Pregătire cu un profesor

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
Str. Domnească nr. 47, cod postal 800008, Galați, România, tel: +40 336 130 109, fax: +40 236 461 353, e-mail: rectorat@ugal.ro, web: www.ugal.ro
Operator înscris sub nr. 36338 în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal.
1/1
MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2023
TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ
ACESTE MODELE DE TESTE SUNT RECOMANDATE PENTRU CANDIDAȚII
CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
Programele de studii:
Medicină și
Medicină dentară.

Subiect · pagina 2

1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI
ORGANICE. STRUCTURA COMPUŞILOR
ORGANICI
1. Substanţele organice se împart în două mari grupe:
A. hidrocarburi saturate şi hidrocarburi nesaturate;
B. hidrocarburi şi compuşi organici cu funcţiuni complexe;
C. hidrocarburi şi compuşi organici cu funcţiuni;
D. substanţe organice care conţin elemente organogene şi
substanţe organice care nu conţin elemente organogene;
E. niciun răspuns corect.
2. Din clasa hidrocarburilor fac parte:
A. alcanii, cicloalcanii, alchenele, alcadienele, alchinele şi
arenele;
B. numai alcanii şi cicloalcanii, adică hidrocarburile saturate;
C. numai alchenele, alcadienele şi alchinele;
D. alcanii, cicloalcanii, alchenele, alcadienele şi
hidrocarburile aromatice;
E. numai alchenele, alcadienele.
3. Se dau următoarele clase de compuși: compuși carbonilici,
aminoacizi, compuși carboxilici, hidroxiacizi, amine, zaharide şi
alcooli. Sunt compuși organici cu funcțiuni simple:
A. aminoacizii, zaharidele şi compușii carboxilici;
B. numai zaharidele, hidroxiacizii şi aminoacizii;
C. numai aminele, alcoolii, zaharidele, compușii carbonilici şi
compusii carboxilici;
D. compușii carboxilici, aminele, compușii carbonilici,
alcoolii;
E. niciun răspuns corect.
4. Se dau următoarele clase de compuși: compuși carbonilici,
aminoacizi, compuși carboxilici, hidroxiacizi, amine, zaharide şi
alcooli. Sunt compuși organici cu funcțiuni mixte:

Subiect · pagina 3

A. aminoacizii, zaharidele şi compușii carboxilici;
B. numai zaharidele, hidroxiacizii şi aminoacizii;
C. numai aminele, alcoolii, zaharidele, compușii carbonilici şi
compusii carboxilici;
D. compușii carboxilici, aminele, compușii carbonilici,
alcoolii;
E. niciun răspuns corect.
5. Asociază cifra corespunzătoare substanţelor din prima linie cu litera
corespunzătoare clasei de substanţe organice de care acestea
aparţin, din linia a doua şi alegeţi răspunsul corect:
1. izopren; 2. toluen; 3.glioxal; 4. glicerină; 5. cloroform
a. derivați halogenați; b. alcooli; c. arene; d. aldehide; e. alcadiene.
A. 1e; 2c; 3d; 4b; 5a;
B. 1b; 2a; 3e; 4d; 5f;
C. 1c; 2b; 3e; 4a; 5f;
D. 1d; 2b; 3e; 4c; 5a;
E. 1a; 2b; 3e; 4c; 5d.
6. Din clasa derivaţilor acizilor carboxilici fac parte următorii compuşi:
A. aldehide, cetone, anhidride;
B. hidroxiacizi, aldehide, cetone;
C. anhidride, hidroxiacizi, aminoacizi, aldehide, cetone;
D. esteri, cloruri acide, amide, nitrili, anhidride;
E. niciun răspuns corect.
7. Alegeţi răspunsul corect privind compuşii organici care prezintă
funcţiuni mixte în moleculă:
A. derivaţii acizilor carboxilici;
B. compuşii carbonilici;
C. hidroxiacizii, aminoacizii, nitrilii;
D. carbohidraţii, hidroxiacizii, aminoacizii;
E. niciun răspuns corect.
8. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la o aldohexoză:
A. conţine în moleculă funcţiuni divalente de tip carbonil şi
hidroxil;

Subiect · pagina 4

B. conţine în moleculă o singură funcţiune de tip carbonil şi
mai multe funcţiuni de tip hidroxil;
C. conţine în moleculă funcţiuni trivalente de tip
alcoxicarbonil şi hidroxil;
D. conţine în moleculă o funcţiune amino şi o funcţiune
trivalentă carboxil;
E. niciun răspuns corect.
9. Asociază cifra corespunzătoare substanţelor din prima linie cu
litera corespunzătoare clasei de funcţiuni organice de care acestea
aparţin, din linia a doua şi alegeţi răspunsul corect:
1. izopren; 2. etanal; 3.acetofenonă; 4. p-xilen; 5. acetilenă
a. alchene; b. alcadiene; c.arene; d. aldehide; e. cetone; f. alchine
A. 1b; 2d; 3e; 4c; 5f;
B. 1b; 2a; 3e; 4d; 5f;
C. 1c; 2b; 3e; 4a; 5f;
D. 1d; 2b; 3e; 4c; 5a;
E. 1e; 2b; 3a; 4c; 5d.
10. Catenele de atomi de C se împart în două mari grupe:
A. catene ciclice simple şi catene ciclice cu catenă laterală;
B. catene liniare şi catene ramificate;
C. catene aciclice şi catene ciclice;
D. catene aciclice liniare şi catene ciclice simple;
E. catene aciclice ramificate şi catene ciclice cu catenă
laterală.
11. Catenele de atomi de C deschise se împart în:
A. catene ciclice simple şi catene aciclice ramificate;
B. catene aciclice ramificate şi catene ciclice cu catenă
laterală;
C. catene aciclice liniare şi ciclice cu catenă laterală;
D. catene aciclice liniare şi catene aciclice ramificate;
E. niciun răspuns corect.
12. Catenele de atomi de C închise se împart în:
A. catene ciclice simple şi catene ciclice cu catenă laterală;

Subiect · pagina 5

B. catene aciclice ramificate şi catene ciclice cu catenă
laterală;
C. catene aciclice liniare şi ciclice cu catenă laterală;
D. catene aciclice liniare şi catene aciclice ramificate;
E. niciun răspuns corect.
13. Despre grupele funcționale din structura compușilor chimici se
poate spune că:
A. pot fi omogene: triple, duble si simple;
B. includ în structură un atom sau o grupă de atomi, ce
determină moleculei proprietăți fizice şi chimice specifice;
C. prezintă numai atomi în stare de hibridizare sp2 şi sp2;
D. prezintă cel puțin doi atomi diferiți;
E. niciun răspuns corect.
14. Etapele necesare în vederea stabilirii structurii chimice a unui
compus organic sunt:
A. stabilirea numărului atomilor constitutivi, a compoziției
procentuale şi a modului în care atomii sunt aranjați în
moleculă;
B. stabilirea naturii atomilor constitutivi, a compoziției
procentuale şi a modului în care atomii sunt aranjați în
moleculă;
C. stabilirea hibridizării atomilor şi a modului în care atomii
sunt aranjați în moleculă;
D. stabilirea naturii şi numărului de atomi constitutivi,
compoziției procentuale, a formulei brute, moleculare,
structurale;
E. niciun răspuns corect.
15. In formula de calcul a nesaturării echivalente (NE) a unei substanțe
organice, sunt necesari următorii parametri:
A. numărul de atomi ai fiecărui element şi hibridizarea
atomului;
B. numărul de atomi ai fiecărui element şi valenţa
elementului;
C. numărul de atomi ai fiecărui element şi numărul de legături
covalente;

Subiect · pagina 6

D. tipul atomilor care intră în compoziție şi valenţa atomilor
din gruparea funcțională;
E. niciun răspuns corect.
16. Alegeți dintre următoarele afirmații răspunsul corect referitor la
compușii cu NE = 0:
A. compusul conține numai legături π şi prezintă catena
ciclică;
B. compusul conține legături π şi σ şi prezintă catena ciclică;
C. compusul conține numai legături π şi prezintă catena
ramificată;
D. compusul conține numai legături σ şi prezintă catena
aciclică;
E. niciun răspuns corect.
17. Alegeți dintre următoarele afirmații răspunsul corect referitor la
compușii cu NE = x (1, 2, 3 etc):
A. compusul conține numai x legături σ sau x cicluri sau y
legături π şi x – y cicluri;
B. compusul conține exclusiv legături de tip σ şi nu se ia în
consideraţie tipul de catenă;
C. compusul conține numai x legături π sau x cicluri sau y
legaturi π şi x – y cicluri;
D. compusul conține x cicluri pe care sunt x legături π sau y
legături π şi x – y cicluri;
E. niciun răspuns corect.
18. Alegeţi răspunsul corect privind nesaturarea echivalentă a unei
substanţe cu formula moleculară generală C3H5Cl:
A. NE = 3;
B. NE = 2;
C. NE = 1;
D. NE = 0;
E. niciun răspuns corect.
19. Fie o substanţă ce prezintă nesaturarea echivalentă N.E. = 0. Acest
compus poate conţine în moleculă:
A. numai legături covalente simple, respectiv un alcan;

Subiect · pagina 7

B. o legătură covalentă dublă, respectiv o alchenă;
C. două legături covalente duble, respectiv o alcadienă;
D. un nucleu benzenic, respectiv o arenă mononucleară;
E. două sau mai multe nuclee benzenice, respectiv o arenă
dinucleară sau polinucleară.
20. Indicaţi răspunsul corect privind clasa de hidrocarburi
corespunzătoare nesaturării echivalente, menționate:
A. N.E. = 4 pentru arene dinucleare;
B. N.E. = 1 pentru alcani;
C. N.E. = 1 pentru alcadiene;
D. N.E. = 2 pentru arenele mononucleare;
E. N.E. = 0 pentru alcani.
21. Alegeţi afirmaţia corectă pentru un compus cu nesaturarea
echivalentă NE = 2:
A. compusul este aromatic şi prezintă o structură aromatică
dinucleară;
B. compusul este alifatic şi prezintă două catene ciclice
saturate şi două legături duble în moleculă;
C. compusul este alifatic şi prezintă în moleculă: fie două
catene ciclice saturate, fie două legături duble, fie un ciclu
saturat şi o legatură dublă, fie o legătură triplă;
D. compusul este alifatic şi prezintă două catene ciclice
nesaturate şi două legături duble în moleculă;
E. compusul este alifatic şi prezintă o catenă ciclică saturată şi
două legături duble în moleculă.
22. Indicaţi răspunsul corect privind compuşii organici ce prezintă
nesaturarea echivalentă N.E. ≥ 7:
A. hidrocarburile aromatice dinucleare şi polinucleare;
B. cicloalcanii şi alchenele;
C. alcadienele;
D. hidrocarburile aromatice de tipul arenele mononucleare;
E. alchinele.
23. Indicaţi răspunsul corect privind clasa de hidrocarburi
corespunzătoare N.E. menţionat:

Subiect · pagina 8

A. N.E. = 0 pentru alchene; N.E. = 2 pentru alcadiene;
B. N.E. = 1 pentru alchene; N.E. = 0 pentru alcadiene;
C. N.E. = 3 pentru alchene; N.E. = 1 pentru alcadiene;
D. N.E. = 1 pentru alchene; N.E. = 2 pentru alcadiene şi
alchine;
E. niciun răspuns corect.
24. Indicaţi răspunsul corect privind nesaturarea echivalentă a
hidrocarburii corespunzătoare C6H6:
A. N.E. = 4;
B. N.E. = 3;
C. N.E. = 2;
D. N.E. = 1;
E. N.E. = 0.
25. Indicaţi răspunsul corect dintre afirmaţiile de mai jos:
A. N.E. = 1 pentru alchene; N.E. = 0 pentru alcadiene;
B. 4≤ N.E <7 pentru hidrocarburile aromatice mononucleare;
C. N.E. > 7 pentru arene mononucleare;
D. N.E. = 1 pentru alchine; N.E. = 0 pentru alcani ;
E. 4≤ N.E ≤ 8 pentru hidrocarburile aromatice mononucleare.
26. CnH2n+1X reprezintă un compus organic care prezintă un atom de
halogen şi nesaturarea echivalentă N.E. egală cu:
A. 2;
B. 1 ;
C. 0;
D. 3;
E. niciun răspuns corect.
27. CnH2nX2 reprezintă un compus organic care prezintă doi atomi de
halogen şi nesaturarea echivalentă N.E. egală cu:
A. 2;
B. 1 ;
C. 0;

Subiect · pagina 9

D. 3;
E. niciun răspuns corect.
28. Alegeţi răspunsul corect privind masa moleculară a unei substanţe
cu formula moleculară generală CaHbOcNd (AC, AH, AO, AN
reprezintă masele atomice):
A. a∙AC + b∙AH − c∙AO + d∙AN;
B. (a∙AC − b∙AH)/2 + c∙AO − d∙AN;
C. a∙AC + b∙AH + c∙AO + d∙AN;
D. (a∙AC + b∙AH + c∙AO + d∙AN)/4;
E. niciun răspuns corect.
29. Indicaţi răspunsul corect privind clasa de hidrocarburi
corespunzătoare nesaturării echivalente N.E. = 2:
A. alcadiene şi alchine;
B. alcani;
C. alchene;
D. alcadiene şi cicloalcani;
E. arene.
30. Alegeți afirmația greșită privind legătura covalentă:
A. legătura covalentă se realizează prin punerea în comun de
electroni neîmperecheaţi;
B. legătura covalentă se realizează prin întrepătrunderea a doi
orbitali atomici monoelectronici;
C. la formarea unei legături covalente se formează un orbital
molecular de legătură;
D. legătura covalentă se realizează pe baza transferului de
electroni între cei doi atomi participanţi;
E. legătura covalentă este principalul tip de legătură chimică
ce stă la baza existenţei moleculelor organice.
31. Alegeţi afirmaţia corectă privind legătura covalentă triplă:
A. se formează atunci când între cei doi atomi se pun în comun
trei electroni;
B. este formata dintr-o legătura σ şi două legături π;

Subiect · pagina 10

C. se formează atunci când între cei doi atomi se pun în comun
două perechi de electroni, adică o legătură σ şi o legătură
π;
D. atomii participanţi la dubla legătură sunt în stare de
hibdridizare sp3;
E. niciun răspuns corect.
32. În funcţie de tipul orbitalilor şi de modul de întrepătrundere, se
deosebesc:
A. orbitali moleculari de tip σ;
B. orbitali moleculari de tip s, p şi d;
C. orbitali moleculari de tip σ, π şi α;
D. orbitali moleculari de legătură de tip σ şi π;
E. niciun răspuns corect.
33. Se dau afirmaţiile:
1. prin intrepătrunderea a doi orbitali atomici de-a lungul axei ce
uneşte nucleele atomilor, se obţine un orbital molecular de tip π;
2. forma orbitalului σ nu permite rotirea atomilor în jurul legăturii σ
formate;
3. prin intrepătrunderea a doi orbitali atomici de-a lungul axei ce
uneşte nucleele atomilor, se obţine un orbital molecular de tip σ;
4. prin intrepătrunderea laterală a doi orbitali atomici p cu axele
paralele, se obţine un orbital molecular de tip π;
5. forma orbitalului de tip π permite rotirea atomilor în jurul legăturii.
Răspunsurile corecte sunt:
A. 1 şi 2;
B. 3 şi 4;
C. 1 şi 5;
D. 2 şi 3;
E. 4 şi 5.
34. Alegeţi afirmaţia corectă din următoarele propuneri:
A. legătura covalentă simplă este de fapt o legătură π;
B. legătura covalentă triplă este formată dintr-o legătură π şi
două legături σ;
C. legătura covalentă dublă este formată din două legături π;

Subiect · pagina 11

D. legătura covalentă triplă este formată dintr-o legătură σ şi
două legături π.
E. niciun răspuns corect.
35. În molecula metanului, atomul de C:
A. prezintă starea de hibridizare sp;
B. prezintă starea de hibridizare sp2;
C. prezintă starea de hibridizare sp3;
D. nu se prezintă în stare hibridizată;
E. niciun răspuns corect.
36. Alegeți afirmația corectă referitoare la molecula compusului
H2C=CH–CH=CH2:
A. doi atomi de C prezintă starea de hibridizare
sp2 şi doi sp;
B. toți atomii de C prezintă starea de hibridizare sp2;
C. toți atomii de C prezintă starea de hibridizare sp3;
D. doi atomi de C prezintă starea de hibridizare
sp3 şi doi sp2;
E. niciun răspuns corect.
37. Indicaţi care dintre următorii compuşi organici prezintă atomi de C
în stare de hibridizare sp3:
A. etenă, etină, benzen;
B. etenă, etină, benzen;
C. etină, benzen;
D. numai etan;
E. numai benzen.
38. Indicaţi care dintre următoarele clase de hidrocarburi prezintă
numai atomi de C în stare de hibridizare sp3:
A. alchenele;
B. alchinele;
C. alcadienele;
D. alcanii;
E. arenele.

Subiect · pagina 12

39. Indicaţi care dintre următoarele clase de hidrocarburi prezintă
atomi de C în stare de hibridizare sp2:
A. alcanii;
B. alchinele şi alcadienele;
C. alcanii şi alchil-benzenii;
D. alchenele şi alcadienele;
E. niciun răspuns corect.
40. Indicaţi care dintre următoarele clase de hidrocarburi prezintă
atomi de C în stare de hibridizare sp:
A. alcanii;
B. alchinele;
C. alchil-benzenii;
D. alcadienele;
E. niciun răspuns corect.
41. Hidrocarbura cu 4 atomi de carbon si NE = 0 prezintă:
A. 13 legături covalente omogene;
B. 3 legături covalente heterogene;
C. 10 legături covalente heterogene;
D. 13 legături covalente heterogene;
E. niciun răspuns corect.
42. Hidrocarbura cu 4 atomi de carbon si NE = 0 prezintă:
A. 13 legături covalente omogene;
B. 3 legături covalente heterogene;
C. 10 legături covalente omogene;
D. 3 legături covalente omogene;
E. niciun răspuns corect.
43. Se consideră următorii compuşii organici A, B, C:
H3C−C≡N H2C=O H3C−C≡C−CH=CH2
A B C
Referitor la acestea, se dau următoarele afirmaţii:
1. compusul C prezintă de trei ori mai multe legături σ faţă de
compusul B;
2. compusul A şi compusul C prezintă acelaşi număr de legături π;

Subiect · pagina 13

3. compusul C prezintă un număr de legături σ de două ori mai
mare faţă de compusul A;
4. compusul B prezintă un număr de legături σ identic cu numărul
de legături π din compusul C;
5. compusul A prezintă un număr de legături π dublu faţă de
compusul B.
Răspunsurile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 2, 3, 4;
C. 3, 4, 5;
D. 1, 3, 4;
E. 2, 4, 5.
44. Se dau următoarele substanţe: dimetileter, acid acetic,
formaldehida, acetilena, metilamina, acid formic. Dintre acestea,
prezintă atom de C nular următoarele:
A. dimetileter, acid acetic, formaldehida, acetilena;
B. formaldehida, acetilena, metilamina, acid formic;
C. dimetileter, formaldehida, metilamina, acid formic;
D. acid acetic, formaldehida, acetilena, metilamina, acid
formic;
E. niciun răspuns corect.
45. Se dau următoarele substanţe: dimetileter, acid acetic,
formaldehida, acetilena, metilamina, acid formic, etan. Dintre
acestea, prezintă atom de C primar:
A. acid acetic, metilamina, etan;
B. dimetileter, acid acetic, formaldehida;
C. acetilena, metilamina, acid formic, etan;
D. dimetileter, acid acetic, acetilena, metilamina, etan;
E. niciun răspuns corect.
46. Se dau următoarele substanţe: etena, cianura de metil, acetilena,
propadiena, 1,3-butadiena, metil-ciclobutan. Dintre acestea,
prezintă atom de C secundar:
A. etena, propadiena,1,3-butadiena, metil-ciclobutan;
B. etena, acetilena,1,3-butadiena, propadiena;
C. cianura de metil,1,3-butadiena, metil-ciclobutan;

Subiect · pagina 14

D. acetilena,1,3-butadiena, metil-ciclobutan;
E. niciun răspuns corect.
47. Se dau următoarele substanţe: metan, propadiena, ciclopentan,
neopentan, izobutena, etil-meti-eter, propina. Dintre acestea, prezintă
atom de C cuaternar următoarele:
A. metan, propadiena, ciclopentan, neopentan;
B. propadiena, ciclopentan, neopentan, izobutena;
C. neopentan, izobutena, etil-meti-eter, propina;
D. propadiena, neopentan, izobutena, propina;
E. neopentan, izobutena, etil-meti-eter, propina.
48. Numim un atom de C primar atunci când este satisfăcută afirmaţia:
A. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi ai altor
elemente;
B. o covalenţă este realizată cu alt atom de C, iar celelalte trei
cu atomi ai altor elemente;
C. două covalenţe sunt realizate cu doi atomi de C şi două cu
alţi atomi ai altor elemente;
D. trei covalenţe sunt realizate cu trei atomi de C şi una cu alt
atom al altui element;
E. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi de
carbon.
49. Numim un atom de C secundar atunci când este satisfăcută afirmaţia:
A. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi ai altor
elemente;
B. o covalenţă este realizată cu alt atom de C, iar celelalte trei
cu atomi ai altor elemente;
C. două covalenţe sunt realizate cu doi atomi de C şi două cu
alţi atomi ai altor elemente;
D. trei covalenţe sunt realizate cu trei atomi de C şi una cu alt
atom al altui element;
E. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi de
carbon.

Subiect · pagina 15

50. Numim un atom de C cuaternar atunci când este satisfăcută
afirmaţia:
A. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi ai altor
elemente;
B. o covalenţă este realizată cu alt atom de C, iar celelalte trei
cu atomi ai altor elemente;
C. două covalenţe sunt realizate cu doi atomi de C şi două cu
alţi atomi ai altor elemente;
D. trei covalenţe sunt realizate cu trei atomi de C şi una cu alt
atom al altui element;
E. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi de
carbon.
51. Compusul cu denumirea 2,2,4-trimetil-pentan prezintă:
A. cinci atomi de carbon primari, un atom de carbon secundar,
un atom de carbon terţiar, un atom de carbon cuaternar;
B. patru atomi de carbon primari, patru atomi de carbon
secundari, un atom de carbon terţiar, un atom de carbon
cuaternar;
C. cinci atomi de carbon primari, doi atomi de carbon
secundari, doi atomi de carbon terţiari şi un atom de carbon
nular;
D. trei atomi de carbon primari, trei atomi de carbon
secundari, un atom de carbon terţiar, un atom de carbon
cuaternar;
E. cinci atomi de carbon primari, un atom de carbon secundar,
doi atomi de carbon terţiari, un atom de carbon cuaternar.
52. Numim un atom de carbon nular, atunci când este satisfăcută
afirmaţia:
A. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi ai altor
elemente;
B. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi patru atomi
de carbon;
C. toate cele patru covalenţe sunt realizate, două cu alţi atomi
de carbon şi două cu alţi atomi ai altor elemente;
D. toate cele patru covalenţe sunt realizate, trei cu alţi atomi
de carbon, iar una cu alt atom al altui element;

Subiect · pagina 16

E. toate cele patru covalenţe sunt realizate cu alţi atomi ai altor
elemente sau cu alţi patru atomi de carbon.
53. Precizaţi tipul catenei şi natura atomilor de carbon din 3-metil-
pentină:
A. catenă saturată, 2 atomi de C primari, 1 atom de C secundar,
1 atom de C terţiar, 1 atom de C cuaternar;
B. catenă nesaturată, 2 atomi de C primari, 1 atom de C
secundar, 1 atom de C terţiar, 1 atom de C cuaternar;
C. catenă saturată, 2 atomi de C primari, 1 atom de C secundar,
3 atomi de C terţiari, 1 atom de C cuaternar;
D. catenă nesaturată, 2 atomi de C primari, 1 atom de C
secundar, 2 atomi de C terţiari, 1 atom de C cuaternar;
E. catenă saturată, 2 atomi de C primari, 1 atom de C secundar,
2 atomi de C terţiari, 1 atom de C cuaternar.
54. Fenil-etanul conţine:
A. cinci atomi de carbon secundari;.
B. cinci atomi de carbon cuaternari;
C. un atom de carbon secundar;
D. cinci atomi de carbon primari;
E. doi atomi de carbon primari.
55. Izoalcanul 2,3,4-trimetilpentan:
A. nu conţine atomi de carbon cuaternari;
B. conţine trei atomi de carbon cuaternari;
C. conţine patru atomi de carbon primari;
D. conţine cinci atomi de carbon secundari;
E. conţine doi atomi de carbon terţiari.
56. Numărul izomerilor cu formula moleculară C6H14 care conţin cel
mai mare număr de atomi de carbon primari este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.

Subiect · pagina 17

57. Se numeşte ‘serie omoloagă’ sau ‘clasă de compuşi organici’:
A. clasa a căror compuşi conţine o grupă funcţională identică,
dar diferă între ei prin gruparea -CH2-CH2-;
B. clasa a căror compuşi conţine o grupă funcţională identică;
termenii nu diferă între ei din punct de vedere al proprietăţi
lor fizice şi chimice;
C. clasa a căror compuşi conţine o grupă funcţională identică,
dar diferă între ei printr-o grupare -CH2-. Termenii diferă
puţin între ei din punct de vedere al proprietăţilor fizice şi
chimice;
D. o grupare de compuşi organici care prezintă aceeaşi
formulă moleculară, dar fac parte din clase de substanţe
diferite;
E. niciun răspuns exact.
58. Chiar dacă etanolul şi etanul conţin doi atomi de carbon în
moleculă, etanolul prezintă un punct de fierbere mai ridicat decât
al etanului deoarece:
A. alcanii conţin în moleculă numai legături covalente sigma;
B. alcanii conţin în moleculă numai atomi de C în stare de
hibridizare sp3;
C. grupa funcţională –OH care este prezentă în molecula
etanolului permite stabilirea de legături de hidrogen;
D. alcoolii sunt substanţe ce conţin în moleculă grupări -OH;
E. niciun răspuns exact.
59. Formula moleculară a alcanilor este:
A. CnH2n-2, unde n > 3;
B. CnH2n, unde n > 2;
C. CnH2n-2, unde n > 2;
D. CnH2n+2, unde n ≥ 1;
E. CnH2n+2, unde n > 1.
60. Formula moleculară a alchenelor este:
A. CnH2n, unde n ≥ 2;
B. CnH2n-2, unde n > 1;
C. CnH2n-2, unde n > 3;
D. CnH2n+2, unde n ≥ 1;

Subiect · pagina 18

E. CnH2n, unde n > 2.
61. Formula moleculară a alcadienelor este:
A. CnH2n-2, unde n ≥ 3;
B. CnH2n-2, unde n ≥ 2;
C. CnH2n-2, unde n > 3;
D. CnH2n-2, unde n ≥ 4;
E. CnH2n-2, unde n > 2.
62. Formula moleculară a alchinelor este:
A. CnH2n-2, unde n ≥ 3;
B. CnH2n+2, unde n ≥ 2;
C. CnH2n-2, unde n > 3;
D. CnH2n-2, unde n ≥ 2;
E. CnH2n-2, unde n > 2.
63. Alcadienele şi alchinele se deosebesc între ele prin:
A. formula moleculară a alchinelor este CnH2n-2, iar a
alcadienelor este CnH2n+2;
B. nesaturarea echivalentă N.E. pentru alcadiene este 3, iar
pentru alchine este 2;
C. formula moleculară a alcadienelor este CnH2n-2, unde n ≥ 3,
iar a alchinelor este CnH2n+2, unde n ≥ 2;
D. natura legăturilor covalente din moleculă: alchinele
prezintă o legătură covalentă triplă, iar alcadienele prezintă
două legături covalente duble;
E. niciun răspuns corect.
64. Formula moleculară generală a hidrocarburilor aromatice
mononucleare este:
A. CnH2n-2 unde n ≥ 6;
B. CnH2n-12 unde n ≥ 6;
C. CnH2n-12 unde n ≥ 10;
D. CnH2n-6 unde n ≥ 6;
E. niciun răspuns corect.
65. Formula moleculară generală a hidrocarburilor aromatice este:
A. CnH2n-6 unde n ≥ 7 pentru arenele mononucleare;

Subiect · pagina 19

B. CnH2n-12 unde n ≥ 10 pentru arenele dinucleare şi
polinucleare;
C. CnH2n-6 unde n ≥ 5 pentru arenele mononucleare;
D. CnH2n-12 unde n ≥ 6 pentru arenele dinucleare şi
polinucleare;
E. nicio variantă corectă.
66. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. prezenţa substituienţilor de ordinul I legaţi la catena
laterală a nucleului benzenic măresc reactivitatea acestuia
în reacţiile de substituţie prin scăderea densităţii de
electroni pe nucleu;
B. prezenţa substituienţior de ordinul II legaţi de benzen
măresc reactivitatea nucleului benzenic de care sunt legaţi
în reacţiile de substituţie;
C. atât substituienţii de ordin I cât şi cei de ordin II măresc
reactivitatea nucleului benzenic;
D. prezenţa substituienţilor de ordinul I legaţi direct la nucleul
benzenic măresc reactivitatea acestuia în reacţiile de
substituţie prin creşterea densităţii de electroni pe nucleu;
E. niciun răspuns corect.
67. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. -NO2, -COOH, -CHO, -CN sunt substituienţi de ordinul I;
B. -COOH, -CHO, -OH, -OR sunt substituienţii de ordin I;
C. -CH3, -CH2-CH3, -CN, -NH2 sunt substituienţi de ordin I;
D. -CH3, -X, -OH, NH2, -OR sunt substituienţii de ordin I;
E. niciun răspuns corect.
68. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. -CH3, -X, -OH, NH2, -OR sunt substituienţii de ordin II;
B. -CH3, -CH2-CH3, -CN, -NH2 sunt substituienţi de ordin II;
C. -NO2, -COOH, -CHO, -CN sunt substituienţi de ordinul II;
D. -COOH, -CHO, -OH, -OR sunt substituienţii de ordin II;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 20

69. Alegeţi răspunsul corect din următoarele variante propuse referitor
la denumirea corectă a fenolului :
A. benzenol;
B. alcoolul feniletilic;
C. benzendiol;
D. ciclohexanol;
E. niciun răspuns corect.
70. Alegeţi definiţia corectă pentru termenul de ‘izomer’:
A. izomerii sunt substanţe ce prezintă formule moleculare
diferite, dar cu structură şi proprietăţi identice;
B. izomerii sunt substanţe ce prezintă aceeaşi formulă
moleculară, dar cu structură şi proprietăţi diferite;
C. izomerii sunt substanţe ce prezintă formule moleculare
diferite şi număr total de atomi identic;
D. izomerii sunt substanţe ce prezintă structură diferită, dar
proprietăţi identice;
E. niciun răspuns corect.
71. Din categoria izomerilor de constituţie fac parte:
A. izomerii de catenă, de poziţie şi de conformaţie;
B. izomerii de catenă, de poziţie şi de funcţiune;
C. izomerii optici, de funcţiune, de conformaţie;
D. izomerii geometrici, izomerii optici, izomerii de
conformaţie;
E. niciun răspuns corect.
72. Din categoria stereoizomerilor fac parte:
A. izomerii de catenă, de poziţie şi de conformaţie;
B. izomerii de catenă, de poziţie şi de funcţiune;
C. izomerii optici, de funcţiune, de conformaţie;
D. izomerii geometrici, izomerii optici, izomerii de
conformaţie;
E. niciun răspuns corect.
73. Despre izopren şi 2-pentină este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;

Subiect · pagina 21

C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. niciun răspuns corect.
74. Despre izopren şi 1,3-pentadienă este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;
C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. niciun răspuns corect.
75. Despre xilen şi etil-benzen este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;
C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. niciun răspuns corect.
76. Despre cumen şi propil-benzen este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;
C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. nu există nicio relație ȋntre cei doi compuşi.
77. Despre propină şi propadienă este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;
C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. niciun răspuns corect.
78. Despre pentenă şi ciclopentan este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie, cu nesaturarea echivalentă NE = 0;
B. sunt izomeri de catenă, nesaturarea echivalentă NE = 1;
C. sunt izomeri de funcţiune, nesaturarea echivalentă NE = 1;
D. sunt stereoizomeri;

Subiect · pagina 22

E. niciun răspuns corect.
79. Despre izopropanol şi etil-metil-eter este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;
C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. niciun răspuns corect.
80. Izomeria alcanilor ȋncepe cu:
A. primul termen al seriei;
B. cu al doilea termen al seriei;
C. cu al treilea termen al seriei;
D. cu al patrulea termen al seriei;
E. niciun răspuns corect.
81. Izomeria de poziție a alchenelor ȋncepe cu:
A. primul termen al seriei;
B. cu al doilea termen al seriei;
C. cu al treilea termen al seriei;
D. cu al patrulea termen al seriei;
E. niciun răspuns corect.
82. Izomeria geometrică a alcadienelor ȋncepe cu:
A. primul termen al seriei;
B. cu al treilea termen al seriei;
C. cu al patrulea termen al seriei;
D. cu al cincilea al seriei;
E. cu al şaselea termen al seriei.
83. Despre 1,3-pentadiena este adevărată afirmaţia:
A. prezintă izomerie de optică;
B. prezintă izomerie de poziție;
C. nu prezintă izomerie geometrică;
D. prezintă numai izomerie oprtia si geometrica;

Subiect · pagina 23

E. niciun răspuns corect.
84. Alcadiena care prezintă numai doi izomeri geometrici, conține:
A. 3 atomi de C;
B. 4 atomi de C;
C. 5 atomi de C;
D. 6 atomi de C;
E. niciun răspuns corect.
85. Despre C2H5-OH şi H3C-O-CH3este adevărată afirmaţia:
A. sunt izomeri de poziţie;
B. sunt izomeri de catenă;
C. sunt izomeri de funcţiune;
D. sunt stereoizomeri;
E. niciun răspuns corect.
86. Se numesc ‘izomerii cis’ izomerii geometrici în care:
A. substituienţii de referinţă se află de aceeaşi parte a planului
de referinţă (planul legăturii π);
B. substituienţii de referinţă se află de o parte şi de alta a
planului de referinţă (planul legăturii π sau cel al ciclului
de atomi);
C. toţi cei patru substituienţi sunt identici;
D. substituienţii diferiţi sunt distribuiţi în jurul unui ciclu de
atomi;
E. niciun răspuns corect.
87. Se numesc ‘izomerii trans’ izomerii geometrici în care:
A. substituienţii de referinţă se află de aceeaşi parte a planului
de referinţă (planul legăturii π);
B. substituienţii de referinţă se află de o parte şi de alta a
planului de referinţă (planul legăturii π sau cel al ciclului
de atomi);
C. toţi cei patru substituienţi sunt identici;

Subiect · pagina 24

D. substituienţii de referinţă se află distribuiţi în jurul planului
ciclului de atomi;
E. niciun răspuns corect.
88. Formulei moleculare C6H14 îi corespund:
A. un n-alcan și patru izoalcani;
B. un alcan și doi izomeri de funcțiune;
C. un alcan și trei izoalcani;
D. doi izomeri geometrici;
E. un izomer de funcţiune.
89. Se dau următoarele afirmaţii privind substanţele optic active:
1. activitatea optică se datorează numai structurii cristaline a
substanţelor şi nu structurii moleculelor acestora;
2. sunt acele substanţe care au proprietatea de a roti planul luminii
polarizate;
3. substanţele optic active se prezintă sub formă de izomeri de
poziţie;
4. activitatea optică se măsoară cu aparate numite polarimetre;
5. fiecărei substanţe optic active îi este caracteristică o anumită
valoare a unghiului de rotaţie, numită ‘rotaţie specifică’.
Afirmaţiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 2, 3, 4;
C. 1, 2, 5;
D. 2, 4, 5;
E. toate afirmaţiile sunt corecte.
90. Alegeți afirmația corectă referitoare la substanțele optic active care
se prezintă sub formă de enantiomeri:
A. sunt izomeri optici care rotesc planul luminii polarizate cu
acelaşi unghi şi în aceeaşi direcţie;
B. sunt izomeri optici care rotesc planul luminii polarizate cu
unghiuri diferite şi în aceeaşi direcţie;
C. sunt stereoizomeri care rotesc planul luminii polarizate cu
acelaşi unghi, dar în direcţii opuse;

Subiect · pagina 25

D. izomeri optici care nu rotesc planul luminii polarizate cu
acelaşi unghi;
E. niciun răspuns corect.
91. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la antipozii ‘dextrogir’ şi
‘levogir’:
A. ‘dextrogir’ este enantiomerul care roteşte planul luminii
spre dreapta şi ‘levogir’ este enantiomerul care roteşte
planul luminii polarizate spre dreapta;
B. ‘dextrogir’ este enantiomerul care roteşte planul luminii
polarizate spre dreapta şi ‘levogir’ este enantiomerul care
roteşte planul luminii polarizate spre stânga;
C. ‘dextrogir’ este enantiomerul care roteşte planul luminii
polarizate spre stânga şi ‘levogir’ este enantiomerul care
roteşte planul luminii polarizate spre dreapta;
D. ‘dextrogir’ este enantiomerul care roteşte planul luminii
spre stânga şi ‘levogir’ este enantiomerul care roteşte
planul luminii polarizate spre stânga, dar cu un unghi
diferit;
E. niciun răspuns corect.
92. Se numesc ‘molecule chirale’ moleculele care:
A. fac parte din clasa substanţelor cristaline anorganice;
B. nu au un plan de simetrie;
C. nu prezintă un centru chiral;
D. prezintă patru substituienţi identici;
E. niciun răspuns corect.
93. Se numeşte ‘centru chiral’:
A. atomul de C care este simetric deoarece este legat de patru
substituienţi identici;
B. atomul de C marcat printr-un asterisc în moleculă, care este
asimetric, fiind legat de patru substituienţi identici;
C. atomul de C care este asimetric deoarece este legat de trei
substituienţi diferiţi;
D. atomul de C hibridizat sp3 care este asimetric, fiind legat de
patru substituienţi diferiţi;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 26

94. Alegeţi afirmaţiile corecte privind compuşii 2,3-dihidroxi-propanal
şi 3-hidroxi-propanal:
A. ambii compuşi prezintă molecule chirale;
B. 2,3-dihidroxi-propanal prezintă o moleculă chirală, în timp
ce 3-hidroxi-propanal prezintă o moleculă achirală;
C. 2,3-dihidroxi-propanal prezintă o moleculă achirală, în
timp ce 3-hidroxi-propanal prezintă o moleculă chirală;
D. ambii compuşi prezintă molecule achirale;
E. niciun răspuns corect.
95. Dintre compuşii 2-butanol, 2-cloro-2-metilbutan şi 1-amino-1-
bromoetan, prezintă centru chiral:
A. 2-butanol şi 2-cloro-2-metilbutan;
B. 2-butanol şi 1-amino-1-bromoetan;
C. 2-cloro-2-metilbutan şi 1-amino-1-bromoetan;
D. numai 2-cloro-2-metilbutan prezintă centru chiral;
E. toţi cei trei compuşi prezintă centru chiral.
96. Se dau următoarele afirmaţii despre enantiomeri:
1. reacţiile chimice ale enantiomerilor cu reactivi achirali sunt
identice;
2. doi enantiomeri pereche rotesc planul luminii polarizate în
sensuri diferite cu acelaşi unghi;
3. amestecul echimolecular al unei perechi de enantiomeri este
lipsit de activitate optică din cauza compensării intermoleculare
şi se numeşte ‘amestec racemic’;
4. doi enantiomeri pereche prezintă, în general, aceleaşi proprietăţi
fizice (puncte de fierbere, puncte de topire, densităţi, indici de
refracţie etc.);
5. stereoizomerii care au un atom de C asimetric şi care se află
unul faţă de celălalt în relaţia obiect-imaginea sa în oglindă sunt
enantiomeri.
Afirmaţiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 1, 3, 4, 5;
C. 2, 3, 4, 5;
D. 2, 3, 4;

Subiect · pagina 27

E. toate răspunsurile sunt corecte.
97. Compusul 3-cloro-2-pentanol are:
A. 2 atomi de C chirali şi 2 izomeri optici;
B. 2 atomi de C chirali şi 3 izomeri optici;
C. 2 atomi de C chirali şi 4 izomeri optici;
D. 1 atom de C chiral şi 2 izomeri optici;
E. niciun răspuns corect.
98. Se numesc “diastereoizomeri”:
A. izomerii optici care rotesc planul luminii polarizate cu
acelaşi unghi, dar în direcţii opuse;
B. izomerii optici care se află în relaţia obiect-imagine, cu
toate că sunt nesuperpozabili;
C. moleculele care nu au un plan de simetrie;
D. izomerii optici care nu se află în relaţia obiect-imagine, cu
toate că sunt nesuperpozabili;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 28

2. ALCANI
1. În n-alcani şi izoalcani, toţi atomii de carbon se leagă de alţi patru
atomi prin:
A. patru legături covalente simple orientate tetraedric;
B. legături multiple orientate după vârfurile unui triunghi
echilateral;
C. legături triple orientate coplanar;
D. legături duble orientate după o axă de simetrie;
E. legături covalente simple sigma orientate coplanar.
2. Alcanii cu aceeaşi formulă moleculară care diferă prin aranjamentul
atomilor de carbon în catenă sunt:
A. izomeri de poziţie;
B. izomeri de catenă;
C. izomeri de conformaţie;
D. izomeri geometrici;
E. stereoizomeri.
3. În alcani legăturile C-C sunt legături covalente nepolare iar
legăturile C-H din alcani sunt legături covalente foarte slab polare
fiind considerate practic nepolare. Moleculele hidrocarburilor
saturate sunt:
A. molecule nepolare şi între acestea se exercită interacţiuni
foarte slabe (forţe de dispersie);
B. molecule polare şi între acestea se exercită forţe van der
Waals;
C. molecule polare şi între acestea se exercită forţe de atracţie
dipol-dipol;
D. molecule nepolare şi între acestea se exercită forţe de
natură electrostatică;
E. molecule polare şi între acestea se exercită forţe de natură
electrostatică.
4. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare;

Subiect · pagina 29

B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule
nepolare;
C. alcanii inferiori prezintă miros neplăcut;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin formula
moleculară;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
5. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule polare;
C. alcanii inferiori prezintă miros neplăcut;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de
carbon din catenă;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
6. Substanța cu denumirea 3-etil-2-izopropil-4,5,7-trimetil-octan
prezintă:
A. 8 atomi C primari şi 6 terțiari;
B. 6 atomi C primari şi 8 terțiari;
C. 5 atomi C primari şi 1 secundar;
D. 8 atomi C primari şi 4 terțiari;
E. 7 atomi C primari şi 2 secundari.
7. Legăturile C–C din alcani se rup prin reacţii de:
A. halogenare și izomerizare;
B. izomerizare și cracare;
C. ardere și halogenare;
D. dehidrogenare și cracare;
E. dehidrogenare și halogenare.
8. Fenil-izopropanul conţine:
A. cinci atomi de carbon terțiari;.
B. cinci atomi de carbon cuaternari;
C. un atom de carbon secundar;
D. cinci atomi de carbon primari;
E. doi atomi de carbon primari.

Subiect · pagina 30

9. Următoarele hidrocarburi 2-metilbutanul, n-pentanul şi 2,2-
dimetilpropanul:
A. dau reacţii de hidrogenare;
B. au formula moleculară C5H10;
C. sunt izomeri de catenă;
D. sunt hidrocarburi nesaturate;
E. sunt solubile în apă.
10. Despre radicalul propil este adevărată afirmaţia:
A. are valența liberă la atomul de carbon secundar;
B. are opt atomi de hidrogen în structură;
C. are valența liberă la atomul de carbon primar;
D. se denumește după numele alchenei de la care provine;
E. are valența liberă la atomul de carbon terțiar.
11. Despre radicalul propil este adevărată afirmaţia:
A. are patru atomi de carbon în structură;
B. are valența liberă la atomul de carbon secundar;
C. are valența liberă la atomul de carbon terțiar;
D. denumirea radicalului vine de la propilenă;
E. are valența liberă la atomul de carbon primar.
12. Despre radicalul sec-butil este adevărată afirmaţia:
A. are trei atomi de carbon în structură;
B. are valența liberă la atomul de carbon secundar;
C. are trei atomi de carbon secundari și un atom de carbon
primar în structură;
D. are trei atomi de carbon primari și un atom de carbon
secundar în structură;
E. are valența liberă la atomul de carbon terțiar.
13. Despre radicalul izopropil este adevărată afirmaţia:
A. are patru atomi de carbon în structură;
B. are valența liberă la atomul de carbon secundar;
C. are doi atomi de carbon secundari și un atom de carbon
primar în structură;
D. denumirea radicalului vine de la izopropilenă;

Subiect · pagina 31

E. are valența liberă la atomul de carbon terțiar.
14. Compusul cu denumirea 2,2-dimetilbutan prezintă:
A. un atom de carbon cuaternar şi patru atomi de carbon
secundari;
B. patru atomi de carbon primari şi doi atomi de carbon
secundari;
C. trei atomi de carbon sunt vicinali şi trei atomi de carbon
sunt geminali;
D. trei atomi de carbon sunt cuaternari şi doi atomi de carbon
sunt secundari;
E. un atom de carbon cuaternar, patru atomi de carbon primari
şi un atom de carbon secundar.
15. Alegeți afirmația adevărată:
A. izoalcanii sunt solubili în apă dar insolubili în solvenţi
organici;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. n-alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de C au
aceeaşi formulă moleculară;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
16. Selectează răspunsul corect:
A. prin oxidarea energică, moleculele alcanilor îşi măresc
conţinutul în oxigen;
B. arderea substanţelor organice este un proces endoterm;
C. prin arderea alcanilor se absoarbe o cantitate mare de
energie;
D. prin ardere în oxigen sau aer, alcanii se transformă în CO2
H2O şi Q;
E. alcanii au formula generală CnH2n-2.
17. Forţele intermoleculare slabe dintre moleculele alcanilor
determină:

Subiect · pagina 32

A. puncte de topire şi de fierbere scăzute ale alcanilor, care
cresc cu creşterea masei moleculare;
B. puncte de topire şi de fierbere scăzute ale alcanilor, care
scad cu creşterea masei moleculare;
C. puncte de topire şi de fierbere scăzute ale alcanilor, care
cresc cu scăderea masei moleculare;
D. puncte de topire şi de fierbere crescute ale alcanilor, care
scad cu scăderea masei moleculare;
E. puncte de topire şi de fierbere crescute ale alcanilor, care
cresc cu creşterea masei moleculare.
18. Ramificarea catenei saturate micşorează punctul de fierbere al
compuşilor respectivi pentru că:
A. distanţele dintre molecule cresc şi scade tăria
interacţiunilor intermoleculare;
B. distanţele dintre molecule scad şi scade tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. distanţele dintre molecule cresc şi creşte tăria
interacţiunilor intermoleculare;
D. distanţele dintre molecule scad şi creşte tăria interacţiunilor
intermoleculare;
E. scade tăria interacţiunilor electrostatice dintre molecule.
19. Despre alcani alegeți afirmația adevărată:
A. n-alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de C au
formulă moleculară și structurală diferită;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt solubili în apă, dar insolubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
20. Alegeți afirmația adevărată despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;

Subiect · pagina 33

B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
21. Alege varianta corectă despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de poziţie;
B. izomerii de catenă au structuri chimice identice;
C. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbonau
aceleaşi temperaturi de fierbere;
D. la temperatură şi presiune normală, termenii medii din seria
alcanilor sunt gazoşi;
E. ramificarea catenei alcanilor determină scăderea punctelor
de fierbere.
22. Selectaţi propoziţia adevărată:
A. alcanii solizi plutesc deasupra apei;
B. ramificarea catenei alcanilor creşte tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
D. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
E. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de poziție.
23. Despre alcani este adevărată următoarea afirmaţie:
A. în hidrocarburile nesaturate există doar legături covalente
simple C–C;
B. alcanii au reactivitate chimică ridicată;
C. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi;
D. n-alcanii inferiori şi izoalcanii corespunzători au densitate
mai mare decât a apei;
E. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare.
24. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule polare;
C. alcanii inferiori sunt inodori;

Subiect · pagina 34

D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin formula
moleculară;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
25. Reacţia de substituţie este caracteristică hidrocarburilor saturate şi
constă în:
A. înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului cu
modificarea catenei alcanului;
B. înlocuirea unui atom de carbon din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului fără
modificarea catenei alcanului;
C. înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului fără
modificarea catenei alcanului;
D. înlocuirea unui atom de carbon din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului cu
modificarea catenei alcanului;
E. înlocuirea unui atom de hidrogen şi a unui atom de carbon
din molecula alcanului cu un atom sau o grupă de atomi din
molecula reactantului fără modificarea catenei alcanului.
26. Reacţia de izomerizare a n-alcanilor este:
A. catalizată de AlCl3, în prezenţa apei la temperatura de 500o
C;
B. catalizată de AlCl3, în prezenţa urmelor de apă la
temperatura de 50-100o C;
C. catalizată de V2O5, în prezenţa urmelor de apă la
temperaturi ridicate;
D. catalizată de Ni, Pt, Pd, la temperatura de 50-100o C;
E. catalizată de Cr2O3/Al2O3 la temperatura de 400-600o C.
27. Reacțiile de descompunere termică ale alcanilor:
A. au loc la temperatură ridicată și decurg cu scindarea doar a
legăturii C-C;
B. au loc la temperatură ridicată și decurg cu scindarea doar a
legăturii C-H;

Subiect · pagina 35

C. au loc la temperaturi ridicate și decurg cu scindarea
legăturii C-C și C-H;
D. au loc la temperaturi mai mici de 650°C și se numesc reacții
de piroliză;
E. au loc la temperaturi mai mari de 650°C și se numesc reacții
de cracare.
28. La încălzirea n-butanului la peste 600°C se obțin:
A. alcani și alchene cu molecule mai mici;
B. doar alchene cu molecule mai mici;
C. doar alchene cu același număr de atomi de C;
D. doar alcani cu molecule mai mici;
E. alchene cu același număr de atomi de C, dar și alcani și
alchene cu molecule mai mici.
29. Prin încălzire la 400°C, 60 atm a amestecului de metan și
oxigen se obține:
A. Aldehidă formică;
B. CO și H2;
C. Metanol;
D. Acid cianhidric;
E. Carbon și apă.
30. La reacția dintre gazul metan și vaporii de apă, la 800°C și în
prezența nichelului drept catalizator are loc:
A. Oxidarea încompletă cu formarea de CO2 și H2;
B. Oxidarea completă cu formarea de CO2 și H2O;
C. Formarea gazului de sinteză;
D. Oxidarea incompletă formând un amestec de CO și H2;
E. Nicio afirmație nu este adevărată.
31. Alegeți afirmația corectă:
A. Alcanii sunt solubili în solvenți polari;

Subiect · pagina 36

B. Alcanii dau reacții chimice în condiții normale de
temperatură și presiune;
C. La piroliza metanului rezultă acetilenă;
D. La dehidrogenarea alcanlilor rezultă un amestes de alcani
și alchene;
E. Reacția de cracare are loc cu ruperea legăturilor C-H și
formarea unui amestec de alcani și alchene inferioare.
32. Se dau alcanii izomeri n-octanul și 2,2,3,3-tetrametilbutanul.
Alegeți afirmația corectă:
A. Sunt izomeri de funcțiune;
B. Sunt izomeri de poziție;
C. Sunt izomeri geometrici;
D. Sunt izomeri de catenă;
E. Niciun răspuns nu este corect.
33. Reacția de halogenare a alcanilor este:
A. O reacție de scindare a legăturilor C-C;
B. O reacție de înlocuire a atomilor de C cu atomi de halogen;
C. O reacție de înlocuire a atomilor de hidrogen cu atomi de
halogen;
D. Răspunsurile A,B,C sunt false;
E. Niciun răspuns nu este adevarat.
34. În reacţia următoare, compusul “b” este:
A. izopropan;
B. butan;
C. izobutan;
D. propan;
E. oricare din hidrocarburile de la punctele A-C.
b t oC CH3 CH CH2 + H2

Subiect · pagina 37

35. În reacţia următoare, atomii de C din compusul “b” sunt în stare de
hibridizare:
A. sp3 şi sp2;
B. numai sp2;
C. numai sp3;
D. sp3 şi sp;
E. sp2 şi sp.
36. În reacţia următoare, atomii de C din produsul de reacţie sunt în
stare de hibridizare:
A. sp3 şi sp2;
B. numai sp2;
C. numai sp3;
D. sp3 şi sp;
E. sp2 şi sp.
37. În reacţia următoare, compusul “c” este:
A. etenă;
B. butenă;
C. izobutenă;
D. propenă;
E. oricare din hidrocarburile de la punctele A-C.
38. Reacţia următoare este:
A. o reacţie de adiţie;
B. o reacţie de substituţie;
C. o reacţie de dehidrogenare;
D. o reacţie de izomerizare;
b t oC CH3 CH CH2 + H2
b t oC CH3 CH CH2 + H2
CH3 CH2 CH2 CH3
C
o
t
CH4 + c
CH3 CH2 CH2 CH3
C
o
t
CH4 + c

Subiect · pagina 38

E. o reacţie de cracare.
39. În reacţia următoare, compusul “d” este:
A. pentenă;
B. butan;
C. izobutan;
D. pentan;
E. izopentenă.
40. Reacţia următoare este:
A. o reacţie de oxidare parţială;
B. o reacţie de substituţie;
C. o reacţie de dehidrogenare;
D. o reacţie de ardere;
E. o reacţie de cracare.
41. În reacţia următoare, compusul “d” este:
A. în stare gazoasă;
B. un cicloalcan;
C. în stare solidă;
D. o alchenă;
E. în stare lichidă.
42. Reacţia următoare este:
A. o reacţie de oxidare parţială;
B. o reacţie endotermă;
C. o reacţie de descompunere termică;
D. o reacţie de ardere ce decurge cu absorbţie de căldură;
E. o reacţie exotermă.
43. Reacţia următoare este:
d + 8 O2 CO2 H2O+ 65 + Q
d + 8 O2 CO2 H2O+ 65 + Q
d + 8 O2 CO2 H2O+ 65 + Q
d + 8 O2 CO2 H2O+ 65 + Q

Subiect · pagina 39

A. o reacţie de oxidare parţială;
B. compusul “d” este un cicloalcan;
C. o reacţie de descompunere termică;
D. o reacţie de oxidare totală ce decurge cu degajare de
căldură;
E. o reacţie endotermă.
44. În ecuația reacţiei următoare, a = 2; b = 1; c = 2:
A + a O2 → b CO2 + c H2O + Q
compusul “A” este:
A. metan;
B. etan;
C. metanol;
D. etanol;
E. niciun răspuns corect.
45. Alegeți afirmația adevărată:
A. Alcanii sunt hidrocarburi care conțin în moleculele lor
legături σ și legături π;
B. Alcanii dau cu ușurință reacții de substituție;
C. N-alcanii și izoalcanii sunt hidrocarburi cu N.E=0;
D. În reacția de izomerizare a alcanilor rezultă alchene și
hidrogen;
E. În reacția de descompunere termică a alcanilor rezultă
izomeri cu catenă ramificată.
46. Prin descompunerea termică a 2-metil butanului rezultă:
A. 2 metil propenă și metan;
B. 2metil propenă și etan;
C. 2 metil propenă și hidrogen;
D. 2 metil propenă și etenă;
E. 2 metil propenă și 2 metil propan.
d + 8 O2 CO2 H2O+ 65 + Q

Subiect · pagina 40

47. Arderea sau oxidarea totală a alcanilor conduce la:
A. formarea dioxidului de carbon și decurge cu degajarea unei
cantități mari de căldură;
B. formarea dioxidului de carbon și apă și decurge cu
absorbția unei cantități mari de căldură;
C. formarea CO2 și H2O și decurge cu degajarea unei cantități
mari de căldură;
D. formarea monoxidului de carbon și H2O cu degajarea unei
cantități mari de căldură;
E. formarea monoxidului de carbon, H2O și decurge cu
absorbție de căldură.
48. Alegeți răspunsul fals:
A. metanul este componentul principal al gazelor naturale;
B. metanul se află în gazele de sondă;
C. metanul se găsește în gazele de cocserie și în gazele de
cracare;
D. metanul există în minele de cărbuni, unde formează
împreună cu aerul un amestec exploziv numit gaz grizu;
E. metanul în condiții normale de temperatură și presiune este
un gaz incolor, mai ușor decât aerul și are miros specific,
neplăcut.
49. Prin oxidarea parțială a metanului în prezența oxizilor de azot la
temperaturi de 400-600°C se obține:
A. acidul formic;
B. aldehida acetică;
C. aldehida formică;
D. CO2 și H2O;
E. CO și H2O.
50. Amestecul de CO și H2 în raport molar 1:2 se numește:
A. gaz de apă;
B. gaz de baltă;
C. gaz de sinteză;
D. gaz grizu;
E. gaz de sondă.

Subiect · pagina 41

51. Amonoxidarea reprezintă oxidarea metanului cu aer în prezența
amoniacului și rezultă:
A. amine;
B. nitroderivați;
C. acid cianhidric;
D. acid azotic;
E. toate variantele sunt adevărate.
52. Amonoxidarea metanului are loc:
A. la 100°C și în prezența Cu drept catalizator;
B. la 650°C și în prezența Ni drept catalizator;
C. la 1000°C și în prezența Pt drept catalizator;
D. la 1500°C fără catalizator;
E. în condiții de temperatură și presiune normală.
53. Descompunerea termică a CH4 la 1500°C duce la formarea:
A. etenei ca produs principal;
B. etinei ca produs principal;
C. gazului de sinteză ca produs secundar;
D. unui amesctec de C2H2, C și H2 în raport molar de 1:1:1;
E. unui amestec gazos omogen format din C2H2, H2 și C.
54. La conversia metanului cu vapori de apă și oxigen rezultă un
amestec gazos numit:
A. gaz de sinteză;
B. gaz de sondă;
C. gaz de apă;
D. gaz grizu;
E. gaz de cracare.
55. Despre gazul de sinteză se ştie că:
A. rezultă la oxidarea parţială a metanului şi are raportul molar
1:2;
B. reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:3;
C. rezultă la amonoxidarea metanului;
D. rezultă prin oxidarea incompletă a metanolului;
E. rezultă la cracarea în arc electric a metanului.

Subiect · pagina 42

56. Oxidarea metanului cu aer în prezenţa amoniacului permite
obţinerea:
A. CH3COOH;
B. CH2O;
C. HCN;
D. CO şi H2;
E. CO2, H2O şi Q.
57. În reacţia următoare, compusul “a” se numeşte:
A. triclormetan sau clorură de metil;
B. triclormetan sau clorură de metilen;
C. triclorometan sau cloroform;
D. tetraclorometan;
E. diclorometan sau diclorură de metilen
58. În reacţia următoare are loc substituirea:
A. unui atom de hidrogen din molecula CH4 cu trei atomi de
Cl;
B. a doi atomi de hidrogen din molecula CH4 cu doi atomi de
Cl;
C. a trei atomi de hidrogen din molecula CH4 cu trei atomi de
Cl;
D. a patru atomi de hidrogen din CH4 cu patru atomi de Cl;
E. niciun răspuns corect.
59. Reacţia următoare este:
A. o reacţie de adiţie;
B. o reacţie de substituţie;
C. o reacţie de dehidrogenare;
D. o reacţie de izomerizare;
CH4 + Cl23 luminã a + 3HCl
CH4 + Cl23 luminã a + 3HCl
CH4 + Cl23 luminã a + 3HCl

Subiect · pagina 43

E. o reacţie de descompunere termică.
60. Gazul de sinteză se utilizează industrial ȋn:
A. obținerea etan-diolului ;
B. obtinerea CH3OH;
C. obținerea CH2O;
D. obținerea CH4;
E. niciun răspuns corect.
61. Se dau următoarele afirmații despre ecuația reacției următoare:
2CH4 → A + 3H2
1. compusul A este etan și este în stare gazoasă;
2. compusul A este carbon elementar și este în stare solidă;
3. compusul A este etina și este în stare gazoasă;
4. reacția dată este o reacție de descompunere termică;
5. reacția dată este una din reacțiile de chimizare ale gazului metan.
Afirmațiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 2, 3, 4;
C. 3, 4, 5;
D. 1, 2, 5;
E. 2, 3, 5.

Subiect · pagina 44

3. ALCHENE
1. Se numesc alchene hidrocarburile care:
A. prezintă trei atomi hibridizaţi sp2 în moleculă, o catenă
aciclică liniară sau ramificată şi formulă moleculară
generală CnH2n;
B. prezintă o legătură multiplă în moleculă, o catenă ciclică şi
formulă moleculară generală CnHn;
C. prezintă o legătură π în moleculă, o catenă aciclică liniară
sau ramificată şi formulă moleculară generală C2nHn;
D. prezintă o legătură dublă >C=C< în moleculă, o catenă
aciclică liniară sau ramificată şi formulă moleculară
generală CnH2n;
E. prezintă o legătură multiplă în moleculă, o catenă ciclică
liniară sau ramificată şi formulă moleculară generală
CnH2n.
2. Alchenele se mai numesc şi olefine deoarece:
A. termenul ‘olefine’ este datorat proprietăţii propenei de a
forma, prin tratare cu clor, o substanţă cu aspect uleios;
B. termenii mijlocii, cu peste 4 atomi de C, din clasa
alchenelor sunt substanţe lichide uleioase;
C. termenul ‘olefine’ se referă la proprietatea alchenelor de a
fi complet miscibile cu grăsimile;
D. termenul ‘olefine’ se datorează proprietăţii alchenelor de a
se transforma prin halogenare în compuşi saturaţi cu aspect
uleios;
E. niciun răspuns corect.
3. Alegeţi afirmaţia greşită referitoare la denumirea alchenelor cu catena
ramificată:
A. din numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon în
moleculă ca şi alchena, se înlocuieşte sufixul –an cu sufixul
-enă;

Subiect · pagina 45

B. se numerotează catena astfel încât să se obţină cel mai mare
indice de poziţie a dublei legături;
C. se indică în faţa denumirii, numărul atomului de carbon din
catenă, după care urmează legătura dublă;
D. se numerotează catena astfel încât un atom de C din dubla
legătură să primească indicele de poziţie cel mai mic;
E. 1-butena şi 2-butena diferă prin poziţia dublei legături în
moleculă.
4. Alegeţi afirmaţia greşită referitoare la izoalchene:
A. izoalchenele se denumesc asemănător cu izoalcanii,
alegând cea mai lungă catena liniară care conţine legătura
dublă;
B. sensul de numerotare a catenei izoalchenelor este acela
pentru care indicele de poziţie al dublei legături este cel mai
mare;
C. dacă dubla legătură are acelaşi indice de poziţie, indiferent
de sensul de numerotare a catenei de bază, numerotarea
acesteia se face astfel încât ramificaţiile să aibă indicii de
poziţie cei mai mici;
D. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură, chiar dacă
există o altă catenă cu mai mulţi atomi de C, dar în care nu
se află dubla legătură;
E. denumirea ramficaţiilor corespunde denumirii radicalilor
alcanilor corespunzători.
5. Hidrocarbura următoare poartă numele:
A. 2-vinil-1-hexenă;
B. 3-metil-1-hexenă;
C. 3-butil-1,3-butadienă;
D. izooctadienă;
E. 2-butil-1,3-butadienă.

Subiect · pagina 46

6. Indicaţi răspunsul greşit:
A. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, cu o dublă legatură
şi catenă aciclică liniară sau ramificată;
B. alchenele prezintă formula moleculară CnH2n şi NE = 1;
C. indiferent de numărul de atomi de C din moleculă, toate
alchenele prezintă aceeaşi formulă procentuală masică a
atomilor de C şi de H;
D. deşi prezintă acelaşi grad de nesaturare precum
cicloalcanii, alchenele se deosebesc de aceştia prin formula
moleculară CnH2n+2;
E. în molecula unei alchene, atomii de carbon participanţi la
dubla legătură sunt hibridizaţi sp2, restul atomilor de carbon
sunt hibridizaţi sp3.
7. Care dintre următoarele alchene nu conţin atomi de carbon în două
stări de hibridizare diferite:
A. 1-butena;
B. propena;
C. etena;
D. 2-butena;
E. izobutena.
8. Care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă:
A. în molecula olefinelor, simetria orbitalilor sp2 corespunde
unei geometrii plane trigonale;
B. legătura C=C permite existenţa izomerilor de poziţie;
C. legătura C=C permite existenţa izomerilor geometrici;
D. atomii de carbon implicaţi în dubla legatură au o poziţie
rigidă în moleculă;
E. omologii superiori ai etenei conţin numai atomi de carbon
în stare de hibridizare sp2.
9. Două alchene sunt ‘izomeri de catenă’ dacă:
A. prezintă aceeaşi formula moleculară, dar diferă prin poziţia
dublei legături din catenă;

Subiect · pagina 47

B. prezintă aceeaşi formula moleculară, poziţie diferită a
dublei legături, dar diferă prin aranjamentul atomilor de C
hibridizaţi sp2;
C. prezintă aceeaşi catenă, dar diferă prin poziţia legăturii π
din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară, aceeaşi poziţie a
dublei legături, dar diferă prin aranjamentul atomilor de C
în moleculă;
E. niciun răspuns nu este corect.
10. Două alchene sunt ‘izomeri de poziţie’ dacă:
A. deşi prezintă aceeaşi formulă moleculară, nu diferă prin
poziţia dublei legături în catenă;
B. prezintă aceeaşi formulă moleculară, dar diferă prin
aranjamentul tuturor atomilor de C;
C. prezintă aceeaşi formulă moleculară, acelaşi aranjament al
atomilor de C din catenă, dar diferă prin poziţia legăturii π
din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară, dar diferă prin
orientarea substituienţilor atomilor de C hibridizaţi sp2 din
moleculă;
E. niciun răspuns nu este corect.
11. Două alchene sunt ‘izomeri geometrici’ dacă:
A. prezintă aceeaşi formulă moleculară, care diferă prin
aranjamentul atomilor de C în moleculă;
B. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, cu
aceeaşi poziţie a legăturii π din catenă;
C. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, dar
diferă prin poziţia legăturii π din moleculă;
D. la cei doi atomi de C participanţi la dubla legătură există
aceeaşi pereche de doi substituienţi, diferiţi între ei;
E. niciun răspuns corect.
12. Heptena prezintă:
A. doi izomeri de poziție;
B. trei izomeri de poziție;
C. patru izomeri de poziție;

Subiect · pagina 48

D. un singur zomer de poziție;
E. niciun răspuns corect.
13. Putem vorbi despre izomerie de catenă la alchene, atunci când
numărul n din formula generală CnH2n este:
A. n ≥ 3;
B. n ≥ 4;
C. n ≥ 5;
D. n > 3;
E. n < 5.
14. Putem vorbi despre izomerie de poziţie la alchene, atunci când
numărul n din formula generală CnH2n este:
A. n ≥ 3;
B. n ≥ 4;
C. n ≥ 5;
D. n > 3;
E. n < 5.
15. Putem vorbi despre izomerie geometrică la alchene, atunci când
numărul n din formula generală CnH2n este:
A. n ≥ 3;
B. n ≥ 4;
C. n ≥ 5;
D. n > 3;
E. n < 5.
16. Se consideră alchenele:
a) 2-metil-3-hexena;
b) 3-etil-2-pentena;
c) 2,4-dimetil-1-pentena;
d) 2,3-dimetil-3-hexena.
Prezintă izomeri geometrici:
A. b şi c;
B. a şi b;
C. c şi d;
D. a şi d;

Subiect · pagina 49

E. toate.
17. Numărul de izomeri geometrici ai n-pentenei este:
A. 2;
B. 3;
C. 1;
D. nu prezintă izomerie geometrică;
E. niciun răspuns corect.
18. Compusul cu denumirea 3-etil-2-pentena prezintă:
A. izomerie geometrică;
B. izomerie de poziție cu heptena;
C. izomerie de funcțiune cu cicloheptena;
D. nu prezintă izomerie geometrică;
E. niciun răspuns corect.
19. Compusul cu denumirea 2,4-dimetil-2-pentena prezintă:
A. izomerie geometrică;
B. izomerie de poziție cu heptena;
C. izomerie de funcțiune cu cicloheptena;
D. nu prezintă izomerie geometrică;
E. niciun răspuns corect.
20. Compusul cu denumirea 2,4-dimetil-1-pentena prezintă:
A. prezintă izomerie geometrică;
B. izomerie de poziție cu heptena;
C. nu prezintă izomerie geometrică;
D. izomerie de funcțiune cu cicloheptena;
E. niciun răspuns corect.
21. Câte alchene izomere prezintă substanţa cu formula moleculară
generală C5H10, fără a ţine cont şi de izomerii geometrici şi de
funcţiune?
A. 8;
B. 12;
C. 6;
D. 5;

Subiect · pagina 50

E. 10.
22. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii inferiori ai
alchenelor sunt substanţe:
A. gazoase, dacă 2 < n ≤ 4;
B. solide, sub temperatura obişnuită;
C. gazoase, dacă 2 ≤ n ≤ 4;
D. lichide, peste temperatura obişnuită;
E. gazoase, dacă 2 ≤ n < 4.
23. Indicaţi răspunsul greşit:
A. alchenele ce conţin C2 – C4 atomi de carbon în moleculă
sunt gazoase;
B. punctele de fierbere şi punctele de topire ale alchenelor
cresc odată cu masa moleculară;
C. alchenele prezintă puncte de fierbere şi puncte de topire
mai mari decât ale alcanilor corespunzători;
D. densitatea alchenelor este mai mare decât cea a alcanilor
corespunzători;
E. lungimea legăturii duble C=C din alchene este mai mică
decât cea a legăturii simple C-C din alcani.
24. Care este alchena ce corespunde formulei C7H14 şi conţine numai
un singur atom de carbon primar:
A. 2-heptena;
B. 2-metil-3-hexena;
C. 1-heptena;
D. 3,4-dimetil-1-pentena;
E. 2,3,3-trimetil-1-butena.
25. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii superiori ai
alchenelor sunt substanţe:
A. lichide, dacă 5 ≤ n ≤ 18;
B. gazoase, până la 4 atomi de carbon;
C. solide, dacă n ≥ 18;
D. semi-solide;
E. solide, dacă n > 18.

Subiect · pagina 51

26. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii alchenelor cu 5
≤ n ≤ 18 de C sunt substanţe:
A. lichide;
B. gazoase;
C. gazoase şi lichide;
D. semi-solide;
E. niciun răspuns corect.
27. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii alchenelor cu 2
≤ n ≤ 18 de carbon sunt substanţe:
A. lichide;
B. gazoase;
C. gazoase şi lichide;
D. solide;
E. niciun răspuns corect.
28. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii alchenelor cu
3 ≤ n ≤ 21 de C sunt substanţe:
A. lichide şi solide;
B. în toate stările de agregare;
C. gazoase şi lichide;
D. gazoase şi solide;
E. niciun răspuns corect.
29. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la variaţia punctelor de topire a
alchenelor:
A. p.t. sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători;
B. scad odată cu creşterea masei molare a alchenelor;
C. sunt puţin mai mici decât ale alcanilor corespunzători;
D. în general, izomerii trans au p.t. mai scăzute decât izomerii cis;
E. niciun răspuns corect.
30. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la variaţia punctelor de fierbere
a alchenelor:
A. sunt mult mai mari decât ale alcanilor corespunzători;
B. cresc odată cu creşterea masei molare a alchenelor;

Subiect · pagina 52

C. p.f. sunt mai mici la izomerii cis decât la izomerii trans;
D. nu variază la alchenele lichide, având acelaşi ordin de
mărime;
E. niciun răspuns corect.
31. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la densitatea alchenelor:
A. toate alchenele prezintă, în general, densităţi mai mici decât
σ(ale alcanilor corespunzători;
B. creşte odată cu creşterea masei moleculare;
C. densitatea şi punctul de fierbere sunt doi parametri mai
scăzuţi la izomerii cis decât la izomerii trans;
D. alchene prezintă densităţi mai mari decât ale alcanilor cu
acelaşi număr de atomi de carbon;
E. niciun răspuns corect.
32. Alegeţi afirmaţia corectă privind ‘poziţia alilică’:
A. este reprezentată de poziţia ocupată de oricare dintre cei doi
atomi de carbon participanţi la legătura π a unei alchene;
B. este poziţia ocupată de către un atom de carbon ce se află
despărţit de legătura π prin doi atomi de carbon;
C. este reprezentată de poziţia vecină dublei legături;
D. este reprezentată de poziţia marginală a unui atom de carbon
care nu face parte din legătura dublă a unei molecule de
alchenă;
E. niciun răspuns corect.
33. Adiţia hidrogenului la alchene are loc în prezenţa:
A. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperaturi înalte
(250º-300ºC) şi presiune până la 200 atm;
B. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperaturi înalte (250º-
300ºC);
C. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi presiune
normală;
D. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la 80 - 180℃ şi presiune până
la 200 atm.
E. în prezenţă de argint metalic, la 250ºC.
34. Adiţia halogenilor la alchene are loc numai:

Subiect · pagina 53

A. cu soluţii de halogeni preparate în solvenţi polari (CCl4,
CH2Cl2, CS2);
B. la temperaturi şi presiuni ridicate;
C. are loc de regulă într-un solvent inert (CCl4, CH2Cl2, CS2);
D. la lumină sau 300º-500ºC;
E. în prezenţă de catalizatori (metale tranziţionale fin divizate).
35. La adiţia halogenilor (Cl, Br, F, I) la alchene, cel mai uşor se
adiţionează:
A. clorul, apoi bromul şi cel mai greu iodul;
B. bromul, apoi clorul;
C. bromul şi iodul se adiţionează foarte ușor;
D. iodul se adiționează cel mai ușor;
E. fluorul.
36. Reacţia de recunoaştere şi determinare cantitativă a alchenelor
constă în:
A. adiţia acidului clorhidric în prezenţă de CCl4;
B. virarea culorii brune a unei soluţii de brom în CCl4 în roşu-
cărămiziu;
C. reacţia de halogenare în poziţia alilică;
D. decolorarea culorii brun-roşcate a unei soluţii de brom în
CCl4;
E. niciun răspuns corect.
37. Regula lui Markovnikov se aplică în cazul reacţiei de:
A. halogenare în poziţia alilică;
B. adiţie de halogeni la alchenele nesimetrice;
C. adiţie de hidrogen la alchenele nesimetrice;
D. adiţie de hidracizi la alchenele nesimetrice;
E. oxidare la alchene nesimetrice.
38. Regula lui Markovnikov se enunţă astfel:
A. în adiţia X2 la alchenele simetrice, atomul de X se fixează
la atomul de carbon cel mai sărac în H;
B. în adiţia X2 la alchenele nesimetrice, atomii de X se fixează
la atomii de carbon cei mai săraci în H;

Subiect · pagina 54

C. în adiţia HX la alchenele nesimetrice, atomul de X se
fixează la atomul de carbon al dublei legături cel mai bogat
în H;
D. în adiţia HX la alchenele nesimetrice, atomul de X se
fixează la atomul de C al dublei legături cel mai sărac în
H;
E. adiţia HX la alchenele nesimetrice nu este regioselectivă.
39. Prin adiția hidracizilor la alchene se obțin:
A. derivați halogenați vicinali saturați;
B. derivați monohalogenați saturați;
C. derivați monohalogenați şi dihalogenați;
D. derivați dihalogenați nesaturați;
E. niciun răspuns corect.
40. Alchenele adiţionează apa în următoarele condiţii:
A. în prezenţa solvenţilor nepolari;
B. în prezenţa acidului azotic;
C. în prezenţa acidului sulfuric;
D. în sistem eterogen;
E. niciun răspuns corect.
41. Prin adiţia apei la o alchenă, se obţine:
A. un alcool dihidroxilic saturat;
B. o cetonă saturată;
C. un alcool monohidroxilic saturat sau nesaturat;
D. un alcool monohidroxilic saturat;
E. un oxid de alchenă.
42. Se numeşte reactiv Baeyer:
A. o soluţie apoasă neutră de K2Cr2O7 în mediu de H2SO4;
B. o soluţie apoasă de KMnO4 în mediu de H2SO4;
C. o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de K2Cr2O7;
D. o soluţie apoasă neutră sau slab alcalină de KMnO4;
E. o soluţie apoasă de K2Cr2O7 în mediu slab alcalin.
43. Se numeşte reactiv Baeyer, reactivul care se utilizează la:

Subiect · pagina 55

A. oxidarea energică a alchenelor;
B. oxidarea blândă şi energică a alchenelor;
C. substituţia alilică a alchenelor;
D. oxidarea blândă a alchenelor;
E. adiţia hidracizilor la alchene.
44. Alegeţi afirmaţia corectă privind reactivul Baeyer:
A. reactivul Baeyer este un oxidant energic şi în prezenţa sa se
scindează ambele legături, σ şi π, din dubla legătură;
B. reactivul Baeyer este un oxidant slab şi în prezenţa sa se
scindează numai legătura π din dubla legătură a alchenelor;
C. reactivul Baeyer este un oxidant care acţionează asupra
alchenelor numai în prezenţă de catalizatori;
D. reactivul Baeyer este un oxidant care acţionează asupra
alchenelor numai la temperatură înaltă;
E. niciun răspuns corect.
45. Recunoaşterea prezenţei unei duble legături poate fi realizată prin
reacţia unei alchene cu:
A. o soluţie apoasă puternic alcalină de KMnO4;
B. o soluţie apoasă puternic acidă K2Cr2O7;
C. o soluţie apoasă slab alcalină de K2Cr2O7;
D. o soluţie apoasă slab alcalină de KMnO4;
E. niciun răspuns corect.
46. Adiţia apei la izobutenă se obţine:
A. un alcool primar numit 2-metil-butanol;
B. un alcool secundar, numit 2-butanol;
C. un alcool terţiar, numit 2-metil-2-propanol;
D. un alcan, numit izobutan;
E. un alcool nesaturat, numit izobutenol.
47. Adiţia apei la 2-pentenă are loc în prezenţa:
A. HNO3/Al2O3;
B. Ni, Pt, Pd;
C. H2SO4;
D. HgCl2 şi FeCl3;
E. Ag metalic.

Subiect · pagina 56

48. Prin oxidarea blândă a propenei se obţine:
A. oxid de propenă;
B. etanal;
C. propanal;
D. propandiol;
E. acetonă.
49. La oxidarea blândă a propenei, raportul molar este:
A. C3H6 : KMnO4 =1:1;
B. KMnO4 : C3H6= 3:2;
C. C3H6 : KMnO4 = 2:3;
D. C3H6 : KMnO4 = 3:2;
E. KMnO4 : C3H6 = 3:1.
50. La oxidarea blândă a 2-metil-propenei, raportul molar este:
A. C4H8 : KMnO4 =1:1;
B. KMnO4 : C4H8= 3:2;
C. C4H8 : KMnO4 = 2:3;
D. C4H8 : KMnO4 = 3:2;
E. KMnO4 : C4H8 = 3:1.
51. La oxidarea blândă a 2-metil-2-pentenei, raportul molar este:
A. C6H12 : KMnO4 =1:1;
B. KMnO4 : C6H12= 3:2;
C. C6H12 : KMnO4 = 2:3;
D. C3H6 : KMnO4 = 3:2;
E. KMnO4 : C3H6 = 3:1.
52. La oxidarea blândă a 2,2-dimetil-1-butenei, raportul molar este:
A. C6H12 : KMnO4 =1:1;
B. KMnO4 : C6H12= 3:2;
C. C6H12 : KMnO4 = 2:3;
D. C6H12 : KMnO4 = 3:2;
E. KMnO4 : C6H12 = 3:1.

Subiect · pagina 57

53. La oxidarea energică a etenei, raportul molar este:
A. C2H4: [O] = 1:2;
B. C2H4: [O] = 2:2;
C. C2H4: [O] = 1:3;
D. C2H4: [O] = 2:1;
E. C2H4: [O] = 1:6.
54. La oxidarea energică a 1-butenei, raportul molar este:
A. C4H8: [O] = 1:3;
B. C4H8: [O] = 2:5;
C. C4H8: [O] = 1:5;
D. C4H8: [O] = 3:1;
E. C4H8: [O] = 1:6.
55. La oxidarea energică a 2-butenei, raportul molar este:
A. C4H8: [O] = 1:3;
B. C4H8: [O] = 1:4;
C. C4H8: [O] = 1:5;
D. C4H8: [O] = 2:1;
E. C4H8: [O] = 2:3.
56. La oxidarea energică a 2-metil-2-butenei, raportul molar este:
A. C5H10: [O] = 1:3;
B. C5H10: [O] = 1:4;
C. C5H12: [O] = 1:3;
D. C5H10: [O] = 2:3;
E. C5H8: [O] = 1:3.
57. La oxidarea energică a izobutenei, raportul molar este:
A. C4H8: KMnO4 = 1:1;
B. C4H10: KMnO4 = 5:8;
C. C4H8: KMnO4 = 5:5;
D. C4H8: KMnO4 = 5:8;
E. C4H8: KMnO4 = 3:7.
58. Pentru fiecare legătura C−H din compuşii organici, i se atribuie C
numărul de oxidare:

Subiect · pagina 58

A. +1;
B. 0;
C. -1;
D. +2;
E. -2.
59. Pentru fiecare legătura C−C din compuşii organici, i se atribuie C
numărul de oxidare:
A. +1;
B. 0;
C. -1;
D. +2;
E. -2.
60. Pentru fiecare legătura C−Heteroatom din compuşii organici, i se
atribuie C numărul de oxidare:
A. +1;
B. 0;
C. -1;
D. +2;
E. -2.
61. Pentru determinarea numerelor de oxidare ale atomilor de C din
compuşii organici, se poate folosi regula de mai jos:
A. -2 pentru legătura C−H, 0 pentru legătura C−C şi +1 pentru
legătura C−Heteroatom;
B. -1 pentru legătura C−H, +1 pentru legătura C−C şi 0 pentru
legătura C−Heteroatom;
C. +1 pentru legătura C−H, 0 pentru legătura C−C şi -1 pentru
legătura C−Heteroatom;
D. -1 pentru legătura C−H, 0 pentru legătura C−C şi +1 pentru
legătura C−Heteroatom;
E. 0 pentru legătura C−H, -1 pentru legătura C−C şi +1 pentru
legătura C−Heteroatom.
62. La oxidarea energică a 3-metil-2-pentenei, raportul molar este:
A. C6H12: [O] = 1:1;

Subiect · pagina 59

B. C6H12: [O] = 2:1;
C. C6H12: [O] = 1:3;
D. C6H12: [O] = 3:2;
E. C6H12: [O] = 3:7.
63. La oxidarea energică a propenei, raportul molar este:
A. C3H6: K2Cr2O7 = 1:1;
B. C3H6: K2Cr2O7 = 3:1;
C. C3H6: K2Cr2O7 = 1:3;
D. C3H6: K2Cr2O7 = 3:2;
E. C3H6: K2Cr2O7 = 3:5.
64. La arderea propenei, raportul molar C3H6: O2 este:
A. 1:1;
B. 5:3;
C. 2:9;
D. 3:5;
E. 2:3.
65. Reacţia de halogenare la alchene în poziţia alilică are loc numai:
A. în prezenţa unor catalizatori, cum ar fi HgCl2 şi FeCl3;
B. în prezenţa unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperaturi
înalte (250º-300ºC);
C. în prezenţa unor catalizatori (H2SO4), la temperaturi şi
joase (0º-25ºC);
D. temperaturi înalte (500º-600ºC);
E. în prezenţă de argint metalic, la 250ºC şi presiuni înalte
(70-80 atm).
66. Care dintre afirmaţiile următoare nu este corectă?
A. cis 2-butena are punctul de fierbere mai ridicat decât trans
2-butena;
B. neopentantul are punctul de fierbere mai scăzut decât
izopentanul;
C. alchinele au caracter acid mai pronunţat decât alchenele;
D. arenele au caracter acid mai pronunţat decât alchinele;
E. alcanii şi alchenele sunt insolubile în apă.

Subiect · pagina 60

67. Alegeţi reacţia care este corect scrisă:
A.
H2C = CH2 + [O] + H2O H3C C
O
OH
KMnO4
B. R HC = CH2 + 4[O] KMnO4
H2SO4
CO2 + H2O + R COOH
C. HOOC COOH + [O] CO2 + H2O
D. R HC = CH2 + [O] + H2O KMnO4
Na2CO3
R CH CH2
OH OH
E. niciun răspuns corect.
68. Cantitatea cea mai mică de agent oxidant, la oxidarea degradativă
a alchenelor, o consumă:
A. R HC = CH2
B. R HC = CH R
C. C = CH2
R
R'
D.
C = C
R
R' R
R'
E.
C = C
R
R' R'
H
69. Prin hidrogenarea unui amestec de alchene se obţine un singur
compus: 3-metilpentanul. Numărul maxim de alchene existente în
amestec este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.

Subiect · pagina 61

70. Cantitatea cea mai mare de agent oxidant, la oxidarea degradativă
(energică) a alchenelor, o consumă:
A.
C = C
R
R' R'
H
B. R HC = CH R
C.
C = CH2
R
R'
D.
C = C
R
R' R
R'
E. structurile B şi C.

Subiect · pagina 62

4. ALCADIENE
1. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate, cu două duble
legături în moleculă şi catenă aciclică liniară, care prezintă
formula generală CnH2n;
B. alcadienele sunt hidrocarburi saturate cu catenă aciclică
liniară sau ramificată, care prezintă formula generală
CnH2n+2;
C. alcadienele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate, cu două
duble legături în moleculă şi formula generală CnH2n-2;
D. alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate cu catenă ciclică,
ce prezintă formula generală CnH2n;
E. niciun răspuns corect.
2. Formula generală a dienelor este:
A. CnH2n+2, iar primul termen prezintă n = 2;
B. CnH3n+2, iar primul termen prezintă n = 1;
C. C2nHn-2, iar primul termen prezintă n = 3;
D. CnH2n-2, iar primul termen prezintă n = 3;
E. CnH2n-2, oricare ar fi n.
3. Alegeţi afirmaţia corectă privind formula generală şi nesaturarea
echivalentă a alcadienelor:
A. CnH2n-2 şi N.E. = 1;
B. CnH2n şi N.E. = 2;
C. CnH2n+1 şi N.E. = 1;
D. CnH2n-2 şi N.E. = 2;
E. CnH2n-2 şi N.E. = 0.
4. Alegeţi alcadienele cu duble legături conjugate:
A. 1,2-butadiena şi 1,2-pentadiena;
B. 1,4-pentadiena şi izoprenul;
C. 1,3-hexadiena şi 1,2-hexadiena;
D. 1,3-butadiena şi izoprenul;

Subiect · pagina 63

E. niciun răspuns corect.
5. Alegeţi alcadienele cu duble legături cumulate:
A. 1,2-butadiena şi 1,2-pentadiena;
B. 1,4-pentadiena şi izoprenul;
C. 1,3-hexadiena şi 1,2-hexadiena;
D. 1,3-butadiena şi izoprenul;
E. niciun răspuns corect.
6. Alegeţi alcadienele cu duble legături disjuncte:
A. 1,2-butadiena şi 1,2-pentadiena;
B. 1,4-pentadiena şi izoprenul;
C. 1,3-hexadiena şi 1,2-hexadiena;
D. 1,4-pentadiena şi 1,4-heptadiena;
E. niciun răspuns corect.
7. Daca in formula moleculara a alcadienelor se înlocuiește n cu
valori întregi şi succesive, începând cu 3, se obține:
A. un amestec ce prezintă proprietăți optice;
B. o serie omoloaga cu proprietăți geometrice;
C. un amestec de trei izomeri de poziţie;
D. o serie omoloagă;
E. niciun răspuns corect.
8. Hidrocarbura numită izopren conţine:
A. un atom de carbon primar şi trei secundari;
B. doi atomi de carbon secundari şi un atom de carbon
cuaternar;
C. trei atomi de carbon primari şi unul cuaternar;
D. doi atomi de carbon cuaternari şi unul terţiar;
E. niciun răspuns corect.
9. Ce relaţie există între diene şi alchine?
A. sunt izomeri de catenă;

Subiect · pagina 64

B. sunt izomeri de funcţiune;
C. sunt izomeri etilenici;
D. sunt izomeri de poziţie;
E. nu există niciun fel de relaţie.
10. Izoprenul conţine:
A. toţi atomii de C hibridizaţi sp2;
B. 2 atomi de C hibridizaţi sp2 şi ceilalţi sp3;
C. numai legături covalente σ;
D. 4 atomi de C hibridizaţi sp2 şi un ul sp3.
E. niciun răspuns corect.
11. Câte alcadiene pot prezenta o catenă de tip 2,3-dimetil-butan?
A. una;
B. două;
C. trei;
D. patru;
E. nici una.
12. La oxidarea blândă a 1,3-butadienei se obţine:
A. 1,2,3,4-tetrahidroxibutan;
B. acid oxalic, dioxid de carbon şi apă;
C. 1,4-butendiol;
D. glioxal şi aldehidă formică;
E. dioxid de carbon şi apă.
13. Raportul molar CnH2n-2:O2 la arderea 2-metil-1,3-butadienei este:
A. 7:1;
B. 2:7;
C. 1:7;
D. 7:2;
E. niciun răspuns corect.
14. Adiţia halogenilor la 1,3-butadienă are loc:
A. în proporţie mică în poziţiile 1-4 şi în proporţie de 90% în
poziţiile 3-4;
B. în aceleaşi proporţii în poziţiile 1-4 şi 1-2;

Subiect · pagina 65

C. 90% în poziţiile 1-4 şi în proporţie mică în poziţiile 3-4;
D. în proporţie de 70% în poziţiile 1-4 şi restul în poziţiile
3-4;
E. în proporţie de 60% în poziţiile 1-4 şi restul în poziţiile
1-2.
15. La adiţia unui mol de brom la 1,3-butadienă se obţine:
A. 1,4-dibromo-2-butenă ≈ 50% şi 3,4-dibromo-1-butenă;
B. în proporţie de ≈ 40% 1,4-dibromo-2-butenă;
C. în proporţie de ≈ 90% 1,4-dibromo-2-butenă;
D. 1,2,3,4-tetrabromobutan;
E. niciun răspuns corect.
16. La adiţia unui exces de brom la butadienă se obţine:
A. 50% 1,4-dibromo-2-butenă şi 50% 3,4-dibromo-1-butenă;
B. în proporţie de ≈ 40% 1,4-dibromo-2-butenă;
C. în proporţie de ≈ 90% 3,4-dibromo-1-butenă;
D. un singur produs de reacţie, 1,2,3,4-tetrabrombutan;
E. niciun răspuns corect.
17. Reacţiile de polimerizare a alcadienelor conjugate decurge:
A. ca o adiţie monomoleculară 1-4;
B. ca o reacţie de poliadiţie 1-2;
C. ca o reacţie de poliadiţie 1-4;
D. ca o reacţie de adiţie 3-4;
E. niciun răspuns corect.
18. Reacţiile de polimerizare a alcadienelor conjugate decurg prin:
A. adiţii 1-2, formându-se macromolecule tridimensionale;
B. prin adiţii 1-4, în prezenţă de argint metalic;
C. în prezenţa unor catalizatori de tip HgCl2 şi FeCl3;
D. prin adiţii 1-4, formându-se macromolecule filiforme;
E. reacția de oxidare la dublele legături.
19. Din reacţiile de polimerizare ale butadienei şi ale izoprenului
rezultă:

Subiect · pagina 66

A. materiale termoplaste ce conţin macromolecule filiforme
asociate între ele datorită unor interacţiuni intermoleculare
slabe;
B. materiale elastice (elastomeri), ce conţin macromolecule
filiforme asemnătoare cauciucului natural, ce conţin duble
legături;
C. materiale termorigide (răşini), ce prezintă o reţea
tridimensională în care atomii sunt uniţi prin legături
covalente;
D. materiale cu o foarte bună rezistenţă la temperaturi mai
ridicate;
E. materiale rezistente la solvenţi şi la produse chimice
oxidante.
20. Poliizoprenul se obţine prin polimerizarea:
A. 2-metil-1,3-pentadienei;
B. 1,3-butadienei;
C. 2-cloro-butadienei;
D. 2-metil-1,3-butadienei;
E. vinil-benzenului.
21. In reactia de polimerizare, in functie de conditiile de reactie pot
avea loc:
A. adiții 1-2 şi 1-4, obținându-se polimeri cu catena ramificată;
B. adiții 1-4, obținându-se polimeri cu catena ramificată, dar fără
importanţă industrială;
C. adiții 3-4, obținându-se polimeri cu catena ramificată cu importanţă
industrială;
D. adiții 1-2, obținându-se polimeri cu catena ramificată, dar fără
importanţă industrială;
E. niciun răspuns corect.
22. Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este:
A. o hidrocarbură moleculară numită trans-poliizopren cu formula
(C5H8)n;
B. o hidrocarbură macromoleculară numită cis-poliizopren cu formula
(C8H5)n;

Subiect · pagina 67

C. o hidrocarbură macromoleculară, numită poliizopren, cu formula
(C5H8)n;
D. o hidrocarbură moleculară numită cis-poliizopren cu formula
(C5H8)n;
E. niciun răspuns corect.
23. Gutaperca este:
A. o ciupercă din Indonezia ce conţine substanţe cu acţiune
terapeutică;
B. un compus macromolecular de tip polietenic;
C. un compus ce se obţine din latexul unor arbori din familia
Sapotaceelor din Indonezia, cu proprietăţi foarte
asemănătoare cu ale cauciucului natural;
D. un compus macromolecular de tip poliizoprenic cu
structură trans a dublelor legături;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 68

5. ALCHINE
1. Alegeți răspunsul corect:
A. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă
și au formula generală CnH2n-2 iar NE=1;
B. alchinele sunt hidrocarburi saturate cu legături simple și au
formula generală CnH2n-2 iar NE=0;
C. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură triplă și
au formula generală CnH2n-2 iar NE=2;
D. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură triplă și
au formula generală CnH2n iar NE=2;
E. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă
și au formula generală CnH2n iar NE=1.
2. Formulele moleculare C2H2, C3H4, C4H6, C5H8, C6H10
A. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alchenelor și
au formula generală CnH2n-2;
B. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alcanilor și
au formula generală CnH2n-2;
C. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alchinelor și
au formula generală CnH2n-2;
D. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alcadienelor
și au formula generală CnH2n;
E. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a arenelor și
au formula generală CnH2n-6.
3. Se dau următoarele structuri:
CH≡C-CH2-CH2-CH3 și CH3-C≡C-CH2-CH3. Alegeți afirmația
corectă:
A. cele două structuri diferă prin aranjamentul atomilor de C
în catenă și sunt izomeri de catenă;
B. cele două structuri diferă prin aranjamentul atomilor de C
în catenă și sunt izomeri de poziție;
C. cele două structuri diferă prin poziția triplei legături în
catenă și sunt izomeri de catenă;

Subiect · pagina 69

D. cele două structuri diferă prin poziția triplei legături în
catenă și sunt izomeri de poziție;
E. cele două structuri diferă prin natura legăturilor dintre
primii doi atomi de C în catenă și prin starea de hibridizare
a celui de-al doilea atom de C.
4. Alegeţi afirmaţia corectă în cazul hidrocarburilor alifatice cu același
număr de atomi de C și cu NE diferită:
A. masa moleculară a hidrocarburilor crește cu creșterea NE;
B. masa moleculară a hidrocarburilor scade cu scăderea NE;
C. masa moleculară a hidrocarburilor scade cu creșterea NE;
D. masa moleculară a hidrocarburilor nu variază cu
modificarea NE;
E. masa moleculară a hidrocarburilor crește cu creșterea
numărului de atomi de H din moleculă ceea ce determină
creșterea NE.
5. În molecula butinei sunt prezente:
A. numai legături covalente simple C-H;
B. numai legături covalente duble C=C şi simple C-C;
C. legături covalente simple C-C, C-H şi dublă C=C;
D. legături covalente triple C≡C , duble C=C şi simple C-C;
E. o legatură covalentă triplă C≡C, legături covalente simple
C-C şi legături covalente simple C-H.
6. Alchinele pot prezenta izomerie:
A. de catenă şi de poziţie;
B. de funcţiune cu arenele mononucleare;
C. de funcţiune cu cicloalcanii;
D. de funcţiune cu alchenele;
E. geometrică.
7. Alchinele: 1-butină şi 2-butină sunt
A. izomeri geometrici;
B. izomeri optici;
C. izomeri de poziţie;
D. izomeri de catenă;
E. stereoizomeri.

Subiect · pagina 70

8. Alchina cu formula C6H10 care conține în moleculă un atom de
carbon cuaternar, doi atomi de carbon terțiari și un atom de carbon
secundar poate fi:
A. 2-hexină;
B. 4 metil-2-pentină;
C. 3,3 dimetil – butină;
D. 1-hexină;
E. 3 metil-1-pentină.
9. Alchina cu formula C6H10 care conţine în moleculă doi atomi de
carbon cuaternari şi un atom de carbon terţiar se numeşte:
A. 2-hexină;
B. 4 metil-2-pentină;
C. 3 metil – 1-pentină;
D. 1-hexină;
E. 4 metil-1-pentină.
10. Precizaţi care din hidrocarburile de mai jos prezintă proprietăţi
specifice acizilor:
A. (I) şi (II)
B. (III)
C. (IV)
D. (II) şi (IV)
E. (II)
11. La hidrogenarea etinei sub acțiunea catalitică a Pd otrăvit cu săruri
de Pb2+ se scindează:
A. legătura σ cu formarea etenei;
B. o legătură π cu formarea etanului;
C. o legătură σ și o legătură π cu formarea etenei;
D. legătură triplă cu formarea negrului de fum;
E. o legătură π din legătura triplă cu formarea etenei.
CH3 CH2 CH3 (I)
CH3 C CH (II)
CH3 CH CH2 (III)
CH3 C C CH3 (IV)

Subiect · pagina 71

12. La hidrogenarea etinei în prezență de catalizator de Ni, raportul
molar de combinare între etină și hidrogen respectă stoechiometria
de reacție și este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 2:3.
13. La hidrogenarea etinei sub acțiunea catalitică a Pd otrăvit cu săruri
de Pb2+, raportul molar de combinare între etină și hidrogen
respectă stoechiometria de reacție și este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 2:3.
14. Adiția apei la alchine în prezență de catalizator H2SO4/HgSO4
conduce la formarea unui compus:
A. carbonilic stabil;
B. carboxilic stabil;
C. enolic stabil;
D. hidroxilic stabil;
E. dihidroxilic stabil.
15. Prin adiția apei la 2-butină în prezență de H2SO4/HgSO4 se formează:
A. butiraldehidă;
B. acid butanoic;
C. etil-metil cetonă;
D. anhidrida acetică;
E. anhidrida butirică.
16. La bromurarea etinei în raport molar 1:1 rezultă:
A. 1,1-dibromoetenă;
B. 1,2-dibromoetenă;

Subiect · pagina 72

C. 1,1,2-tribromoetan;
D. 1,1,2,2-tetrabromoetan;
E. 1,1,2,2-tretrabromoetenă.
17. Alcoolul vinilic și aldehida acetică sunt:
A. izomeri de poziție și se formează în reacția de adiție a apei
la etenă;
B. izomeri de catenă și se formează în reacția de adiție a apei
la acetilenă;
C. izomeri geometrici și se formează în reacția de adiție a apei
la acetilenă;
D. tautomeri și se formează în reacția de adiție a apei la
acetilenă;
E. izomeri optici și se formează în reacția de adiție a apei la
etenă.
18. La reacția de adiție a HCl la C2H2 în raport molar 1:1 rezultă:
A. 1,1-dicloroetenă;
B. 1,1-dicloroetan;
C. cloroetenă;
D. 1,2-dicloroetenă;
E. 1,2-dicloroetan.
19. La reacția de adiție a HCl la C2H2 în raport molar:
C2H2: HCl = 1:2, rezultă:
A. 1,1-dicloroetenă;
B. 1,1-dicloroetan;
C. 1,2-dicloroetenă;
D. 1,2-dicloroetan;
E. cloroetenă.
20. Indicați afirmația adevărată:
A. alchinele sunt hidrocarburi cu aceeași NE ca și alchenele;
B. alchenele sunt hidrocarburi cu aceeași NE ca și alcanii;
C. în propină, toate legăturile C-H sunt la fel de polare și toți
atomii de H au aceeași reactivitate;
D. principala proprietate a alchinelor este reacția de oxidare;

Subiect · pagina 73

E. alchinele care formează prin hidrogenare catalitică același
alcan sunt izomeri de poziție.
21. Din schema generală a reacției de ardere a alchinelor rezultă că
raportul molar CnH2n-2: O2 este:
A. 2:n;
B. 2:3n;
C. 4:(3n-1);
D. 2:(3n-2);
E. 2:(3n-1).
22. Alchina 3-metil-1-butină conține:
A. doi atomi de carbon primari și trei atomi de carbon terțiari;
B. doi atomi de carbon secundari, doi atomi de carbon terțiari
și un atom de carbon cuaternar;
C. doi atomi de carbon primari, doi atomi de carbon terțiari și
un atom de carbon cuaternar;
D. numai atomi de carbon terțiari hibridizați sp3;
E. numai atomi de carbon primari hibridizaţi sp3.
23. Numărul alchinelor izomere cu formula moleculară C5H8 este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
24. Alege afirmația falsă:
A. Alchinele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care conțin
o legătură triplă între doi atomi de carbon;
B. Denumirea alchinelor se face prin înlocuirea sufixului “an”
cu “enă” în numele alcanului corespunzător;

Subiect · pagina 74

C. Începând cu cel de al treilea termen al seriei omoloage a
alchinelor, în denumire se precizează poziția triplei legături;
D. Denumirea radicalilor monovalenți proveniți de la alchine
se face prin înlocuirea sufixului “ină” cu “inil”;
E. Structura unei alchine se deosebește de structura alcanului
corespunzător, prin prezența unei legături covalente triple
între doi atomi de carbon.
25. Alchina cu formula structurală CH3-CH(CH3)-CCH are
denumirea:
A. 2-metil-1-butină;
B. 2-metil-3-butină;
C. 3-metil-2-butină;
D. 3-metil-1-butină;
E. 3,3-dimetil-1-propină.
26. În molecula unei alchine, doi atomi de carbon sunt uniți
A. printr-o legătură  și două legături ;
B. printr-o legătură  și două legături ;
C. printr-o legătură  și o legătură ;
D. numai prin legături ;
E. numai prin legături .
27. Alchinele 1-pentină și 2-pentină sunt izomeri
A. de catenă;
B. geometrici;
C. de poziție;
D. optici;
E. niciun răspuns corect.
28. Alegeți răspunsul corect:
A. alchinele au formula generală CnH2n-2 și NE=1;
B. alchinele au formula generală CnH2n și NE=1;
C. alchinele au formula generală CnH2n+2 și NE=0;

Subiect · pagina 75

D. alchinele au formula generală CnH2n-2 și NE=2;
E. alchinele au formula generală CnH2n+2 și NE=1.
29. În ecuația reacției 2CH4→ A + 3H2, compusul A este:
A. etan;
B. etenă;
C. etină;
D. benzen;
E. carbon elementar.
30. Reacția dintre acetilenă și clor în fază gazoasă este foarte energică
și are loc cu formarea de:
A. 1,1-dicloroetan;
B. 1,2-dicloroetan;
C. 1,2-dicloroetenă;
D. clorură de etil
E. carbon și acid clorhidric.
31. La arderea acetilenei în oxigen:
A. se obține o flacără caldă cu t=300oC;
B. se obține o flacără oxiacetilenică cu t  300oC;
C. se obține CO, H2O și o cantitate mare de căldură;
D. se degajă o cantitate mare de căldură (3000ºC);
E. se absoarbe o cantitate mare de căldură.
32. Alegeți răspunsul corect privind acetilura de argint:
A. se formează în reacția directă dintre C2H2 și AgCl;
B. este un precipitat instabil în soluție apoasă;
C. în stare uscată este stabilă la lovire sau încălzire;
D. are legătura C-Ag preponderent ionică;
E. are legătura C-Ag preponderent covalentă.
33. Prin reacția acetilenei cu brom în exces rezultă:
A. 1,2- dibromoetenă;
B.1,1- dibromoetenă;
C.1,1,2,2- tetrabromoetan;
D. 1,2- dibromoetenă și 1,1,2,2- tetrabromoetan;

Subiect · pagina 76

E. niciun răspuns corect.
34. Prin adiția HCl la acetilenă (170 °C / HgCl2) rezultă:
A. 1,2- diclor etenă;
B. 1,1- dicloretan;
C. cloroetenă;
D. 1,2- dicloretan;
E. niciun răspuns corect.
35. Selectați afirmația falsă despre carbid:
A. este acetilura de calciu;
B. se poate obține din acetilenă și calciu la 150o;
C. este o substanță instabilă în aer;
D. în prezența apei se descompune ușor formând acetilena;
E. reacția carbidului cu apa este o reacție endotermă.

Subiect · pagina 77

6. ARENE
1. Alegeți afirmația falsă:
A. structura reală a benzenului a fost determinată prin metode
moderne de analiză structurală;
B. benzenul are o structură simetrică de hexagon regulat, cu
laturi egale și unghiuri de 120o;
C. lungimea legăturilor dintre doi atomi de carbon este de
1,39Å;
D. lungimea legăturilor dintre atomul de carbon și atomul de
hidrohen este de 1,09Å
E. echivalența legăturilor dintre atomii de carbon se datorează
electronilor de tip σ ce sunt delocalizați și distribuiți uniform pe întreg
ciclu, ca un nor.
2. La acilarea benzenului cu clorură de acetil în prezență de catalizator
AlCl3, se obține:
A. difenil-cetonă;
B. fenil-cetonă;
C. fenil-metil-cetonă;
D. metilbenzen;
E. aldehidă benzoică.
3. La nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric rezultă:
A. o – nitrotoluen;
B. p – nitrotoluen;
C. m – nitrotoluen;
D. o – nitrotoluen și p – nitrotoluen;
E. Niciun răspuns corect.
4. Prin oxidarea p-xilenului cu KMnO4/H2SO4 la încălzire, se obține:
A. Anhidridă ftalică;
B. Acidul izoftalic;
C. Acidul tereftalic;
D. Acidul benzoic;

Subiect · pagina 78

E. Niciun răspuns corect.
5. Selectați răspunsul greșit din următoarele afirmații:
A. Nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric;
B. Prin nitrarea benzenului rezultă nitrobenzen;
C. Prin nitrarea benzenului se obține un amestec
de nitrobenzen și acid benzensulfonic;
D. Nitrobenzenul a fost folosit la parfumarea săpunurilor;
E. Nitrobenzenul are miros de migdale amare.
6. Arenele mononucleare cu catenă laterală saturată au:
A. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 3;
B. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 5;
C. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 4;
D. formula generală CnH2n-12 și nesaturarea echivalentă 4;
E. formula generală CnH2n-12 și nesaturarea echivalentă 6.
7. Nesaturarea echivalentă a toluenului este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
8. Nesaturarea echivalentă a naftalenului este:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
9. Nesaturarea echivalentă 2-metilnaftalinei este:
A. 7;
B. 6;
C. 5;
D. 4;
E. 3.

Subiect · pagina 79

10. În formula structurală a 1,4-dimetilbenzenului se găsesc următoarele
tipuri de atomi de carbon:
A. 2 atomi carbon primari, 2 atomi carbon secundari, 2 atomi
carbon terțiari, 2 atomi carbon nulari;
B. 2 atomi carbon primari, 2 atomi carbon secundari, 2 atomi
carbon terțiari, 2 atomi carbon cuaternari;
C. 2 atomi carbon primari, 4 atomi carbon terțiari, 2 atomi
carbon cuaternari;
D. 2 atomi carbon primari, 3 atomi carbon secundari, 3 atomi
carbon cuaternari;
E. 2 atomi carbon primari, 2 atomi carbon terțiari, 4 atomi
carbon cuaternari.
11. În molecula C6H6 toți atomii de carbon sunt:
A. nulari;
B. primari;
C. secundari;
D. terțiari;
E. cuaternari.
12. Radicalul cu formula C6H5-CH are denumirea:
A. fenil;
B. benzil;
C. benziliden;
D. tolil;
E. metilbenzen.
13. Radicalul cu formula C6H5-CH2- are denumirea uzuală:
A. fenil;
B. benzil;
C. tolil;
D. orto-fenil;
E. benziliden.
14. Alegeți afirmația corectă:
A. Benzenul și toluenul fac parte din seria omoloagă a arenelor
cu formula generală CnH2n-6;

Subiect · pagina 80

B. Naftalina este o hidrocarbură aromatică mononucleară;
C. În molecula benzenului se află 10 covalențe de tip σ;
D. În molecula naftalinei se află 2 nuclee benzenice izolate;
E. În compușii disubstituți ai benzenului atomii de carbon sunt
numerotați de la 1 la 6 și toate pozițiile sunt echivalente.
15. Alegeți afirmația falsă:
A. Benzenul și toluenul fac parte din seria omoloagă a arenelor
cu formula generală CnH2n-6;
B. Naftalina este o hidrocarbură aromatică dinucleară;
C. În molecula benzenului se află 12 covalențe de tip σ;
D. În molecula naftalinei se află 2 nuclee benzenice izolate;
E. În molecula benzenului atomii de carbon sunt numerotați de
la 1 la 6 și toate pozițiile sunt echivalente.
16. În reacţia de substituţie la nucleul benzenic substituenţii de ordinul
I activează nucleul benzenic. Substituenţii de ordinul I sunt:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –OH, –OR, -NR2, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –X, –COOH, >CO, -NHR;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
17. În reacţia de substituţie la nucleul benzenic substituenţii de ordinul
II dezactivează nucleul benzenic. Alege grupul de substituenţi de
ordinul II:
A. –Cl, -OH, -NR2, >CO;
B. –Cl, -OH, -NR2, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SO3H, –COOH, >CO, -NO2;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
18. Alege grupul de substituenţi care în reacţia de substituţie la nucleul
benzenic orientează al doilea substituent în pozițiile orto și para:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –Cl, -OH, -NR2, –X;

Subiect · pagina 81

C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SO3H, –COOH, >CO, -NO2;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
19. Alege grupul de substituenţi care în reacţia de substituţie la nucleul
benzenic orientează al doilea substituient în poziţia meta:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –Cl, -OH, -NHR, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H;
E. –SO3H, –COOH, >CO, -NO2.
20. Dacă substituentul deja existent în molecula C6H6 este de ordinul I
al doilea substituent se va orienta:
A. în pozițiile orto și meta față de primul substituent;
B. în pozițiile meta și para față de primul substituent;
C. în pozițiile orto și para față de primul substituent;
D. în poziția meta față de primul substituent;
E. doar în poziția para față de primul substituent.
21. Substituenții de ordinul II orientează al doilea substituent
A. în pozițiile orto sau para față de primul substituent;
B. în pozițiile orto și meta față de primul substituent;
C. în pozițiile meta și para față de primul substituent;
D. în poziția meta;
E. în pozițiile orto și para față de primul substituent.
22. Grupa –NO2 este un substituent de ordinul II, orientează al doilea
substituent
A. în pozițiile orto și para și dezactivează nucleul benzenic;
B. în pozițiile meta și dezactivează nucleul benzenic;
C. în pozițiile meta și activează nucleul benzenic;
D. în pozițiile orto și para și activează nucleul benzenic;
E. în poziția meta fără să influențeze activitatea nucleul
benzenic.
23. Reacţia de nitrare a C6H6 se face în următoarele condiţii:

Subiect · pagina 82

A. amestec nitrant (amestec de soluţii concentrate de HNO3 şi
H2SO4), temperatura de 50-60 grade Celsius;
B. amestec nitrant (amestec de soluţii de HNO3 30% şi H2SO4
50%), temperatura de 50-60 grade Celsius;
C. HNO3 concentrat, temperatura de 100 grade Celsius;
D. H2SO4 fumans, temperatura de 50 grade Celsius;
E. nu necesită amestec nitrant, temperatura de 50-60 grade
Celsius.
24. Reacţia de acilare a arenelor se realizează cu:
A. cloruri acide;
B. derivati halogenaţi şi anhidride acide;
C. derivaţi cloruraţi aromatici şi anhidride acide;
D. numai cu acid azotic;
E. numai cu anhidride acide.
25. Reacţia de alchilare a arenelor se poate realiza cu:
A. derivaţi halogenaţi vinilici, alcani, acizi organici;
B. alchene, cloruri acide, alcooli;
C. alcooli, alcani, acizi organici;
D. derivaţi halogenaţi arilici, alcani, alcooli;
E. derivaţi halogenaţi, alchene.
26. La sulfonarea benzenului se obține acid benzensulfonic, gruparea
sulfonică fiind:
A. un substituent de ordinul I care orientează al doilea
substituent în poziţia meta;
B. un substituent de ordinul II care orientează al doilea
substituent în poziţiile orto şi para;
C. un substituent de ordinul I care orientează al doilea
substituent în poziţiile orto şi para;
D. un substituent de ordinul II care orientează al doilea
substituent în poziţiile meta şi meta prim;
E. un substituent radicalic.
27. Prin hidrogenarea catalitică totală a benzenului, la temperaturi
ridicate se obține ca produs final:

Subiect · pagina 83

A. 1,3-ciclohexadiena;
B. 1,4- ciclohexadiena;
C. ciclohexena;
D. hexanul;
E. ciclohexanul.
28. La clorurarea benzenului în prezenţa luminii se obţine
hexaclorciclohexan(HCH) care este:
A. un derivat hexahalogenat saturat ciclic;
B. un derivat hexahalogenat nesaturat ciclic;
C. un derivat hexahalogenat nesaturat aciclic;
D. un derivat hexahalogenat saturat aciclic;
E. un derivat hexahalogenat cu nucleu aromatic.
29. La oxidarea C6H6 cu aer la 500 grade Celsius în prezenţă de V2O5
are loc degradarea nucleului benzenic şi se obţine ca produs final:
A. anhidrida ftalică;
B. anhidrida maleică;
C. anhidrida acetică;
D. acidul maleic;
E. anhidrida benzoică.
30. La oxidarea 1,2-dimetilbenzenului în prezenţă de V2O5 la
temperatură ridicată, are loc:
A. degradarea nucleului benzenic cu formarea anhidridei
maleice;
B. atacul la catena laterală în poziţia benzilică cu formarea
acidului tereftalic;
C. atacul la catena laterală în poziţia benzilică cu formarea
acidului ftalic;
D. oxidarea unui singur radical metil şi formarea acidului orto
metil benzoic;
E. atacul la catena laterală în poziţia benzilică cu formarea
acidului izoftalic.
31. La oxidarea naftalinei în prezenţă de V2O5 la 500°C se formează un
acid ce poate pierde o moleculă de apă transformându-se în:

Subiect · pagina 84

A. anhidridă maleică;
B. anhidridă ftalică;
C. anhidridă acetică;
D. anhidridă carbonică;
E. anhidridă benzoică.
32. Prin tratarea toluenului cu brom, în prezența FeBr3:
A. se substituie atomii de hidrogen din poziția meta față de
radicalul metil (CH3-);
B. se substituie atomii de hidrogen din pozițiile orto sau meta
față de radicalul metil (CH3-);
C. se substituie atomii de hidrogen din pozițiile meta sau para
față de radicalul metil (CH3-);
D. se substituie atomii de hidrogen din pozițiile orto şi para
față de radicalul metil (CH3-);
E. reacția nu are loc în aceste condiții.
33. Fenil-metil-cetona se obține prin acilarea:
A. benzenului cu clorură de benzoil;
B. benzenului cu clorură de metil;
C. benzenului cu clorură de acetil;
D. toluenului cu clorură de acetil;
E. etilbenzenului cu clorură de acetil.
34. Izopropil-benzenul se poate obține prin alchilarea benzenului:
A. cu etenă;
B. cu clorură de etil;
C. cu propenă,
D. cu clorură de metil;
E. cu clorură de acetil.
35. În reacția de mai jos,
produsul de reacție ”a”este:
+ AlCl3
- HCl
aCH3 C
O
Cl

Subiect · pagina 85

A. fenil-cetona;
B. difenil-cetona;
C. fenil-metil-cetonă;
D. metilbenzen;
E. aldehida benzoică.
36. În reacția de mai jos,
produsul de reacție ”a”este:
A. fenil-cetona;
B. difenil-cetona;
C. fenil-metil-cetonă;
D. bifenil metan;
E. difenil-metil-cetonă.
37. Sulfonarea naftalinei poate fi dirijată în funcție de condițiile de
reacție, în poziția α sau β. Prin tratarea naftalinei cu H2SO4
concentrat
A. se obține acid α-naftalinsulfonic la 160°C;
B. se obține acid β-naftalinsulfonic la 80°C;
C. se obține acid α-naftalinsulfonic la 80°C;
D. se obține, în condiții normale de temperatură și presiune,
un amestec echimolecular de acid α-naftalinsulfonic și β-
naftalinsulfonic;
E. se obține un amestec de acid α-naftalinsulfonic și de acid
β-naftalinsulfonic în raport molar de 10:1.
38. Prin nitrarea naftalinei se obține:
A. un amestec de α-nitronaftalină și β-nitronaftalină în raport
molar 1:1;
B. un amestec de α-nitronaftalină și β-nitronaftalină în raport
molar 1:10;
C. un amestec de α-nitronaftalină și β-nitronaftalină în raport
molar 10:1;
+ C
O
Cl
AlCl3
- HCl
a

Subiect · pagina 86

D. un amestec de α-nitronaftalină și β-nitronaftalină în raport
echimolecular;
E. un amestec de α-nitronaftalină și β-nitronaftalină și 1,5-
dinitronaftalină în raport echimolecular.
39. Prin tratarea benzenului cu clorură de propionil în prezenţă de
AlCl3 anhidră se formează:
A. fenil-metil-cetona;
B. etil-fenil-cetona;
C. difenil-cetona;
D. acetatul de fenil;
E. benzil-metil-cetona.
40. Prin oxidarea naftalinei cu KMnO4 în mediu neutru rezultă:
A. acid benzoic;
B. acid ftalic;
C. naftochinonă;
D. dioxid de carbon şi apă;
E. reacţia nu are loc.
41. Care din izomerii cu formula moleculară C8H10 va da prin
substituţie la nucleu un singur compus monoclorurat?
A. m-xilenul;
B. o-xilenul;
C. p-xilenul;
D. etil-benzenul;
E. vlnil-benzenul.

Subiect · pagina 87

7. COMPUŞI HALOGENAŢI
1. Compușii halogenați sunt compuși organici care:
A. conțin în molecula lor unul sau mai mulți atomi de halogen
şi prezintă catena aciclică nesaturată, liniara sau ramificată;
B. conțin în molecula lor mai mulți atomi de halogen;
C. conțin în molecula lor unul sau mai mulți atomi de halogen
şi prezintă catena ciclică saturată;
D. provin din hidrocarburi, prin înlocuirea unuia sau mai
multor atomi de hidrogen cu halogeni;
E. niciun răspuns corect.
2. După natura radicalului hidrocarbonat, compuşii halogenaţi (R-X) se
clasifică în:
A. alifatici saturaţi şi alifatici nesaturaţi;
B. alifatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
C. aromatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
D. alifatici saturaţi, alifatici nesaturaţi şi aromatici;
E. alifatici monohalogenaţi şi aromatici polihalogenaţi.
3. După numărul şi poziţia atomilor de halogen (X), compuşii
halogenaţi (R-X) se clasifică în:
A. alifatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
B. monohalogenaţi şi polihalogenaţi;
C. aromatici monohalogenaţi şi aromatici polihalogenaţi;
D. monohalogenaţi, dihalogenaţi (geminali şi vicinali);
E. alifatici şi aromatici.
4. Clasificarea derivaților halogenați se face după:
A. numărul atomilor de halogen, poziția atomilor de halogen
şi gradul de substituire al atomului de C;
B. natura şi numărul atomilor de halogen, polaritatea legăturii
C-X;
C. natura radicalului hidrocarbonat şi a atomului de halogen;

Subiect · pagina 88

D. natura halogenului, numărul atomilor de halogen, poziția
atomilor de halogen, natura radicalului hidrocarbonat;
E. niciun răspuns corect.
5. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la solubilitatea derivaţilor
halogenaţi (R-X):
A. R-X sunt solubili în apă;
B. R-X sunt insolubili în majoritatea solvenţilor organici;
C. R-X sunt solubili în majoritatea solvenţilor organici şi sunt
insolubili în apă;
D. R-X nu sunt solvenţi foarte buni pentru alţi compuşi
organici;
E. niciun răspuns corect.
6. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la obţinerea compuşilor
halogenaţi:
A. prin substituţie cu X2 la alcani, alchene şi arene, şi adiţie de
HX numai la arene şi alchene;
B. atât prin substituţie la alchene şi arene, cât şi prin adiţie la
alchene şi arene;
C. prin reacţii de adiţie de X2 şi HX la alcadiene şi alchine,
precum şi prin reacţii de substituţie cu HX la alcani;
D. atât prin substituţie cu X2 la alcani, alchene şi arene, cât şi
prin adiţie de X2 şi HX la hidrocarburile nesaturate;
E. niciun răspuns corect.
7. Substituţia nucleului aromatic cu halogeni are loc în următoarele
condiţii:
A. catalizatori (AlCl3, FeCl3, FeBr3), numai la lumină;
B. catalizatori (AlCl3, FeCl3, FeBr3), la întuneric;
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º - 170ºC;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
8. Halogenarea cu X2 la catena laterală a unei arene are loc în
următoarele condiţii:
A. HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º - 170ºC;
B. în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);

Subiect · pagina 89

C. la lumină şi la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. lumină, promotori;
E. la temperaturi înalte, promotori.
9. Reacţia de substituţie a alcanilor cu X2 are loc:
A. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la ȋntuneric şi temperaturi înalte (300º -
600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
10. Reacţia de substituţie a alchenelor cu X2 are loc:
A. în prezenţă de HgCl2, între 120º - 170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi ridicate (500-600ºC).
11. Reacţia de adiţie la alchene presupune următoarele condiții:
A. în condiţii obişnuite, în prezenţă de solvenţi nepolari;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină, în prezenţă de solvenţi polari;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
12. Alegeți afirmația corectă referitoare la adiția bromului la alchene:
A. este o reacție ce prezintă o cinetică lentă;
B. conduce la colorarea unei soluții de brom în tetraclorură de
carbon;
C. este imediata si cantitativă şi servește la identificare şi
dozare;
D. este o reacție lentă şi cantitativă ce servește la dozare;
E. niciun răspuns corect.
13. Reacţiile chimice ale R-X sunt în general de:

Subiect · pagina 90

A. adiţie;
B. substituţie;
C. oxidare;
D. polimerizare;
E. tautomerizare.
14. Prin hidroliza bazică a 2,2-dibromo-propanului se obține:
A. aldehida acetică;
B. acetonă;
C. izopropanol;
D. acid acetic;
E. niciun răspuns corect.
15. Reacția cu apa a derivaților halogenați are loc în prezență de:
A. soluții apoase de baze tari;
B. soluții apoase acide tari;
C. soluții apoase neutre;
D. soluții apoase catalitice;
E. niciun răspuns corect.
16. Reacția cu apa a derivaților halogenați constituie o metodă de
obținere:
A. doar a alcoolilor şi aldehidelor;
B. doar a alcoolilor şi aminoacizilor;
C. numai a compușilor carbonilici (cetone);
D. a compușilor carbonilici, cât şi a celor hidroxicarboxilici;
E. alcoolilor, compușilor carbonilici şi carboxilici.
17. Prin hidroliza clorurii de benziliden se obţine industrial:
A. fenol;
B. alcool benzilic;
C. aldehidă benzoică;
D. benzenonă;
E. orto-hidroxibenzen.
18. Prin hidroliza fenil-triclorometanului se obţine:
A. aldehida benzoică;

Subiect · pagina 91

B. fenil-metil-cetona;
C. acid benzilic;
D. acid benzoic;
E. niciun răspuns corect.
19. Prin hidroliza clorurii de benzil se obţine:
A. aldehida benzoică;
B. fenil-metil-cetona;
C. acid benzoic;
D. alcool benzilic;
E. niciun răspuns corect.
20. Care este compusul care prin monoclorurare fotochimică dă cinci
izomeri?
A. 3-metil-pentan;
B. 2,2-dimetil-propan;
C. 2-metil-pentan;
D. izobutan;
E. niciun răspuns corect.
21. Clorura de terţ-butil se tratează cu apa în cataliză bazică. Se
formează:
A. terţ-butil-eter;
B. terţ-butenol;
C. izobutanol;
D. terţ-butanol;
E. reacţia nu are loc;
22. Care dintre ecuaţiile reacţiilor de mai jos este corectă?
A. CH4 + F2 CH3F + HF
substitutie
B. CH3-CH3 + F2
lumina CH3-CH2-F + HF
C.
D. C6H6 + RF AlF3 C6H5F + RH
(CH3)2CH-Br + H2O (CH3)2CH-OH + HBr
NaOH

Subiect · pagina 92

E. niciuna din reacţiile de mai sus.
23. Compuşii trihalogenaţi geminali dau prin hidroliză bazică:
A. alcooli;
B. compuşi carbonilici;
C. compuşi carboxilici;
D. polialcooli;
E. niciun răspuns nu este corect.
24. Compusul monohalogenat alifatic cu NE = 0 este:
A. iodura de izopropil;
B. clorura de alil;
C. bromura de benzil;
D. clorura de vinil;
E. niciun răspuns corect.
25. Care dintre alchenele 1-butenă sau 2-butenă dau 2-bromo-butan?
A. 1-butena;
B. 2-butena;
C. atât 1-butena, cât şi 2-butena;
D. reacţia nu poate avea loc;
E. niciun răspuns corect.
26. Clorurarea unui mol de o-xilen la lumină cu 4 moli de clor conduce
la:
A. CHCl2
CHCl2
B. CH2Cl
CH2Cl

Subiect · pagina 93

C. CHCl2
CH3
D. CH2Cl
CH3
E. Cl
Cl
CH3
CH3Cl
Cl
27. Un compus cu formula moleculară C3H6Cl2, ce conține atomii de
halogen legați la un atom de C secundar, participă la reacția de
hidroliză. Produsul de reacție este:
A. aldehida propionică;
B. acetonă;
C. izopropanol;
D. acid propionic;
E. niciun răspuns corect.
28. Un compus cu formula moleculară C3H6Cl2, ce conține atomii de
halogen legați la un atom de C primar, participă la reacția de
hidroliză. Produsul de reacție este:
A. aldehida propionică;
B. acetonă;
C. izopropanol;
D. acid propionic;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 94

29. Se dau compuşii: 1-brom-1-butenă (1), 2-brom-1-butenă (2), 3-
brom-1-butenă (3), 4-brom-1-butenă (4), 1-brom-2-butenă (5), 2-
brom-2-butenă (6). Dintre aceştia, prezintă izomerie geometrică:
A. 1, 2, 6;
B. 2, 4, 5;
C. 1, 5, 6;
D. 3, 4, 5;
E. 2, 3, 5.
30. Se dă reacţia:
H3C-CO-CH3
H2O/OH-
-2HBr
A
A este:
A. 1,1-diclor-propan;
B. 1,2-diclor-propan;
C. 2,2-diclor-propan;
D. 2,2-dibrom-propan;
E. niciun răspuns corect.
31. Se utilizează ca anestezici, următorii compuşi halogenaţi:
A. CF2Cl2 şi C6H6Cl6;
B. CH2=CH−Cl şi CF2=CF2;
C. CCl4 şi CH3CH2Cl;
D. CH3Cl şi CHCl3;
E. CHCl3 şi CHF2CH2Cl2.
32. Se utilizează ca insecticid, unul dintre următorii compuşi:
A. CF2Cl2;
B. CH2=CH−Cl;
C. CCl4;
D. CHCl3;
E. C6H6Cl6.
33. Freonii sunt:
A. compuşi polifluoruraţi ai metanului sau heptanului;
B. compuşi fluorocloruraţi ai alcanilor superiori;

Subiect · pagina 95

C. compuşi monocloruraţi ai alcanilor inferiori;
D. compuşi fluorocloruraţi ai metanului sau etanului;
E. compuşi monofluoraţi ai alcanilor superiori.
34. Alegeţi afirmaţiile corecte privind caracteristicile freonilor:
A. la temperatura obişnuită, freonii sunt gaze inflamabile şi
netoxice;
B. sunt utilizaţi ca agenţi de alchilare şi la fabricarea
flacoanelor cu aerosoli de tip “spray";
C. sunt gaze neinflamabile, stabile, netoxice şi neinflamabile;
D. sunt utilizaţi ca insecticide în agricultură;
E. sunt utilizaţi la funcţionarea agregatelor frigorifice şi ca
agenţi de alchilare.
35. Tetraclorura de carbon şi cloroformul au o proprietate comună:
A. sunt buni agenţi frigorifici;
B. sunt intermediari valoroşi în sinteza coloranţilor;
C. sunt folosiți ca solvenţi organici;
D. sunt substanţe gazoase;
E. au acelaşi punct de fierbere.

Subiect · pagina 96

8. ALCOOLI
1. Alcoolii sunt compuşi organici cu oxigen în care:
A. gruparea –OH se găseşte în poziţia 1;
B. gruparea hidroxil nu poate disocia şi de aceea alcolii au
caracter bazic;
C. gruparea –OH se fixează la un carbon saturat;
D. gruparea –OH se fixează la un carbon nesaturat;
E. catena de atomi de carbon este saturată.
2. Alege denumirea corectă a alcoolului urmator:
(C6H5)2CH-OH
A. alcool benzilic;
B. alcool cetilic;
C. difeniletanol;
D. difenilmetanol;
E. feniletanol.
3. Glicerolul conține în structură:
A. 3 atomi de C primari;
B. 2 atomi de C primari și 1 atom de C secundar;
C. 3 atomi de C secundari;
D. 1 atom de C terțiar și 2 atomi de C secundari;
E. 3 atomi de C nulari.
4. Moleculele alcoolilor sunt asociate între ele prin legături de
hidrogen:
A. doar în stare lichidă;
B. doar în stare solidă;
C. doar în stare gazoasă;
D. atât în stare lichidă cât și în stare solidă;
E. atât în stare lichidă, solidă cât și gazoasă.

Subiect · pagina 97

5. Alcoolii au puncte de topire și de fierbere ridicate datorită:
A. interacțiunilor intermoleculare puternice reprezentate de legăturile
de hidrogen;
B. interacțiunilor intermoleculare puternice reprezentate de legăturile
ionice;
C. interacțiunilor intermoleculare slabe reprezentate de legăturile
dipol-dipol;
D. interacțiunilor intermoleculare puternice reprezentate de legăturile
de hidrogen și legăturile ionice;
E. interacțiunilor moleculare slabe reprezentate de legăturile de
hidrogen.
6. La temperatură obișnuită, alcoolii inferiori:
A. sunt substanțe gazoase;
B. sunt substanțe lichide;
C. pot fi substanțe solide;
D. sunt substanțe gazoase, lichide și solide;
E. nu se dizolvă în apă.
7. Alcoolii inferiori sunt substanțe miscibile cu apa, deoarece
A. între moleculele de alcool și moleculele apei se formează legături
de tip Van-der-Waals;
B. între moleculele de alcool și moleculele apei apar forțe electrostatice
de respingere;
C. între moleculele de alcool și moleculele apei se formează legături
de hidrogen;
D. între moleculele de alcool și moleculele apei nu apar interacțiuni
dipol-dipol;
E. interacțiunile intramoleculare sunt foarte puternice.
8. Alegeți afirmația corectă:
A. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu micșorarea catenei și crește
cu creșterea numărului de grupe hidroxil;
B. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu mărirea catenei și crește cu
micșorarea numărului de grupe hidroxil;
C. Solubilitatea alcoolilor în apă crește cu mărirea catenei și cu
creșterea numărului de grupe hidroxil;

Subiect · pagina 98

D. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu mărirea catenei și crește cu
creșterea numărului de grupe hidroxil;
E. Solubilitatea alcoolilor în apă crește cu micșorarea catenei și scade
cu creșterea numărului de grupe hidroxil.
9. Compusul cu denumirea 2,2-dimetil propanol este un alcool:
A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. cuaternar.
10. Solubilitatea alcoolilor este dependentă de:
A. numărul atomilor de carbon din moleculă;
B. numărul grupărilor hidroxil din moleculă;
C. natura atomilor de carbon din moleculă;
D. numărul atomilor de carbon şi de numărul grupărilor -OH din
moleculă;
E. niciun răspuns exact.
11. Compusul 2-metil-2-propanol este:
A. alcool secundar;
B. alcool terţiar;
C. monoalcool saturat, terţiar;
D. alcool nesaturat;
E. dialcool saturat, primar.
12. Gruparea -OH din alcooli imprimă moleculei proprietăţi:
A. bazice;
B. slab acide;
C. acido-bazice;
D. acide, comparabile cu ale acizilor minerali; `
E. niciun răspuns exact.
13. Care dintre compuşii de mai jos conţine atât funcţiuni de alcool
primar cât şi secundar?
A. acid lactic;
B. aldol;

Subiect · pagina 99

C. 1,3-propandiol;
D. propantriol;
E. pirogalol.
14. Metanolul este un toxic pentru organismul uman. Alegeţi răspunsul
fals.
A. Comsumat în cantităţi mici provoacă orbirea;
B. Consumat în cantităţi mari provoacă moartea;
C. Doza letală de alcool metilic este 1,5g/kg corp;
D. Consumat în cantităţi mici atacă nervul optic;
E. Doza letală de alcool metilic pentru om este 0,15g/kg corp.
15. Alegeţi răspunsul fals.
A. Metanolul are putere calorică mare şi se poate folosi drept
combustibil;
B. Utilizarea metanolului drept combustibil este limitată din cauza
toxicităţii mari;
C. Arderea metanolului este o reacţie endotermă;
D. Metanolul se utilizează tot mai rar ca solvent;
E. Alcoolul metilic se foloseşte la fabricarea aldehidei formice folosită
la obţinerea unor materiale sintetice.
16. Alegeţi răspunsul fals.
A. Glicerina este un lichid cu vâscozitate mare;
B. Glicerina este un lichid incolor, inodor, cu gust dulce;
C. Glicerina încorporată în unele materiale plastice se leagă covalent
de moleculele de polimer păstrând plasticitatea acestora;
D. Glicerina este solubilă în apă;
E. Glicerina intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern,
a unor produse cosmetice.
17. Se dau următoarele structuri A şi B:
Alegeţi afirmaţia corectă.
CH3 O CH3
B
CH2
OH
CH3
A

Subiect · pagina 100

A. Structurile A şi B au acelaşi punct de fierbere pentru că au aceeaşi
formulă moleculară;
B. Structurile A şi B au acelaşi punct de fierbere chiar dacă au grupe
funcţionale diferite;
C. Au puncte de fierbere diferite pentru că prezintă interacţiuni
intermoleculare diferite;
D. Forţele intermoleculare nu influenţează punctul de fierbere;
E. Structurile A şi B sunt izomeri de poziţie.
18. Alege afirmaţia falsă.
A. Legăturile C-O-H din alcooli sunt polare;
B. Pe atomul de oxigen din gruparea –OH se găseşte o densitate de
sarcină negativă;
C. Pe atomii de H şi C din legăturile C-O-H apar densităţi de sarcină
pozitivă,
D. Moleculele de alcool sunt polarizate;
E. Între moleculele de alcool se stabilesc interacţiuni de natură
chimică, numite legături de hidrogen.
19. Alegeţi denumirea corectă pentru compusul cu formula structurală:
A. 2-hidroxi-3-etilbutan;
B. izobutanol;
C. 3-metil-2-butanol;
D. pentanol;
E. izopentanol.
20. Compusul cu structura de mai jos este un alcool:
A. nesaturat primar;
H3C CH CH CH3
CH3OH
OH

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2023Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru FarmacieDeschide fișa Model de pregătire · 2023Biologie · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și programe medicaleDeschide fișa Simulare · 2024Biologie · Medicină Generală – iulieDeschide fișa Model de pregătire · 2022Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru FarmacieDeschide fișa Model de pregătire · 2022Biologie · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și programe medicaleDeschide fișa Model de pregătire · 2022Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină și Medicină DentarăDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2023 pentru Chimie organică, la Facultatea de Medicină și Farmacie. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.