pagina 3
7. Ce se va as, a dup execut, ia programului de mai jos?
int f ( int &x , int y )
{
i f ( x == y ) return 1 ;
e l s e
i f ( x > y ) {
x=++x/y+++3;
return x+f ( x , y +1);
}
e l s e return 0 ;
}
int main ( )
{
int x=15 , y=3, z ;
z = f ( x , y ) ;
cout<<endl<<x<<" "<<y<<" "<<z ;
return 0 ;
}
(a) 15 3 1 (b) 4 6 0 (c) 4 3 12 (d) eroare de sintax
8. Se consider vectorul v cu 8 elemente de tip întreg: [0, 1, 4, 2, 3, 3, 10, 12] si funct, ia de mai jos:
int ValVect ( int v [ ] , int &n )
{
int s = 0 ;
int i = 2 ;
while ( i <= n )
{
s = s + v [ i ] = v [ i = 1 ] ;
i f ( v [ i ] == v [ i = 1 ] )
n = n = 1 ;
i = i + 1 ;
cou t <<" i=" << i << " n=" << n << e n d l ;
}
return s ;
}
În urma apelului funct, iei pentru vectorul dat si n=7, care va valoarea lui n si valoarea returnat de funct, ie?
(a) 6 , 12 (b) 7 , 9 (c) 6 , 9 (d) 7 , 11
3Subiect · pagina 4
9. Înlocuit, i instruct, iunile A s, i B astfel încât funct, ia recursiv de mai jos s calculeze suma tuturor cifrelor unui num r.
int sumaCifre ( int n )
{
i f ( A ) return n ;
e l s e
return B ;
}
(a) A: n < 10 s, i B: n%10 + sumaCif re(n/10)
(b) A: n == 0 s, i B: n/10 + sumaCif re(n%10)
(c) A: n <= 9 s, i B: n/10 + sumaCif re(n%10)
(d) A: n < 10 s, i B: sumaCif re(n%10)
10. Profesorul de sport vrea s a³eze elevii în ordinea descresc toare a în lt, imii acestora. Iniμial, elevii sunt asezaμi în
ordinea alfabetic a numelor lor, în fat, a unor spaliere de gimnastic . Ce metod de sortare va folosi pentru a face
minim de mut ri ale elevilor s i?
(a) Metoda interclas rii (b) Metoda select, iei (c) Metoda bulelor (d) Metoda insert, iei
11. Secvent, a de numere întregi S = (7, 1, 2, 5, 8, 11, 12, 3, 0, 9, 6) urmeaz a sortat cresc tor prin metoda select, iei
elementului maxim din subsecvent, a curent s, i plasarea acestuia pe pozit, ia nal . Este admis o singur interschimbare
pentru ecare select, ie de maxim. Init, ial, subsecvent, a curent este chiar secvent, a S. Care este rezultatul obt, inut dup
parcurgerea secvent, ei S?
(a) S = (7, 1, 2, 5, 8, 11, 6, 3, 0, 9, 12) (b) S = (0, 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12) (c) S = (1, 2, 5, 7, 8, 10, 6, 3, 0, 9, 12)
(d) S = (1, 7, 2, 5, 8, 6, 10, 3, 0, 9, 12)
12. Reprezentarea num rului x = 2022 din baza 10 în baza b = 6 este:
(a) 50231 (b) 13206 (c) 13210 (d) 13205
13. C utarea secvenμial este foarte inecient în comparaμie cu cea binar , dac are loc peste:
(a) tablouri mici nesortate. (b) tablouri mici sortate. (c) tablouri mari nesortate. (d) tablouri mari sortate.
14. Considerând procedura de interclasare a doi vectori ordonat, i cresc tor, care cont, in m, respectiv n elemente, num rul
total de operat, ii pentru interclasare este m + n. Pentru a interclasa un num r de k vectori, aceast procedur va
apelat de k − 1 ori. Folosind aceast procedur pentru a interclasa 3 vectori, care cont, in 5, 3, respectiv 4 elemente,
care este num rul minim total de operat, ii efectuate pentru a obt, ine rezultatul nal (un vector ordonat cresc tor care
cont, ine toate elementele celor 3 vectori)?
(a) 21 (b) 19 (c) 20 (d) 12
15. Se consider dou mult, imi A s, i B, ecare ind format din n elemente. Num rul funct, iilor bijective denite pe A cu
valori în B este egal cu:
(a) num rul permut rilor de n elemente (b) 2n (c) nn (d) 2 ∗ n
16. Se consider un dreptunghi cu laturile de lungimi a s, i b (a, b numere naturale în intervalul (0, 101)) împ rt, it în
p tr t, ele cu latura de lungime 1. Se consider funct, ia Dreptunghi(m, n) de mai jos:
4Subiect · pagina 5
funct, ia Dreptunghi(a, b) x ← a; y ← b; cât timp x 6 = y execut dac x>y atunci x ← x − y; altfel y ← y − x; returneaz a + b − x; Efectul acestei funct, ii este: (a) Calculeaz s, i returneaz num rul p tr t, elelor cu latura de lungime 1 traversate de o diagonal a dreptunghiului. (b) Variabila x va cont, ine cel mai mare divizor comun al laturilor dreptunghiului s, i returneaz diferent, a dintre suma laturilor dreptunghiului s, i valoarea lui x. (c) Dac a = 6 s, i b = 11, returneaz 15. (d) Returneaz valoarea lui b sau valoarea lui a. 17. În sistemul de coordonate xOy se dau punctele A(0,0), B(1,1), C(1,2), D(3,3), E(3,1), F(2,2), G(3,2), H(4,2). S, tiind c aceste puncte sunt colorate în dou culori (ros, u s, i negru) s, i c unele puncte sunt deja colorate (A-ros, u, B-ros, u, C-ros, u, D-negru, H-negru) se cere s se indice cum vor colorate celelalte puncte, dac acest lucru se face dup regulile descrise mai jos: - Fiecare nou punct este colorat cu nuant, a majoritar dat de trei din punctele cele mai apropiate colorate deja. - Punctele se coloreaz în ordine alfabetic . (a) E-negru, F-ros, u, G-negru (b) E-ros, u, F-ros, u, G-nu se poate determina (c) E-negru, F-nu se poate determina, G-negru (d) E-negru, F-negru, G-negru 18. În câti pas, i se poate determina ecient al k-lea termen al s, irului Fibonacci? Prin pas se înt, elege un set complet de operat, ii aritmetice. (a) O(k) pas, i. (b) O(log(k)) pas, i. (c) O(k · log(k)) pas, i. (d) O(k2) pas, i. 19. Ionut, are zece cutii numerotate de la 1 la 7, iar ecare cutie care cont, ine un teanc de cartonas, e, ecare cartonas, având inscript, ionat un num r. Cartonas, ele dintr-un teanc sunt puse unele peste altele în ordinea cresc toare a numerelor inscript, ionate. Fiecare cutie cont, ine un num r diferit de cartonas, e, acest num r ind inscript, ionat pe cutie. Num rul de cartonas, e din ecare cutie este, în ordinea cutiilor de la 1 la 7, dup cum urmeaz : 30, 20, 40, 65, 50, 10, 35. Ionut, dores, te s combine teancurile de cartonas, e din cutii, dou câte dou , astfel încât s aib la nal un teanc cu toate cartonas, ele în ordine cresc toare. Pentru a combina un teanc de n cartonas, e cu un teanc de m cartonas, e este necesar un num r de n + m operat, ii s, i, drept urmare, se formeaz un teanc de n + m cartonas, e. Unele cutii pot deschise doar dac alte cutii au fost deschise în prealabil. Astfel, cutia 1 poate deschis doar dac au fost deschise, în prealabil, cutiile 4 s, i 5, s, i combinate teancurile din cutiile respective. În acest caz spunem despre cutia 1 c depinde de cutiile 4 s, i 5. Dependent, ele de cutii sunt dup cum urmeaz : cutia 1 depinde de cutiile 4 s, i 5, cutia 2 depinde de cutia 4 cutia 3 depinde de cutia 2 s, i 7 cutia 4 nu depinde de nicio alt cutie cutia 5 depinde de cutia 6 5
Subiect · pagina 6
cutia 6 nu depinde de nicio alt cutie
cutia 7 nu depinde de nicio alt cutie
Care este num rul minim de operat, ii pe care trebuie s le fac Ionut, pentru a combina toate teancurile dou câte
dou , astfel încât s obt, in un teanc sortat, luând în considerare dependent, ele precizate?
(a) 250 (b) 690 (c) 665 (d) 715
20. Se dores, te adunarea a dou numere foarte mari cu maxim 500 de cifre, ce nu pot stocate cu ajutorul tipurilor de
date cunoscute. Un num r mare va reprezentat ca un vector în care se vor ret, ine în ordine cifrele sale începând cu
unit t, ile. Num rul total de cifre va ret, inut pe pozit, ia 0 din tablou. Considerând c cele dou numere a s, i b au
acelas, i num r de cifre, determinat, i secvent, a de cod care realizeaz adunare acestora (a+b).
(a)
int i , t = 0 ;
for ( i = 1 ; i <= a [ 0 ] ; i ++)
{
int c = a [ i ] + b [ i ] + t ;
r e z [ i ] = c % 1 0 ;
t = c / 1 0 ;
}
i f ( t )
r e z [ i ] = t ;
e l s e
i ==;
r e z [ 0 ] = i ;
(b)
int i , t = 0 ;
for ( i = 1 ; i < b [ 0 ] ; i ++)
{
int c = a [ i ] + b [ i ] + t ;
r e z [ i ] = c % 1 0 ;
t = c / 1 0 ;
}
i f ( t )
r e z [ i ] = t ;
e l s e
i ==;
r e z [ 0 ] = i ;
(c)
int i , t = 0 ;
for ( i = 1 ; i <= a [ 0 ] ; i ++)
{
int c = a [ i ] + b [ i ] ;
r e z [ i ] = c % 1 0 ;
t = c / 1 0 ;
}
i f ( t )
r e z [ i ] = t ;
e l s e
i ==;
r e z [ 0 ] = i ;
(d)
6Subiect · pagina 7
int i , t = 0 ;
for ( i = 1 ; i <= a [ 0 ] ; i ++)
{
int c = a [ i ] + b [ i ] ;
r e z [ i ] = c % 1 0 ;
t = c / 1 0 ;
}
r e z [ 0 ] = i ;
21. Fie G un graf neorientat. Care este num rul minim de noduri din care este format graful G astfel încât acesta s
cont, in simultan:
cel put, in un nod cu un vecin
cel put, in un nod cu doi vecini
cel put, in un nod cu trei vecini
cel put, in un nod cu patru vecini
cel put, in un nod cu cinci vecini
(a) 6 (b) 7 (c) 8 (d) 10
22. Un polit, ist trebuie s fac rondul de noapte în cartier. Acesta dore³te s -³i minimizeze efortul: nu vrea s treac de
dou ori pe aceea³i strad . Fiecare intersect, ie este format dintr-un num r par de str zi. Care este traseul cel mai
potrivit?
(a) circuit hamiltonian (b) circuit elementar (c) circuit eulerian (d) problema nu are solut, ie
23. Care dintre tipurile urm toare de grafuri nu pot cont, ine grafuri part, iale de tip arbore?
(a) graf neconex (b) graf conex cu cicluri (c) graf conex f r cicluri (d) graf complet
24. Se d funct, ia recursiv de mai jos s, i variabila global s denit astfel:
char s [ ] = " 01234567 " ;
void fun ( char s [ ] , int k ) {
i f ( s [ k ] && s [ 0 ] ) {
char tmp = s [ 0 ] ;
s [ 0 ] = s [ k ] ;
s [ k ] = tmp ;
fun ( s+k , k ) ;
}
}
Câte elemente ale s, irului s îs, i schimb valoarea dup urm torul apel al funct, iei fun?
fun ( s , 2 ) ;
(a) 0 (b) 2 (c) 6 (d) 4
7Subiect · pagina 8
25. Fie programul:
int f ( int n )
{
i f ( n > 0 )
{
cou t << ==n << ' ' ;
return f ( n=1)+1;
cou t << n++ << ' ' ;
}
return 0 ;
}
int main ( )
{
int x = 5 ;
cou t << f ( x ) ;
return 0 ;
}
Ce se va asa pe ecran?
(a) 5 3 1 5 (b) 5 3 1 0 0 1 3 5 0 (c) 4 2 0 0 2 4 (d) 4 2 0 3
8Barem · 2 pagini
Barem · pagina 1
R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. a
Elemente de baz ale limbajului C.
2. c
3. a
În variabila admitere2021 de tipul structurii examen este denit un vector de candidat, i. Deci accesul la un element al
vectorului (un anumit candidat) se face prin indicele elementului respectiv, cu admitere2021.c[i].
4. b
Restul împ rt, irii lui x la 1000 reprezint ultimele trei cifre zecimale ale num rului x. Câtul împ rt, irii acestui rest la 100
este cifra sutelor num rului init, ial x.
5. d
1010->10 1101->13 111111->63 1011->11 101->5 11->3 11011->27
6. a
Se trec numerele în baza 2 sau 16 s, i se face calculul.
7. c
Observatii: x este transmis prin referinta, deci îs, i va p stra valoarea din funct, ie.
8. c
v [ 0 ] = 0 ;
v [ 1 ] = 1 ; v [ 2 ] = 4 ; v [ 3 ] = 2 ; v [ 4 ] = 3 ;
v [ 5 ] = 3 ; v [ 6 ] = 1 0 ; v [ 7 ] = 1 2 ; n = 7 ;
cou t << ValVect ( v , n ) ;
cout<< " " << n << e n d l ;
9. a
int sumaCifre ( int n )
{
i f ( n < 1 0) return n ;
e l s e
return n \% 10 + sumaCifre ( n / 1 0 ) ;
}
10. b
Num rul de mut ri in cazul metodei selecμiei este n. Se alege elevul cu în lμimea cea mai mare. Acesta este plasat în
dreapta profesorului. Dintre cei r ma³i se alege cel cu în lμimea cea mai mare. Acesta este plasat în dreapta elevului
plasat anterior. Procesul se repet pân când toμi elevii sunt plasaμi în dreapta profesorului.
11. a
Not m cu xi num rul x aat pe pozit, ia i. Secvent, a S devine (70, 11, 22, 53, 84, 115, 126, 37, 08, 99, 610). Dup parcurgerea
secvent, ei S se obt, ine maximul egal cu 12 s, i pozit, ia acestuia 6. La nalul parcurgerii se intershimb 12 cu ultimul num r
(6).
12. c
13. d
9Barem · pagina 2
14. b
Se interclaseaz pe rând vectorii care au cel mai mic num r de elemente. Ordinea de interclasare este ((3, 4), 5): total
7 + 12 = 19 operat, ii.
15. a
O funct, ie bijectiv poate asociat cu o permutare.
16. a
Cod pentru pseudocod
int d r e p t u n g h i ( int a , int b )
{
int x = a ;
int y = b ;
while ( x!=y )
{
i f ( x > y )
x = x = y ;
e l s e
y = y = x ;
}
return ( a+b=x ) ;
}
17. c
kNN, k=3; E - are puncte apropiate colorate deja B,D,H - va colorat cu negru. F - are puncte apropiate colorate deja
C,D,B,E - cum C este ros, u depinde care 2 puncte dintre celelalte 3 vor considerate, deci nu se poate determina culoarea
numai cu informat, iile avute. G - H,E,D sau F, doua sunt deja negre, deci va colorat cu negru.
18. b
Al k-lea termen al s, irului Fibonacci poate determinat t, inând cont de urm toarea relat, ie:
(2 1
1 0
)k
=
(Fk+1 Fk
Fk Fk−1
)
Practic, problema se reduce la a ridica prima matrice a inegalit t, ii la puterea k operat, ie care poate realizat în log2(k)
pas, i.
19. b
20. a
21. a
R spuns: 6 noduri.
22. c
Doar un circuit eulerian conμine toate muchiile unui graf ³i muchiile nu se repet .
23. a
Un arbore este un graf conex f ra cicluri. Graful complet este conex; dac se elimin ciclurile, prin t ierea de muchii, se
obt, ine un arbore part, ial de tip arbore. Doar un graf neconex nu poate cont, ine grafuri part, iale de tip arbore.
24. d
Funct, ia interschimb valorile caracterelor de pe pozit, iile pare din s, irul primit ca parametru.
25. d
return forteaz ies, irea din functie, deci cout-ul de dup apelul recursiv nu se va executa niciodat
10Alte subiecte de la aceeași facultate
Răspunsuri directe
Ce trebuie să știi despre acest subiect?
Ce document de admitere este acesta?
Pagina prezintă model de pregătire din 2022 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.
Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?
Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.
Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?
Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.