Pregătire cu un profesor

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
Str. Domnească nr. 47, cod postal 800008, Galați, România, tel: +40 336 130 109, fax: +40 236 461 353, e-mail: rectorat@ugal.ro, web: www.ugal.ro
Operator înscris sub nr. 36338 în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal.
1/1
MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2023
TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ
ACESTE MODELE DE TESTE SUNT RECOMANDATE PENTRU CANDIDAȚII
CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
Programele de studii:
Farmacie

Subiect · pagina 2

2
1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Compusul cu formula NH4NCO poate fi folosit la:
A. obţinerea aminoacizilor;
B. identificarea aminelor;
C. obţinerea ureei;
D. reacţia Kucerov, drept catalizator;
E. reacţia de polimerizare, în calitate de inhibitor.
2. Prezenţa sulfului în compuşii organici poate fi pusă în evidenţă
prin:
A. arderea substanţei;
B. mineralizarea substanţei şi tratarea soluţiei obţinute cu o
soluţie proaspătă de FeSO4;
C. oxidarea substanţei cu MnO2;
D. oxidarea substanţei cu perhidrol;
E. mineralizarea substanţei cu sodiu şi tratare cu 1 mL de
soluţie de acetat de plumb.
3. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin:
A. efectuarea analizei elementale calitative;
B. invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării;
C. testarea solubilităţii;
D. comparare cu constantele fizice ale apei.
E. niciun răspuns corect.
4. Pentru a calcula procentul de carbon şi hidrogen dintr-o substanţă
organică, este corectă formula:
A. %C = 100S/44a; %H = b/100S;
B. %C = 300a/9S; %H = 100b/11S;
C. %C = 300S/11a; %H = 100S/9b;

Subiect · pagina 3

3
D. %C = 300a/11S; %H = 100b/9S;
E. %C = 100a/11S; %H = 300b/9S.
unde: a = cantitatea de CO2 rezultată din reacţia de ardere; b =
cantitatea de apă rezultată din reacţia de ardere; S = cantitatea de
substanţă luată în lucru.
5. Dozarea oxigenului dintr-un amestec de gaze se realizează cu:
A. anilină;
B. p-toluidină;
C. pirogalol;
D. hidrochinonă;
E. α-naftol.
6. În analiza elementală calitativă, pentru identificarea carbonului din
compuşii organici se utilizează:
A. mineralizarea cu sodiu, acidulare cu acid azotic şi
precipitare cu nitrat de argint;
B. reacţia cu acid salicilic, anilină şi acid azotos;
C. mineralizarea substanţei cu sodiu şi 1mL de soluţie de
acetat de plumb;
D. reacţia cu acid sulfanilic, α-naftilamina şi acid acetic;
E. metoda incălzirii pâna la descompunere a unei probe de
substanţă cu CuO, gazul format reacţionând ulterior cu o
soluţie diluată de Ca(OH)2.
7. Prezenţa halogenilor în compuşii organici poate fi pusă în evidenţă
prin:
A. mineralizarea cu sodiu, acidulare cu acid azotic şi
precipitare cu nitrat de argint;
B. mineralizarea cu sodiu şi fierbere cu acid azotic;
C. mineralizarea substanţei cu sodiu şi 1 mL de soluţie de
acetat de plumb;
D. reacţia cu reactivul Tollens;
E. reacţia de oxidare cu o soluţie acidă de permanganat de
potasiu.

Subiect · pagina 4

4
8. Fie o substanţă ce prezintă următoarea formulă moleculară:
CaHbOcNdCle. Nesaturarea echivalentă a substanţei se calculează
cu formula următoare:
A.2
)()22( edab
NE 
 , unde factorul (2b + 2) reprezintă
numărul total de atomi de hidrogen din molecula alcanului
cu acelaşi număr de atomi de carbon;
B.2
)()22( aebda
NE 
 , unde factorul (2a + 2) reprezintă
numărul total de atomi de hidrogen din molecula alcanului
cu acelaşi număr de atomi de carbon;
C.2
)()22( edba
NE 
 unde factorul (2a + 2) reprezintă
numărul total de atomi de hidrogen din molecula alcanului
cu acelaşi număr de atomi de carbon;
D.2
)()12( edba
NE 
 unde factorul (2a + 1) reprezintă
numărul total de atomi de hidrogen din molecula alcanului
cu acelaşi număr de atomi de carbon;
E.2
)()22( edba
NE 
 unde factorul (2a + 2) reprezintă
numărul total de atomi de hidrogen din molecula alcanului
cu acelaşi număr de atomi de carbon.
9. O formulă chimică CaHbOcNdCle este validă atunci când satisface
una din afirmaţiile următoare:
A. suma tuturor covalenţelor elementelor componente trebuie
să fie întotdeauna un număr impar, iar nesaturarea
echivalentă trebuie să fie un număr întreg pozitiv, inclusiv
zero;
B. suma tuturor covalenţelor elementelor componente trebuie
să fie întotdeauna un număr par, iar nesaturarea
echivalentă trebuie să fie un număr întreg negativ;
C. suma tuturor covalenţelor elementelor componente trebuie
să fie întotdeauna un număr impar, iar nesaturarea
echivalentă trebuie să fie un număr întreg negativ;
D. suma tuturor covalenţelor elementelor componente trebuie
să fie întotdeauna un număr par, iar nesaturarea

Subiect · pagina 5

5
echivalentă trebuie să fie un număr întreg pozitiv, inclusiv
zero;
E. suma tuturor covalenţelor elementelor componente trebuie
să fie întotdeauna un număr par mai mare decât 2, iar
nesaturarea echivalentă trebuie să fie un număr întreg
pozitiv, diferit de zero.
2. ALCANI
10. Alegeți afirmația adevărată:
A. izoalcanii sunt solubili în apă dar insolubili în solvenţi
organici;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
11. Despre alcani alegeți afirmația adevărată:
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt solubili în apă, dar insolubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
12. Alegeți afirmația adevărată despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;

Subiect · pagina 6

6
D. izoalcanii sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
13. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt
polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule
nepolare;
C. alcanii inferiori prezintă miros neplăcut;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin formula
moleculară;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
14. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt
polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule polare;
C. alcanii inferiori sunt inodori;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin formula
moleculară;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
15. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt
polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule polare;
C. alcanii inferiori prezintă miros neplacut;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor
de carbon din catenă;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
16. Alege varianta corectă despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de C sunt
izomeri de catenă;
B. izomerii de catenă au structuri chimice identice;

Subiect · pagina 7

7
C. la temperatură şi presiune normală, termenii medii din
seria alcanilor sunt solizi;
D. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon
au aceleaşi temperaturi de fierbere;
E. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor
de fierbere.
17. Alege varianta corectă despre alcani:
A. izomerii de catenă au structuri chimice identice;
B. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de poziție;
C. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon
au aceleaşi temperaturi de fierbere;
D. la temperatură şi presiune normală, termenii medii din
seria alcanilor sunt lichizi;
E. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor
de fierbere.
18. Alege varianta corectă despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de poziţie;
B. izomerii de catenă au structuri chimice identice;
C. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon
au aceleaşi temperaturi de fierbere;
D. la temperatură şi presiune normală, termenii medii din
seria alcanilor sunt gazoşi;
E. ramificarea catenei alcanilor determină scăderea punctelor
de fierbere.
19. Selectaţi propoziţia adevărată:
A. alcanii solizi plutesc deasupra apei;
B. ramificarea catenei alcanilor creşte tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
D. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
E. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de poziție.
20. Selectați propoziția adevărată:
A. alcanii solizi au densitatea mai mare decât a apei;

Subiect · pagina 8

8
B. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
D. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
E. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de funcțiune.
21. Câţi enantiomeri prezintă compusul cu formula structurală dată:
A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. alt răspuns.
22. După poziţia lor în serie, termenii omologi pot fi superiori sau
inferiori. Butanul este:
A. omologul inferior al propanului;
B. omologul inferior al pentanului;
C. omologul superior al pentanului;
D. un alcan solid în condiţii normale;
E. solubil în apă.
23. După poziţia lor în serie, termenii omologi pot fi superiori sau
inferiori. Butanul este:
A. omologul superior al propanului;
B. omologul superior al pentanului;
C. omologul inferior al metanului;
D. omologul inferior al izobutanului;
E. solubil în apă.
24. Despre alcani alegeți afirmația adevărată:CH3 CH2 CH2 CH CH CH2 CH2 CH3
CH3
CH3

Subiect · pagina 9

9
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt solubili în apă, dar insolubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
25. Alegeți afirmația adevărată despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
26. Alege varianta corectă despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de poziţie;
B. izomerii de catenă au structuri chimice identice;
C. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon
au aceleaşi temperaturi de fierbere;
D. la temperatură şi presiune normală, termenii medii din
seria alcanilor sunt gazoşi;
E. ramificarea catenei alcanilor determină scăderea punctelor
de fierbere.
27. Selectaţi propoziţia adevărată:
A. alcanii solizi plutesc deasupra apei;
B. ramificarea catenei alcanilor creşte tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
D. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
E. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de poziție.

Subiect · pagina 10

10
28. Reacţia de izomerizare a n-alcanilor este:
A. catalizată de AlCl3, în prezenţa apei la 500o C;
B. catalizată de AlCl3, în prezenţa urmelor de apă la
temperatura de 50-100o C;
C. catalizată de V2O5, în prezenţa urmelor de apă la
temperaturi ridicate;
D. catalizată de Ni, Pt, Pd, la temperatura de 50-100o C;
E. catalizată de Cr2O3/Al2O3 la temperatura de 400-600o C.
29. Amestecul de CO și H2 în raport molar 1:2 se numește:
A. gaz de apă;
B. gaz de baltă;
C. gaz de sinteză;
D. gaz grizu;
E. gaz de sondă.
30. Amonoxidarea reprezintă oxidarea metanului cu aer în prezența
amoniacului și rezultă:
A. amine;
B. nitroderivați;
C. acid cianhidric;
D. acid azotic;
E. toate variantele sunt adevărate.
3. ALCHENE ŞI ALCADIENE
31. Indicaţi răspunsul greşit:
A. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, cu o dublă legatură
şi catenă aciclică liniară sau ramificată;
B. alchenele prezintă formula moleculară CnH2n şi NE = 1;
C. toate alchenele prezintă aceeaşi formulă procentuală:
85,71% C şi 14,28%H;

Subiect · pagina 11

11
D. deşi prezintă acelaşi grad de nesaturare precum
cicloalcanii, alchenele se deosebesc de aceştia prin
formula moleculară CnH2n+2;
E. în molecula unei alchene, atomii de carbon participanţi la
dubla legătură sunt hibridizaţi sp2, restul atomilor de
carbon sunt hibridizaţi sp3.
32. Se numesc alchene hidrocarburile care:
A. prezintă doi atomi hibridizaţi sp2 în moleculă şi o catenă
aciclică;
B. prezintă o legătură multiplă în moleculă şi o catenă
aciclică;
C. prezintă o legătură triplă în moleculă şi o catenă aciclică
liniară sau ramificată;
D. prezintă o legătură dublă în moleculă şi o catenă aciclică
liniară sau ramificată;
E. prezintă o legătură multiplă în moleculă şi o catenă
aciclică liniară sau ramificată.
33. Alegeţi afirmaţia greşită referitoare la izoalchene:
A. izoalchenele se denumesc asemănător cu izoalcanii,
alegând cea mai lungă catena liniară care conţine legătura
dublă;
B. sensul de numerotare a catenei izoalchenelor este acela
pentru care indicele de poziţie al dublei legături este cel
mai mare;
C. dacă dubla legătură are acelaşi indice de poziţie, indiferent
de sensul de numerotare a catenei principale, numerotarea
acesteia se face astfel încât ramificaţiile să aibă indicii de
poziţie cei mai mici;
D. 2-metil-propena se mai numeşte şi izobutenă;
E. 2-metil-1-butena şi 2-metil-2-butena sunt două izoalchene
izomere de poziţie.
34. Două alchene sunt ‘izomeri de catenă’ dacă:
A. prezintă aceeaşi formula moleculară, dar diferă prin
poziţia dublei legături din catenă;

Subiect · pagina 12

12
B. prezintă aceeaşi formula moleculară, dar diferă prin
aranjamentul atomilor de C hibridizaţi sp2;
C. prezintă aceeaşi catenă, dar diferă prin poziţia legăturii π
din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară şi diferă prin
aranjamentul atomilor de C în moleculă;
E. niciun răspuns nu este corect.
35. Două alchene sunt ‘izomeri de poziţie’ dacă:
A. deşi prezintă aceeaşi formulă moleculară, nu diferă prin
poziţia dublei legături în catenă;
B. prezintă aceeaşi formulă moleculară, dar diferă prin
aranjamentul tuturor atomilor de C;
C. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă,
dar diferă prin poziţia legăturii π din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară, dar diferă prin
orientarea substituienţilor atomilor de C hibridizaţi sp2 din
moleculă;
E. niciun răspuns nu este corect.
36. Două alchene sunt ‘izomeri geometrici’ dacă:
A. prezintă aceeaşi formulă moleculară, care diferă prin
aranjamentul atomilor de C în moleculă;
B. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, cu
aceeaşi poziţie a legăturii π din catenă;
C. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă,
dar diferă prin poziţia legăturii π din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, cu
aceeaşi poziţie a legăturii π din catenă, dar diferă prin
orientarea substituienţilor diferiţi ai atomilor de C
hibridizaţi sp2 din moleculă, faţă de legătura dublă.
E. niciun răspuns corect.
37. Alchenele se mai numesc şi olefine, de la termenul latinesc ‘oleum
faciens’, datorită unei proprietăţi caracteristice unui termen din
această clasă de substanţe. Alegeţi afirmaţia corectă dintre cele de
mai jos, care susţine această denumire:

Subiect · pagina 13

13
A. termenul ‘olefine’ este datorat proprietăţii propenei de a
forma, prin tratare cu clor, o substanţă cu aspect uleios;
B. termenii mijlocii, cu peste 4 atomi de C, din clasa
alchenelor sunt substanţe lichide uleioase;
C. termenul ‘olefine’ se referă la proprietatea alchenelor de a
fi complet miscibile cu grăsimile;
D. termenul ‘olefine’ este datorat proprietăţii etenei de a
forma, prin tratare cu clor, o substanţă cu aspect uleios;
E. niciun răspuns corect.
38. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii inferiori ai
alchenelor (C2 – C4) sunt substanţe:
A. lichide, peste temperatura obişnuită;
B. gazoase la temperatura obişnuită;
C. solide, sub temperatura obişnuită;
D. semi-solide;
E. lichide şi gazoase, în funcţie de temperatură.
39. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii superiori ai
alchenelor sunt substanţe:
A. lichide, peste temperatura obişnuită;
B. gazoase la temperatura obişnuită;
C. solide;
D. semi-solide;
E. lichide şi gazoase, în funcţie de temperatură.
40. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii mijlocii ai
alchenelor sunt substanţe:
A. lichide;
B. gazoase la temperatura obişnuită;
C. gazoase, sub temperatura obişnuită;
D. semi-solide;
E. lichide şi gazoase, în funcţie de temperatură.
41. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la solubilitatea alchenelor:
A. alchenele sunt solubile în apă;

Subiect · pagina 14

14
B. solubiliatea alchenelor creşte odată cu creşterea masei
moleculare;
C. alchenele sunt solubile în solvenţi organici, cu care pot
forma intermolecular, interacţiuni van der Waals;
D. între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se
formează legături de hidrogen, fapt care explică de ce
alchenele sunt foarte uşor solubile în apă;
E. niciun răspuns corect.
42. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la densitatea alchenelor:
A. toate alchenele prezintă, în general, densităţi mai mari
decât ale alcanilor corespunzători;
B. cresc odată cu creşterea masei moleculare;
C. sunt mai mari decât a apei;
D. termenii mijlocii ai alchenelor prezintă, densităţi mai mari
decât alcanii cu acelaşi număr de atomi de C;
E. niciun răspuns corect.
43. Alegeţi afirmaţia corectă privind ‘poziţia alilică’:
A. este reprezentată de poziţia ocupată de oricare dintre cei
doi atomi de C participanţi la legătura π a unei alchene;
B. este poziţia ocupată de către un atom de C ce se află
despărţit de legătura π prin doi atomi de C;
C. este reprezentată de poziţia vecină dublei legături;
D. este reprezentată de poziţia marginală a unui atom de C
care nu face parte din legătura dublă a unei molecule de
alchenă;
E. niciun răspuns corect.
44. La adiţia hidrogenului la o alchenă, masa moleculară a acesteia
variază astfel:
A. se măreşte de două ori;
B. se micşorează de două ori;
C. creşte cu doi;
D. scade cu doi;
E. nu variază.

Subiect · pagina 15

15
45. Adiţia hidrogenului la alchene are loc în prezenţa:
A. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperaturi înalte
(250º-300ºC);
B. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperaturi înalte (250º-
300ºC);
C. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi
presiune normale;
D. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperatură şi presiune
normale sau mărite;
E. în prezenţă de argint metalic, la 250ºC.
46. Obţinerea industrială a etanolului are loc în prezenţa:
A. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi
presiune înalte (250º-300ºC; 70-80 atm);
B. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperatură ridicată
(250º-300ºC);
C. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi
presiune normale;
D. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperatură şi presiune
normale;
E. în prezenţă de argint metalic, la 250ºC şi presiune ridicată
(70-80 atm).
4. ALCHINE
47. Alegeți răspunsul corect:
A. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă
și au formula generală CnH2n-2 iar NE=1;
B. alchinele sunt hidrocarburi saturate cu legături simple și
au formula generală CnH2n-2 iar NE=0;
C. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură triplă
și au formula generală CnH2n-2 iar NE=2;

Subiect · pagina 16

16
D. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură triplă
și au formula generală CnH2n iar NE=2;
E. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă
și au formula generală CnH2n iar NE=1.
48. Se dau următoarele structuri:
CH≡C-CH2-CH2-CH3 și CH3-C≡C-CH2-CH3. Alegeți afirmația
corectă:
A. cele două structuri diferă prin aranjamentul atomilor de C
în catenă și sunt izomeri de catenă;
B. cele două structuri diferă prin aranjamentul atomilor de C
în catenă și sunt izomeri de poziție;
C. cele două structuri diferă prin poziția triplei legături în
catenă și sunt izomeri de catenă;
D. cele două structuri diferă prin poziția triplei legături în
catenă și sunt izomeri de poziție;
E. cele două structuri diferă prin natura legăturilor dintre
primii doi atomi de C în catenă și prin starea de
hibridizare a celui de-al doilea atom de C.
49. Alegeți răspunsul corect:
A. alchinele sunt insolubile în solvenți organici;
B. acetilena și alchinele inferioare sunt puțin solubile în apă;
C. într-un volum de apă se dizolvă două volume de acetilenă
la temperaturi și presiuni obișnuite;
D. solubilitatea acetilenei în H2O crește cu scăderea
presiunii;
E. solubilitatea acetilenei în apă scade cu creșterea presiunii.
50. Alchinele adiționează hidrogen molecular (H2) în prezența
catalizatorilor de hidrogenare (Ni, Pd, Pt)
A. produsul de reacție este alchena corespunzătoare;
B. produsul de reacție este alcanul corespunzător;
C. produsul de reacție este alcanul cu n-1 atomi de C;
D. produsul de reacție este un amestec de alchenă și alcan cu
număr mai mic de atomi de C;

Subiect · pagina 17

17
E. în prezența sărurilor de plumb se formează alchena
inferioară alchinei de la care s-a plecat.
51. La hidrogenarea etinei sub acțiunea catalitică a Pd otrăvit cu săruri
de Pb2+ se scindează:
A. legătura σ cu formarea etenei;
B. o legătură π cu formarea etanului;
C. o legătură σ și o legătură π cu formarea etenei;
D. legătură triplă cu formarea negrului de fum;
E. o legătură π din legătura triplă cu formarea etenei.
52. La hidrogenarea etinei în prezență de catalizator de Ni, raportul
molar de combinare între etină și hidrogen respectă
stoechiometria de reacție și este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 2:3.
53. La hidrogenarea etinei sub acțiunea catalitică a Pd otrăvit cu săruri
de Pb2+, raportul molar de combinare între etină și hidrogen
respectă stoechiometria de reacție și este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 2:3.
54. La hidrogenarea alchinelor în prezența catalizatorilor de Ni, atomii
de carbon implicați în legătura triplă
A. trec în stare de hibridizare sp2;
B. trec în stare de hibridizare sp3;
C. nu-și modifică starea inițială de hibridizare;
D. își măresc reactivitatea chimică în produsul final;
E. își măresc afinitatea pentru hidrogen în produsul final.

Subiect · pagina 18

18
55. Adiția apei la alchine în prezență de catalizator H2SO4/HgSO4
conduce la formarea unui compus
A. carbonilic stabil;
B. carboxilic stabil;
C. enolic stabil;
D. hidroxilic stabil;
E. dihidroxilic stabil.
56. Prin adiția apei la 2-butină se formează:
A. butiraldehidă;
B. acid butanoic;
C. metil etil cetonă;
D. anhidrida acetică;
E. anhidrida butirică.
57. La bromurarea etinei în raport molar 1:1 rezultă:
A. 1,1-dibromoetenă;
B. 1,2-dibromoetenă;
C. 1,1,2-tribromoetan;
D. 1,1,2,2-tetrabromoetan;
E. 1,1,2,2-tretrabromoetenă.
58. La reacția de adiție a HCl la C2H2 în raport molar 1:1 rezultă:
A. 1,1-dicloroetenă;
B. 1,1-dicloroetan;
C. cloroetenă;
D. 1,2-dicloroetenă;
E. 1,2-dicloroetan.
59. La reacția de adiție a HCl la C2H2 în raport molar C2H2: HCl = 1:2,
rezultă:
A. 1,1-dicloroetenă;
B. 1,1-dicloroetan;
C. 1,2-dicloroetenă;
D. 1,2-dicloroetan;
E. cloroetenă.

Subiect · pagina 19

19
60. Alchinele superioare în reacția cu metalele alcaline:
A. formează acetiluri disodice;
B. formează acetiluri monosodice;
C. formează acetiluri ce sunt alcătuite din molecule polare;
D. formează acetiluri sub formă de precipitate colorate;
E. formează acetiluri ce conțin numai legături covalente.
61. Din schema generală a reacției de ardere a alchinelor rezultă că
raportul molar CnH2n-2: O2 este:
A. 2:n;
B. 2:3n;
C. 4:(3n-1);
D. 2:(3n-2);
E. 2:(3n-1).
5. ARENE
62. Care din următoarele afirmaţii referitoare la benzen nu este
corectă?
A. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi;
B. dă cu uşurinţă reacţii de substituţie;
C. distanţele dintre atomii de carbon sunt intermediare între
legătura simplă şi legătura dublă;
D. unghiurile de valenţă sunt de 180°;
E. cei şase electroni π aparţin întregului sistem.
63. Care din următoarele afirmaţii este incorectă referitor la naftalină:
A. are un caracter aromatic mai puţin pronunţat decât
benzenul;
B. poziţiile α şi β sunt la fel de reactive;
C. prin sulfonare la 180°C se obţine acidul β-naftalin-
sulfonic;
D. prin nitrare directă se obţine α-nitro-naftalină;

Subiect · pagina 20

20
E. se oxidează mai uşor decât benzenul.
64. Următoarea reacţie confirmă structura Kekulé a benzenului:
A. participă cu uşurinţă la reacţii de substituţie;
B. în prezenţă de catalizatori metalici poate fi hidrogenat la
ciclohexan;
C. este rezistent la oxidare;
D. are structură ciclică plană;
E. unghiurile hexagonului sunt de 120°.
65. Următoarea constatare experimentală vine în contradicţie cu
formula Kekulé a benzenului:
A. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi între ei;
B. are un caracter saturat pronunţat;
C. raportul dintre carbon şi hidrogen este de 1:1;
D. formează, prin substituţie, un singur metilbenzen;
E. cu clorul, la lumină, formează hexaclorciclohexan.
66. Pentru purificarea naftalinei se aplică eficient:
A. distilarea;
B. extracţia;
C. cristalizarea;
D. sublimarea;
E. evaporarea.
67. Ştiind că substituenţii de ordinul I activează nucleul aromatic, iar
substituenţii de ordinul II dezactivează nucleul aromatic, ce se
obţine prin oxidarea α-naftil-aminei:
A. acid benzoic;
B. acid ftalic;
C. acid benzoic şi acid ftalic;
D. acid amino-ftalic;
E. niciun răspuns exact.
68. Prin oxidarea naftalinei cu KMnO4 în mediu neutru rezultă:
A. acid benzoic;
B. acid ftalic;

Subiect · pagina 21

21
C. naftochinonă;
D. dioxid de carbon şi apă;
E. reacţia nu are loc.
69. Atomii de carbon din moleculele arenelor cu NE=4 şi catenă
laterală sunt hibridizaţi:
A. numai sp şi sp2;
B. numai sp2;
C. sp, sp2, sp3;
D. sp2 şi sp3;
E. nu prezintă stare de hibridizare.
70. În reacţia de substituţie la nucleul benzenic substituenţii de ordinul
I activează nucleul benzenic. Substituenţii de ordinul I sunt:
A. –Cl, -OH, -NR2, >CO;
B. –OH, –OR, -NR2, –SH;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SH, –COOH, >CO, -NHR;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
71. În reacţia de substituţie la nucleul benzenic substituenţii de
ordinul II dezactivează nucleul benzenic. Alege grupul de
substituenţi de ordinul II:
A. –Cl, -OH, -NR2, >CO;
B. –Cl, -OH, -NR2, –SH;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SO3H, –COOH, >CO, -NO2;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
72. Alege grupul de substituenţi care în reacţia de substituţie la
nucleul benzenic orientează al doilea substituent în pozițiile orto
și para:
A. –Cl, -OH, -NR2, >CO;
B. –Cl, -OH, -NR2, –SH;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SO3H, –COOH, >CO, -NO2;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.

Subiect · pagina 22

22
73. Alege grupul de substituenţi care în reacţia de substituţie la
nucleul benzenic orientează al doilea substituient în poziţia meta:
A. –Cl, -OH, -NR2, >CO;
B. –Cl, -OH, -NHR, –SH;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H;
E. –SO3H, –COOH, >CO, -NO2.
74. Reacţia de nitrare a C6H6 se face în următoarele condiţii:
A. amestec nitrant(amestec de soluţii concentrate de HNO3 şi
H2SO4), temperatura de 50-60 grade Celsius;
B. amestec nitrant(amestec de soluţii de HNO3 30% şi H2SO4
50%), temperatura de 50-60 grade Celsius;
C. HNO3 concentrat, temperatura de 100 grade Celsius;
D. H2SO4 fumans, temperatura de 50 grade Celsius;
E. nu necesită amestec nitrant, temperatura de 50-60 grade
Celsius.
75. Reacţia de acilare a arenelor se realizează cu:
A. cloruri acide şi anhidride acide;
B. derivati halogenaţi şi anhidride acide;
C. derivaţi cloruraţi aromatici şi anhidride acide;
D. numai cu cloruri acide;
E. numai cu anhidride acide.
76. Reacţia de alchilare a arenelor se poate realiza cu:
A. derivaţi halogenaţi vinilici, alcani, acizi organici;
B. alchene, cloruri acide, alcooli;
C. alcooli, alcani, acizi organici;
D. derivaţi halogenaţi arilici, alcani, alcooli;
E. derivaţi halogenaţi, alchene, alcooli.
77. La nitrarea naftalinei cu amestec nitrant în prima fază rezultă:
A. beta-nitronaftalina;
B. 1,4-dinitronaftalina;
C. 1,5- dinitronaftalina;

Subiect · pagina 23

23
D. 1,8- dinitronaftalina;
E. alfa- nitronaftalina.
78. La sulfonarea arenelor se foloseşte H2SO4 oleum care înseamnă:
A. H2SO4 soluţie de concentraţie 20%;
B. H2SO4 cu 20% SO3;
C. amestec de H2SO4 şi HNO3;
D. H2SO4 soluţie de concentraţie 80%;
E. H2SO4 soluţie de concentraţie 100%.
79. La sulfonarea benzenului se obține acid benzensulfonic, gruparea
sulfonică fiind:
A. un substituent de ordinul I care orientează al doilea
substituent în poziţia meta;
B. un substituent de ordinul II care orientează al doilea
substituent în poziţiile orto şi para;
C. un substituent de ordinul I care orientează al doilea
substituent în poziţiile orto şi para;
D. un substituent de ordinul II care orientează al doilea
substituent în poziţiile meta şi meta prim;
E. un substituent radicalic.
80. Prin hidrogenarea catalitică totală a benzenului, la temperaturi
ridicate se obține ca produs final:
A. 1,3-ciclohexadiena;
B. 1,4- ciclohexadiena;
C. ciclohexena;
D. hexanul;
E. ciclohexanul.
81. La clorurarea benzenului în prezenţa luminii se obţine
hexaclorciclohexan (HCH) care este:
A. un derivat hexahalogenat saturat ciclic;
B. un derivat hexahalogenat nesaturat ciclic;
C. un derivat hexahalogenat nesaturat aciclic;
D. un derivat hexahalogenat saturat aciclic;

Subiect · pagina 24

24
E. un derivat hexahalogenat cu nucleu aromatic.
82. La oxidarea C6H6 cu aer la 500 grade Celsius în prezenţă de V2O5
are loc degradarea nucleului benzenic şi se obţine ca produs final:
A. anhidrida ftalică;
B. anhidrida maleică;
C. anhidrida acetică;
D. acidul maleic;
E. anhidridă benzoică.
6. DERIVAŢI HALOGENAŢI
83. După natura radicalului hidrocarbonat, compuşii halogenaţi (R-
X) se clasifică în:
A. alifatici saturaţi şi alifatici nesaturaţi;
B. alifatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
C. aromatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
D. alifatici saturaţi, alifatici nesaturaţi şi aromatici;
E. alifatici monohalogenaţi şi aromatici polihalogenaţi.
84. După numărul şi poziţia atomilor de halogen (X), compuşii
halogenaţi (R-X) se clasifică în:
A. alifatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
B. monohalogenaţi, dihalogenaţi (geminali şi vicinali) şi
polihalogenaţi;
C. aromatici monohalogenaţi şi aromatici polihalogenaţi;
D. monohalogenaţi, dihalogenaţi (geminali şi vicinali);
E. alifatici şi aromatici.
85. Substituţia X2 la nucleul aromatic are loc în următoarele condiţii:
A. numai la lumină;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);

Subiect · pagina 25

25
D. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
86. Substituţia X2 la catena laterală a nucleului aromatic are loc:
A. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
87. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la modul
de obţinere:
A. substituţia are loc la alcani, alchene şi arene, în timp ce
adiţia are loc numai la arene şi alchene;
B. se pot obţine R-X atât prin substituţie la alchene şi arene,
cât şi prin adiţie la alchene şi arene;
C. se pot obţine R-X prin reacţii de adiţie la alcadiene şi
alchine, precum şi prin reacţii de substituţie la alcani;
D. atât prin substituţie, cât şi prin adiţie, care pot avea loc la
alchene şi arene, dar se pot obţine R-X şi prin adiţii la
alcadiene şi alchine, precum şi prin substituţie la alcani;
E. niciun răspuns corect.
88. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de substituţie a X2 la alcani are loc:
A. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.

Subiect · pagina 26

26
89. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2), de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de substituţie a X2 la alchene are loc:
A. în prezenţă de HgCl2, la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
90. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de adiţie la alchene are loc:
A. în condiţii obişnuite, în prezenţă de solvenţi inerţi;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
91. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de adiţie a X2 la alchine are loc:
A. numai la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. în prezenţă de CCl4 (soluţiile de halogen sunt preparate în
solvenţi nepolari);
E. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC.
92. Reacţia de adiţie a X2 la arene, în vederea obţinerii compuşilor
halogenaţi, are loc:
A. în condiţii obişnuite, în prezenţa luminii;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. în prezenţă de CCl4;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.

Subiect · pagina 27

27
93. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la starea de agregare a
derivaţilor halogenaţi (R-X):
A. R-X sunt lichizi;
B. R-X sunt majoritar gazoşi;
C. R-X sunt exclusiv solizi;
D. R-X se prezintă în toate stările de agregare, dar
majoritatea sunt solizi;
E. R-X se prezintă în toate stările de agregare, dar
majoritatea sunt lichizi.
94. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la densitatea derivaţilor
halogenaţi (R-X):
A. este egală cu a apei;
B. este mai mică decât a apei;
C. este mai mare decât a apei;
D. derivaţii ioduraţi au densitatea cea mai mică;
E. niciun răspuns corect.
95. Alegeţi afirmaţiile corecte privind caracteristicile freonilor:
A. la temperatura obişnuită, freonii sunt gaze inflamabile şi
toxice;
B. sunt utilizaţi ca agenţi de alchilare şi la fabricarea
flacoanelor cu aerosoli de tip “spray";
C. la temperatura obişnuită, freonii sunt gaze neinflamabile
şi netoxice;
D. sunt utilizaţi ca insecticide şi la instalaţiile de aer
condiţionat;
E. sunt utilizaţi la funcţionarea agregatelor frigorifice şi ca
agenţi de alchilare.
96. Reacţia cu apa a derivaţilor halogenaţi are loc în mediu:
A. bazic;
B. acid;
C. neutru;
D. catalitic;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 28

28CH2
OH
CH3
A
97. Reacţia cu apa a derivaţilor halogenaţi constituie o metodă de
obţinere:
A. a alcoolilor;
B. a alcoolilor şi aldehidelor;
C. a compuşilor carbonilici (aldehide şi cetone);
D. a compuşilor carboxilici;
E. a categoriilor menţionate la punctele a, c şi d.
7. ALCOOLI
98. Alcoolii sunt compuşi organici cu oxigen în care:
A. gruparea –OH se găseşte în poziţia 1;
B. gruparea hidroxil nu poate disocia şi de aceea alcolii au
caracter bazic;
C. gruparea –OH se fixează la un carbon saturat;
D. gruparea –OH se fixează la un carbon nesaturat;
E. catena de atomi de carbon este saturată.
99. Alegeţi răspunsul fals.
A. glicerina este un lichid cu vâscozitate mare;
B. glicerina este un lichid incolor, inodor, cu gust dulce;
C. glicerina încorporată în unele materiale plastice se leagă
covalent de moleculele de polimer păstrând plasticitatea
acestora;
D. glicerina este solubilă în apă;
E. glicerina intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de
uz extern, a unor produse cosmetice.
100. Se dau următoarele structuri A şi B:

Subiect · pagina 29

29
Alegeţi afirmaţia corectă.
A. structurile A şi B au acelaşi punct de fierbere pentru că au
aceeaşi formulă moleculară;
B. structurile A şi B au acelaşi punct de fierbere chiar dacă
au grupe funcţionale diferite;
C. au puncte de fierbere diferite pentru că prezintă
interacţiuni intermoleculare diferite;
D. forţele intermoleculare nu influenţează punctul de
fierbere;
E. structurile A şi B sunt izomeri de poziţie.
101. Alegeţi varianta corectă din următoarele afirmaţii.
A. în alcooli grupa hidroxil (-OH) este legată de un atom de
carbon unit prin patru legături simple;
B. în metanol atomul de carbon este primar;
C. la temperatura obişnuită metanolul şi etanolul sunt
substanţe gazoase;
D. moleculele alcoolilor sunt asociate prin legături
covalente;
E. unghiul dintre legăturile C-O-H este, în majoritatea
alcoolilor, de 105º.
102. Compusul chimic cu denumirea 1,2,3-pentatriol este un alcool:
A. polihidroxilic saturat cu catenă aciclică;
B. polihidroxilic saturat cu catenă ciclică;
C. polihidroxilic nesaturat cu catenă aciclică;
D. polihidroxilic saturat cu catenă ramificată;
E. polihidroxilic nesaturat cu catenă aciclică ramificată.
103. Alegeţi denumirea corectă pentru compusul cu formula
structurală:CH3 O CH3
B

Subiect · pagina 30

30
A. 2-hidroxi 3-metilbutan;
B. izobutanol;
C. 3-metil-2-butanol;
D. pentanol;
E. izopentanol.
104. Compusul cu structura de mai jos, este:
A. un alcool nesaturat primar;
B. un alcool saturat ciclic primar;
C. un alcool aromatic terţiar;
D. un alcool polihidroxilic primar;
E. un alcool saturat ciclic secundar.
105. Compusul chimic cu denumirea 1,3-ciclopentandiol este un
alcool:
A. polihidroxilic nesaturat;
B. saturat ciclic polihidroxilic;
C. saturat ciclic polihidroxilic secundar;
D. aromatic;
E. nesaturat ciclic polihidroxilic.
106. Compusul chimic cu structura:
A. este un alcool nesaturat cu catenă aciclică;
B. este un alcool nesaturat cu catenă ciclică;
C. este un alcool saturat cu catenă aciclică;H3C CH CH CH3
CH3OHOHCH3
OH

Subiect · pagina 31

31
D. este un alcool saturat cu catenă ciclică;
E. este un alcool aromatic.
107. Gruparea -OH din alcooli imprimă moleculei proprietăţi:
A. bazice;
B. slab acide;
C. acido-bazice;
D. acide, comparabile cu ale acizilor minerali; `
E. niciun răspuns exact.
108. Care dintre compuşii de mai jos conţine funcţiuni de alcool
primar?
A. acid hidroximalonic;
B. dihidroxiacetona;
C. alcool izopropilic;
D. m-crezol;
E. metilcianhidrina.
109. Alcoolul metilic se recunoaşte prin reacţia cu:
A. acid sulfuric la cald;
B. sulfat de cupru în soluţia bazică;
C. oxid de cupru la 300°C;
D. hidroxid diamino-cupru(I);
E. hidroxid tetraamino cupru(II).
110. Alcoolii sunt compuşi organici cu oxigen în care:
A. gruparea –OH se găseşte în poziţia 1;
B. gruparea hidroxil nu poate disocia şi de aceea alcolii au
caracter bazic;
C. gruparea –OH se fixează la un carbon saturat;
D. nu sunt solubili în apă;
E. catena de atomi de carbon este saturată.
111. Reacţia dintre clorura de benzil şi apă în mediul bazic conduce
la:

Subiect · pagina 32

32
A. benzaldehidă;
B. un diol stabil;
C. acid benzoic;
D. alcool benzilic;
E. reacţia nu are loc.
8. FENOLI
112. Fenolii prezintă una din caracteristicile de mai jos. Alegeţi
varianta corectă:
A. sunt compuşi organici care prezintă în molecula lor
gruparea hidroxil (-OH) legată de un atom de carbon
hibridizat sp3;
B. sunt compuşi organici care prezintă în molecula lor
gruparea hidroxil (-OH) legată de un atom de carbon
hibridizat sp2 al unui nucleu aromatic;
C. sunt substanţe lichide la temperatura obișnuită;
D. spre deosebire de alcooli, între grupele –OH din fenoli nu
se pot stabili legături de hidrogen intermoleculare sau
intramoleculare;
E. fenolii sunt acizi mai slabi decât alcoolii.
113. Sunt fenoli polixidroxilici următorii compuşi:
a.H2C OH
H3C

Subiect · pagina 33

33
b.CH3
H3C
c.CH3
HO OH
d.H2C OHCH2HO
e.OH
HO OH
A. a şi b
B. a şi e
C. c şi d
D. d şi e
E. c şi e
114. Fenolii monohidroxilici sunt substanţe care prezintă în moleculă:
A. o singură grupare hidroxil (-OH) legată de un atom de
carbon hibridizat sp3;
B. o singură grupare hidroxil (-OH) legată la nucleul
aromatic;
C. o singură grupare hidroxil (-OH) legată de un atom de
carbon hibridizat sp2;
D. o singură grupare hidroxil (-OH) legată la catena laterală a
nucleului benzenic;
E. o singură grupare hidroxil (-OH) legată la catena laterală a
unui ciclu saturat.

Subiect · pagina 34

34
115. Fenolii participă la două tipuri de reacţii: reacţii comune cu
alcoolii şi reacţii asemănătoare cu benzenul. Reacţiile
asemănătoare cu benzenul sunt determinate de prezenţa nucleului
benzenic în molecula fenolilor. Dintre acestea fac parte:
A. reacţia de culoare, esterificarea, eterificarea, substituţia;
B. eterificarea, eterificarea, substituţia şi adiţia;
C. esterificarea, eterificarea, cuplarea şi condensarea;
D. substituţia, adiţia, cuplarea şi condensarea;
E. niciun răspuns corect.
116. Fenolii participă la doua tipuri de reacţii: reacţii comune cu
alcoolii şi reacţii asemănătoare cu benzenul. Reacţiile commune cu
alcoolii sunt determinate de prezenţa grupării –OH în molecula
fenolilor. Dintre acestea fac parte:
A. substituţia, adiţia, cuplarea şi condensarea;
B. substituţia, adiţia, reactia cu hidroxizii alcalini, reacţia de
culoare;
C. reacţia cu hidroxizii alcalini, reacţia de culoare,
eterificarea, eterificarea;
D. esterificarea eterificarea, cuplarea şi condensarea;
E. niciun răspuns corect.
117. Fenolii au caracter:
A. slab bazic;
B. slab acid;
C. puternic bazic;
D. neutru;
E. puternic acid.
118. Fenolii au caracter slab acid care se datorează:
A. prezenţei grupării –OH;
B. influenţei nucleului aromatic asupra grupării –OH, care
micşorează densitatea de electroni la atomul de oxigen;
C. atracţiei nucleului aromatic asupra grupării hidroxil, care
măreste densitatea de electroni la atomul de oxigen;
D. capacităţii fenolilor de a participa la reacţii de esterificare;

Subiect · pagina 35

35
E. niciun răspuns corect.
119. Reacţiile de recunoaştere a fenolilor sunt reacţii de culoare cu
clorura ferică, în care nuanţa culorii obţinute este dată de natura
fenolului. Alegeţi dintre variantele de mai jos răspunsul corect:
A. fenolul şi hidrochinona dau o coloraţie albastră;
B. fenolul şi α-naftolul dau coloraţie verde;
C. crezolii şi β-naftolul dau o coloraţie verde;
D. crezolii şi β-naftolul dau o coloraţie albastră;
E. crezolii şi hidrochinona dau o coloraţie albastră.
120. Fenolii prezintă multiple utilizări. Alegeţi dintre variantele
propuse pe aceea corectă:
A. timolul este folosit ca revelator fotografic;
B. timolul este folosit ca antiseptic şi intră în compoziţia
pastei de dinţi;
C. fenolul, pirocatehina şi hidrochinona sunt folosite în
obţinerea relonului şi nailonului;
D. timolul, fenolul şi pirogalolul sunt destinate industriei de
coloranţi;
E. niciun răspuns corect.
121. Hidrogenarea totală a fenolului are loc în condiţii catalitice.
Alegeţi răspunsul corect privind condiţiile de lucru şi produsul de
reacţie obţinut:
A. NaOH; ciclohexanona;
B. Ni fin divizat, 200ºC; ciclohexan;
C. NaOH; ciclohexena;
D. Ni fin divizat, 200ºC; ciclohexanol;
E. NaOH; ciclohexanol.
122. Alegeţi afirmaţia corectă privind acidul salicilic:
A. este o substanţă solidă, cu punctul de topire 130ºC;
B. prin esterificare cu anhidrida acetică formează acidul
acetilsalicilic;

Subiect · pagina 36

36
C. reacţia cu FeCl3 este utilizată ca reacţie de identificare,
deoarece dă o coloraţie albastru-închis;
D. prin esterificare cu anhidrida ftalică formează acidul
acetilsalicilic;
E. prin esterificare în mediu puternic alcalin, se obţine
acetatul de fenil.
123. Aspirina este denumirea uzuală a:
A. acidului o-hidroxibenzoic;
B. 2-metil-fenolului;
C. acidului salicilic;
D. acidului acetilsalicilic;
E. acidului m-hidroxibenzoic.
124. Alegeţi afirmaţia corectă privind aspirina:
A. este un medicament analgezic cu alcalinitate mare;
B. aspirina dă reacţia de culoare cu FeCl3 şi se obţine o
coloraţie violet-închis;
C. aspirina nu dă reacţia de culoare cu FeCl3, deoarece
gruparea –OH fenolic este esterificată;
D. se prezintă sub forma de pulbere cristalină, de culoare
galben-pai;
E. aspirina nu dă reacţia de culoare cu FeCl3, deoarece
gruparea –OH fenolic este eterificată.
9. AMINE
125. Aminele sunt compuși organici care conțin în molecula lor
A. grupa funcțională –NH2;
B. grupa funcțională – ;
C. grupa funcțională –CN;
D. grupa funcțională –CO-NH2;
E. grupa funcțională –NH-OH.

Subiect · pagina 37

37
126. Se dă formula chimică. Alegeţi răspunsul corect:
A. este o amină secundară;
B. are gruparea -NH2 legată de un carbon primar;
C. este o amină primară;
D. are atomul de azot hibridizat sp2;
E. se numeşte N-metil-aminoetan.
127. Se dă formula chimică. Alegeţi răspunsul corect:
A. este o amină nesaturată;
B. are gruparea -NH2 legată de un carbon secundar;
C. este o amină terţiară;
D. are atomul de azot hibridizat sp2;
E. este o amină secundară pentru că gruparea -NH2 se leagă
la un carbon secundar.
128. În soluţie apoasă aminele au caracter:
A. slab acid;
B. puternic acid;
C. bazic;
D. neutru;
E. acid, doar dacă sunt în prezenţa unei baze.
129. Aminele secundare alifatice sunt:
A. compuşi organici în care gruparea amino este legată la un
atom de carbon secundar;
B. amine ce nu pot fi acilate;
C. mai bazice decât aminele primare alifatice;
D. compuşi mai puţin bazici decât amoniacul;
E. sunt derivaţi ai benzenului.CH3 CH CH3
NH2CH3 CH CH3
NH2

Subiect · pagina 38

38
10. COMPUŞI CARBONILICI
130. Alegeţi afirmaţia corectă privind solubilitatea compuşilor
carbonilici:
A. primii termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
insolubili în apă;
B. primii doi termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
insolubili în apă;
C. primii termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
solubili în apă;
D. termenii superiori sunt cei mai solubili în apă, datorită
catenelor hidrocarbonate, de dimensiuni tot mai mari;
E. catenele hidrocarbonate ale compuşilor carbonilici
prezintă caracter hidrofil, iar mărirea acestora atrage
modificări ale solubilităţii.
131. În două eprubete în care se află acetonă şi acetofenonă, se toarnă
apă. Alegeţi afirmaţia corectă privind fenomenele care au loc:
A. în ambele eprubete se formează un precipitat alb;
B. în ambele eprubete se observă fenomenul de miscibilitate;
C. acetofenona nu este miscibilă cu apa (se observă un strat
de lichid cu aspect uleios la suprafaţa apei), în timp ce
acetona se dizolvă în apă;
D. atât acetona, cât şi acetofenona se dizolvă în apă;
E. acetona nu este miscibilă cu apa (se observă un strat de
lichid cu aspect uleios la suprafaţa apei), în timp ce
acetofenona se dizolvă în apă.
132. Alegeţi afirmaţia corectă privind solubilitatea compuşilor
carbonilici în apă:
A. scade odată cu creşterea numărului de atomi de C
conţinuţi în radicalii de hidrocarbură din moleculele lor;

Subiect · pagina 39

39
B. nu depinde de numărul de atomi de C conţinuţi în radicalii
de hidrocarbură din moleculele lor;
C. creşte odată cu creşterea numărului de atomi de C
conţinuţi în radicalii de hidrocarbură din moleculele lor;
D. termenii superiori sunt foarte solubili în apă, datorită
dimensiunii tot mai mari a catenelor hidrocarbonate;
E. niciun răspuns corect.
133. Alegeţi afirmaţiile corecte privind mirosul compuşilor
carbonilici:
A. termenii gazoşi din seriile de compuşi carbonilici miros
întotdeauna foarte plăcut;
B. metanalul are un miros înţepător, sufocant;
C. benzaldehida are miros de mere verzi;
D. termenii lichizi din seriile de compuşi carbonilici nu au
miros;
E. etanalul are miros de migdale.
134. Alegeţi afirmaţia corectă privind utilizările compuşilor
carbonilici:
A. acetaldehida este utilizată la conservarea pieselor
anatomice;
B. mulţi dintre compuşii carbonilici lichizi, cu miros plăcut,
sunt folosiţi la fabricarea unor parfumuri şi produse
cosmetice;
C. aldehida formică este utilizată la fabricarea industrială a
etanolului;
D. benzaldehida este utilizată ca materie primă la obţinerea
plexiglasului;
E. acetona este utilizată la obţinerea răşinilor sintetice.
135. Alegeţi afirmaţia corectă privind starea de agregare a
compuşilor carbonilici:
A. aldehidele sunt compuşi care se prezintă exclusiv în stare
lichidă;

Subiect · pagina 40

40
B. la temperatură ridicată, primul termen din seria
aldehidelor este un gaz, iar termenii următori sunt numai
în stare lichidă;
C. nu există compuşi carbonilici în stare solidă;
D. la temperatura obişnuită, primul termen din seria
aldehidelor este un gaz, iar termenii următori sunt în stare
lichidă sau solidă;
E. cetonele se găsesc numai în stare lichidă.
136. Alegeţi afirmaţiile corecte privind punctele de fierbere (p.f.) ale
compuşilor carbonilici:
A. p.f. sunt mai ridicate la compuşii carbonilici decât la
hidrocarburile cu aceeaşi masă molară;
B. p.f. ale compuşilor carbonilici sunt egale cu p.f. ale
hidrocarburilor cu aceeaşi masă molară;
C. p.f. sunt mai scăzute la compuşii carbonilici decât la
hidrocarburile cu aceeaşi masă molară;
D. p.f. mai scăzute ale compuşilor carbonilici pot fi explicate
prin faptul ca gruparea carbonil fiind nepolară, între
moleculele nu se pot stabili legături dipol-dipol;
E. niciun răspuns corect.
137. Sunt reacţii de reducere, reacţiile de:
A. adiţie a H2O la compuşii carbonilici;
B. adiţie a H2 la compuşii carbonilici;
C. condensare a compuşilor carbonilici între ei;
D. condensare a compuşilor carbonilici cu fenolul, în mediu
bazic;
E. condensare a compuşilor carbonilici cu fenolul, în mediu
acid.
138. Prin reducere, compuşii carbonilici se transformă în:
A. compuşi carboxilici;
B. compuşi cu un conţinut mai mic de atomi de carbon în
moleculă;
C. compuşi hidroxilici;
D. compuşi cu un grad de oxidare mai mare;

Subiect · pagina 41

41
E. compuşi cu un conţinut mai mic de atomi de hidrogen în
moleculă.
139. Prin reducere, aldehidele se transformă în:
A. alcooli cuaternari;
B. alcooli terţiari;
C. alcooli secundari;
D. alcooli primari;
E. altă clasă de compuşi.
140. Prin reducere, cetonele se transformă în:
A. alcooli cuaternari;
B. alcooli terţiari;
C. alcooli secundari;
D. alcooli primari;
E. altă clasă de compuşi.
141. Reducerea compuşilor carbonilici nesaturaţi cu agenţi reducători
are ca scop obţinerea:
A. alcoolilor saturaţi;
B. alcooli nesaturaţi;
C. alcooli secundari;
D. alcooli primari;
E. altă clasă de compuşi.
142. Condensarea compuşilor carbonilici între ei este o reacţie
caracteristică acestei clase de compuşi. La aceasta, participă o
componentă carbonilică şi o componentă metilenică. Se numeşte
componentă carbonilică:
A. un compus carboxilic care reacţionează prin gruparea
−OH;
B. un compus carbonilic care reacţionează prin gruparea –
CH2− situată la doi atomi de C distanţă de gruparea -
CHO;
C. un compus carbonilic care reacţionează prin gruparea
−CHO;
D. atomul de C vecin unei grupări carbonilice;

Subiect · pagina 42

42
E. un compus carbonilic care reacţionează prin gruparea –
CH2− vecină grupării -CHO.
143. Condensarea compuşilor carbonilici între ei este o reacţie
caracteristică acestei clase de compuşi. La aceasta, participă o
componentă carbonilică şi o componentă metilenică. Se numeşte
componentă metilenică:
A. un compus carboxilic care reacţionează prin gruparea
−OH;
B. un compus carbonilic care reacţionează prin gruparea –
CH3 situată marginal, la doi atomi de C distanţă de
gruparea −CHO;
C. un compus carbonilic care reacţionează prin gruparea
−CHO;
D. atomul de C vecin unei grupări carbonilice;
E. un compus carbonilic care reacţionează printr-un atom de
H reactiv conţinut într-un radical metil, metilen sau metin
legat direct de −CHO.
144. Se numesc aldoli compuşii care fac parte din clasa:
A. alcoolilor, dată fiind terminaţia cuvântului aldol, sufixul
‘ol’;
B. de compuşi difuncţionali care conţin grupele carbonil de
tip cetonă şi hidroxil de tip fenol;
C. alcoolilor polihidroxilici;
D. de compuşi difuncţionali care conţin grupele carbonil de
tip aldehidă şi hidroxil de tip alcool;
E. alcoolilor polihidroxilici nesaturaţi.
145. Aldolii sunt:
A. hidroxialdehide;
B. aldehide nesaturate;
C. hidroxicetone;
D. cetone nesaturate;
E. niciun răspuns corect.
146. Cetolii sunt:

Subiect · pagina 43

43
A. hidroxialdehide;
B. aldehide nesaturate;
C. hidroxicetone;
D. cetone nesaturate;
E. niciun răspuns corect.
147. Reacţia de condensare aldolică este:
A. ireversibilă şi are loc la temperaturi înalte, fără a fi
necesară prezenţa catalizatorilor;
B. reversibilă şi are loc la temperaturi obişnuite, fiind însă
catalizată de acizi sau de baze;
C. ireversibilă şi are loc în prezenţa catalizatorilor de tip Ni,
Pt, Pd;
D. reversibilă şi are loc la temperaturi joase, sub temperatura
ambiantă, catalizată de acizi sau baze;
E. o reacţie de substituţie ce are loc la temperaturi obişnuite,
însă catalizată de acizi sau de baze.
148. Reacţia de condensare crotonică decurge:
A. ireversibil şi are loc la temperaturi înalte, fără a fi
necesară prezenţa catalizatorilor;
B. ca o reacţie de deshidratare a unui aldol format în
prealabil, şi are loc prin tratare cu acizi şi baze, la
încălzire;
C. ireversibilă şi are loc în prezenţa catalizatorilor de tip Ni,
Pt, Pd;
D. reversibilă şi are loc la temperaturi joase, sub temperatura
ambiantă, fiind catalizată de acizi sau baze;
E. o reacţie de substituţie ce are loc la temperaturi obişnuite,
fiind însă catalizată de acizi sau de baze.
149. Crotonii sunt:
A. hidroxialdehide;
B. aldehide sau cetone nesaturate;
C. hidroxicetone;
D. cetone nesaturate;
E. aldehide nesaturate.

Subiect · pagina 44

44
150. Prin reducerea aldehidei acetice în prezenţă de Pt se
obţine:
A. etanol;
B. aldehidă formică;
C. 2-propanol;
D. acid acetic;
E. metanol.
11. ACIZI ORGANICI
151. Alege varianta corectă:
A. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –CO-R;
B. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –COO-;
C. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –CO-H;
D. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –COOR;
E. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –COOH.
152. Alege răspunsul incorect:
A. etanolul se obţine prin fermentaţia alocoolică a
zaharidelor din fructe;
B. vinul lăsat în contact cu aerul este supus acţiunii unor
bacterii (Micoderma aceti) existente în aer care transformă
etanolul în acid acetic;
C. procesul de transformare enzimatică a etanolului în acid
acetic se numeşte fermentaţie acetică;
D. procesul de transformare enzimatică a atanolului în acid
acetic se numeşte fermentaţie alcoolică;

Subiect · pagina 45

45
E. acidul acetic de uz alimentar se obţine numai prin
fermentaţia enzimatică a etanolului din vin şi se
comercializează sub numele de oţet din vin.
153. Proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt influenţate de
A. prezenţa în moleculă a grupei carboxil, -COOH;
B. prezenţa în moleculă a radicalului hidrocarbonat;
C. prezenţa unui reactant cu reactivitate mare;
D. mediul de reacţie;
E. prezenţa în moleculă atât a grupei carboxil, -COOH, cât şi
a radicalului hidrocarbonat.
154. Reacţia de esterificare are loc în prezenţa unui acid tare şi
decurge conform ecuaţiei de mai jos:
Alege varianta corectă:
A. reacţia în sensul 2 se numeşte esterificare;
B. reacţia în sensul 1 se numeşte hidroliză;
C. acidul tare pune în libertate ioni de H+ care au rol de
catalizator;
D. în urma reacţiei rezultă acetat de metil şi apă;
E. în urma reacţiei rezultă metil etil cetonă şi apă.
155. Reacţia de esterificare are loc în prezenţa unui acid tare şi
decurge conform ecuaţiei de mai jos:
Alege varianta falsă:
A. reacţia în sensul 2 se numeşte hidroliză;
B. reacţia în sensul 1 se numeşte esterificare;
C. acidul tare pune în libertate ioni de H+ care au rol de
catalizator;CH3 C O
OH HO CH2 CH3+ 1
2
CH3 C O
O CH2 CH3
+ H2OCH3 C O
OH HO CH2 CH3+ 1
2
CH3 C O
O CH2 CH3
+ H2O

Subiect · pagina 46

46
D. în urma reacţiei rezultă acetat de metil şi apă;
E. reacţia de esterificare este reversibilă.
156. Reacţia de esterificare are loc în prezenţa unui acid tare şi
decurge conform ecuaţiei de mai jos:
Alege varianta falsă:
A. reacţia în sensul 1 se numeşte esterificare;
B. reacţia în sensul 2 se numeşte hidroliză;
C. acidul tare pune în libertate ioni de H+ care au rol de
catalizator;
D. eliminarea apei se face între OH-ul alcoolic şi H- din
gruparea COOH;
E. reacţia de esterificare este o reacţie reversibilă.
157. Analizând ecuaţia reacţiei
2CH3COOH+CaCO3→(CH3COO)2Ca+H2CO3
alege răspunsul corect:
A. acidul acetic este mai slab decât acidul carbonic;
B. acidul carbonic se descompune uşor în H2 şi CO2;
C. carbonatul de calciu se dizolvă parţial în soluţia de acid
acetic;
D. acidul acetic este un acid organic slab dar mai tare decât
H2CO3;
E. acidul acetic nu eliberează acidul carbonic din sărurile lui.
158. Analizând ecuaţia reacţiei
2CH3COOH+CaCO3→(CH3COO)2Ca+H2CO3
alege răspunsul corect:
A. acidul acetic este mai slab decât acidul carbonic;
B. acidul carbonic se descompune uşor în CO şi H2O;
C. carbonatul de calciu se dizolvă doar parţial în soluţia de
acid acetic;
D. H2CO3 este un acid organic slab dar mai tare decât acidul
acetic;CH3 C O
OH HO CH2 CH3+ 1
2
CH3 C O
O CH2 CH3
+ H2O

Subiect · pagina 47

47
E. acidul acetic eliberează acidul carbonic din sărurile lui.
159. Reacția de esterificare are loc între acizii organici și alcooli în
cataliză acidă. Selectați răspunsul corect:
A. reacția de esterificare este o reacție ireversibilă;
B. reacția de esterificare decurge după un mecanism SN1;
C. reacția de esterificare decurge după un mecanism SN2,
gruparea –OH se elimină din acid iar hidrogenul din
alcool;
D. reacția de esterificare este o reacție reversibilă a cărui
echilibru se deplasează spre stânga la eliminarea apei din
sistem;
E. reacția de esterificare decurge după un mecanism SN2,
gruparea –OH se elimină din alcool iar hidrogenul din
acid.
12. AMINOACIZI. PEPTIDE. PROTEINE
160. Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care
conţin în molecula lor:
A. grupele –CO– şi –NH2;
B. grupele –COOH şi –NH2;
C. grupele –NO2 şi –COOH;
D. grupele –OH şi –NH2;
E. niciun răspuns corect.
161. Alegeţi afirmaţia greşită dintre enunţurile de mai jos. Proteinele
sunt:
A. combinații macromoleculare formate din resturi de
aminoacizi unite prin legături peptidice, care prezintă
anumite conformaţii bine definite, multe având formă de
elice datorită legăturilor de hidrogen;

Subiect · pagina 48

48
B. substanţe organice necesare în cantităţi minime
organismului, care provin din raţia alimentară, unele fiind
produse şi de flora intestinală;
C. clasificate în funcţie de produşii finali rezultaţi prin
hidroliză în haloproteine şi heteroproteine;
D. conţin la capetele catenei polipeptidice grupele – NH2 şi –
COOH libere;
E. structuri macromoleculare amorfe sau cristaline.
162. Moleculele proteinelor sunt constituite din aminoacizi uniţi prin
legături peptidice de forma:
A. –CO–R;
B. –COH;
C. –S–S– ;

Subiect · pagina 49

49
D. –CO–NH–;
E. –NR2.
163. Alegeţi răspunsul corect privind cisteina şi serina:
A. ambele sunt tioaminoacizi;
B. ambele sunt hidroxiaminoacizi;
C. cisteina este un tioaminoacid, serina este un
hidroxiaminoacid;
D. serina este un tioaminoacid, cisteina este un
hidroxiaminoacid;
E. ambele sunt aminoacizi dicarboxilici.
164. Acidul glutamic conţine în moleculă:
A. 2 grupări – NH2 şi o grupare –COOH;
B. 1 grupare – NH2 şi 2 grupări –COOH;
C. 1 grupare – NH2, o grupare –COOH şi o grupare –SH;
D. 2 grupări – NH2, 2 grupări –COOH şi o legătură –S–S–;
E. 1 grupare – NH2, o grupare –COOH şi o grupare –OH.
165. Acidul glutamic conţine în moleculă:
A. 2 atomi hibridizati sp2;
B. 4 atomi hibridizati sp2;
C. 3 atomi hibridizati sp2;
D. 5 atomi de C hibridizati sp3;
E. niciun raspuns corect.
166. Alegeţi răspunsul corect privind modul de precizare a poziţiei
grupei amino în molecula aminoacizilor cu mai mult de trei atomi
de C:
A. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
printr-o cifră, începând cu atomul de C din grupa carboxil;
B. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
numai printr-o cifră, exceptând atomul de C din grupa
carboxil;
C. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
printr-o literă grecească, începând cu atomul de C vecin
grupării carboxil, în cazul aminoacizilor alifatici;

Subiect · pagina 50

50
D. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
numai printr-o literă latină, începând cu atomul de C vecin
grupării carboxil, în cazul aminoacizilor aromatici;
E. răspunsul complet este alcătuit din afirmaţiile de la
punctele a, c şi d.
167. Acidul 2-aminopropanoic se mai numeşte şi:
A. serina;
B. α-alanina;
C. β-alanina;
D. cisteina;
E. valina.
168. Acidul α,ε-diaminohexanoic se mai numeşte şi:
A. valină;
B. fenilalanină;
C. serină;
D. cisteină;
E. lisină.
169. Acidul 2-amino-3-tiopropanoic se mai numeşte şi:
A. valină;
B. fenilalanină;
C. serină;
D. cisteină;
E. lisină.
170. Acidul asparagic mai este numit şi:
A. acid glutamic;
B. acid aspartic;
C. acid α-aminopropanoic;
D. acid α-amino-β-metilbutanoic;
E. acid citric.
171. Valina este denumirea uzuală a:
A. acid α-amino-β-metilbutanoic;
B. acid α-amino-β-fenilbutanoic;
C. acid α-amino-β-fenilpropanoic;

Subiect · pagina 51

51
D. acid α-amino-β-metilpentanoic;
E. acid α,ε-diaminohexanoic.
172. Aminoacizii se pot clasifica după mai multe criterii. După
natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă grupele
funcţionale amino, −NH2 şi carboxil, −COOH, aminoacizii pot fi:
A. aminoacizi alifatici cu catena liniară şi aminoacizi alifatici
cu catenă ramificată;
B. aminoacizi alifatici şi aminoacizi aromatici;
C. aminoacizi monocarboxilici şi aminoacizi policarboxilici;
D. hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi;
E. aminoacizi alifatici, aromatici şi micşti.
173. Valina face parte din clasa aminoacizilor:
A. micşti;
B. aromatici cu catenă ramificată;
C. aromatici cu catena liniară;
D. alifatici cu catenă ramificată;
E. alifatici cu catenă liniară.
174. Fenilalanina face parte din clasa aminoacizilor:
A. micşti;
B. aromatici cu catenă ramificată;
C. aromatici cu catena liniară;
D. alifatici cu catenă ramificată;
E. alifatici cu catenă liniară.
175. Glicina şi β-alanina fac parte din clasa aminoacizilor:
A. micşti;
B. aromatici cu catenă ramificată;
C. aromatici cu catena liniară;
D. alifatici cu catenă ramificată;
E. alifatici cu catenă liniară.
176. Aminoacizii se pot clasifica după mai multe criterii. Acestea
sunt:

Subiect · pagina 52

52
A. după natura radicalului de hidrocarbură şi după poziţia
grupei amino faţă de grupa carboxil;
B. după numărul grupelor funcţionale amino şi carboxil din
moleculă, şi după poziţia grupei amino faţă de grupa
carboxil;
C. după capacitatea organismului de a-i sintetiza sau nu
(esenţiali şi neesenţiali) şi după natura altor grupe
funcţionale din molecula de aminoacid;
D. după caracterul hidrofob sau hidrofil al radicalului
hidrocarbonat din catena laterală, dar şi în funcţie de
proprietăţile acido-bazice ale acestora;
E. toate răspunsurile anterioare constituie criterii de
clasificare.
177. Majoritatea aminoacizilor care intră în alcătuirea proteinelor
sunt:
A. α-aminoacizi;
B. α, β-diaminoacizi;
C. β-aminoacizi;
D. α,ε-diaminoacizi;
E. niciun răspuns corect.
178. Alegeţi afirmaţia greşită dintre enunţurile de mai jos. Proteinele
sunt:
A. combinații macromoleculare formate din resturi de
aminoacizi unite prin legături peptidice, care prezintă
anumite conformaţii bine definite, multe având formă de
elice datorită legăturilor de hidrogen;
B. substanţe organice necesare în cantităţi minime
organismului, care provin din raţia alimentară, unele fiind
produse şi de flora intestinală;
C. clasificate în funcţie de produşii finali rezultaţi prin
hidroliză în haloproteine şi heteroproteine;
D. conţin la capetele catenei polipeptidice grupele – NH2 şi –
COOH libere;
E. structuri macromoleculare amorfe sau cristaline.

Subiect · pagina 53

53
179. Moleculele proteinelor sunt constituite din aminoacizi uniţi prin
legături peptidice de forma:
A. –CO–R;
B. –COH;
C. –S–S–;
D. –CO–NH–;
E. –NR2.
180. Reacţia de recunoastere a α-aminoacizilor constă în:
A. reacţia cu HNO2;
B. eliminarea de NH3;
C. condensarea intramoleculară şi formarea de lactame;
D. reacţia cu CuSO4;
E. niciun răspuns corect.
181. Structura primară a unei proteine reprezintă:
A. modul în care catena polipeptidică se orientează într-o
formă regulată, justificată de existenţa şi numărul
legăturilor de hidrogen intramoleculare;
B. nivelul de organizare cel mai înalt al proteinelor, fiind
rezultatul interacţiei moleculare dintre catenele
polipeptidice independente care au structuri primare,
secundare şi terţiare bine definite;
C. modul de legare al lanţurilor polipeptidice între ele, la un
nivel de organizare structurală ce reprezintă rezultatul
interacţiilor dintre resturile aminoacizilor din catenele
polipeptidice;
D. modul de organizare definit prin numărul, tipul şi
succesiunea aminoacizilor din structura catenei
polipeptidice a lanţului macromolecular;
E. secvenţa în care se succed aminoacizii.
182. Forma α-elice a macromoleculei unei proteine este stabilizată de:
A. legăturile de hidrogen dintre grupele >N‒H şi >C=O;
B. legăturile covalente de sulf realizate între tioaminoacizi;
C. atracţiile electrostatice între grupele-NH3 şi-COO ;

Subiect · pagina 54

54
D. forţele van der Waals dintre resturile hidrocarbonate,
grupările alchil R;
E. niciun răspuns corect.
183. Reacţiile de identificare ale proteinelor sunt:
A. reacţia cu CuSO4, şi reacţia cu HNO3 diluat;
B. reacţia cu CuSO4 şi reacţia de formare a legăturilor
peptidice prin condensare;
C. reacţia cu HNO3 concentrat şi reacţia cu CuSO4;
D. reacţia cu R-CO-Cl şi reacţia cu H-COOH;
E. niciun răspuns corect.
184. Dintre reacţiile de identificare ale aminoacizilor face parte:
A. reacţia de acilare cu R-CO-Cl;
B. reacţia de decarboxilare a unui α-aminoacid;
C. reacţia cu FeCl3;
D. reacţia de esterificare cu R-OH;
E. niciun răspuns corect din cele propuse.
185. Dintre aminoacizii enumeraţi mai jos, unul reprezintă o
vitamină. Alegeţi răspunsul corect:
A. acidul α-amino-izocapronic;
B. acidul β-amino-fenilpropionic;
C. acidul meta-nitro-benzoic;
D. acidul α-amino-β-hidroxibutiric;
E. acidul p-aminobenzoic.
13. ZAHARIDE

Subiect · pagina 55

55
186. În legătură cu structurile chimice de mai jos se dau următoarele
afirmaţii:
(A) (B)
a. glucoza şi fructoza sunt hexoze izomere;
b. glucoza este pentahidroxihexanal;
c. fructoza are 24 enantiomeri;
d. glucoza este hexahidroxipentanal;
e. glucoza are 24 enantiomeri;
Alege răspunsul corect.
A. a, b, c;
B. a, c, d;
C. b, c, d;
D. c, d, e;
E. a, b, e.
187. În legătură cu structurile chimice de mai jos se dau următoarele
afirmaţii:
(A) (B)C
C
C
C
C
C
OH
OH
HO
OH
O
H
H
H
H
H
H2 OH
*
*
*
**
*
*
H2 OH
C
C
C
C
C
C
OH
OH
HO
O
H
H
H
H2OHC
C
C
C
C
C
OH
OH
HO
OH
O
H
H
H
H
H
H2 OH
*
*
*
**
*
*
H2 OH
C
C
C
C
C
C
OH
OH
HO
O
H
H
H
H2OH

Subiect · pagina 56

56
a. glucoza are 23 enantiomeri;
b. glucoza este pentahidroxihexanal;
c. fructoza are 23 enantiomeri;
d. glucoza este hexahidroxipentanal;
e. fructoza este o cetohexoză izomeră corespunzătoare glucozei.
Alege răspunsul corect.
A. a, b, c;
B. a, c, d;
C. b, c, d;
D. b, c, e;
E. a, b, e.
188. În legătură cu structurile chimice de mai jos se dau următoarele
afirmaţii:
(A) (B)
a. oxigenul grupei carbonil şi hidrogenul grupei hidroxil din poziţia
5 formează grupa -OH glicozidic;
b. prin adiţia unui atom de hidrogen de la o grupă –OH la grupa
carbonil are loc formarea unei legături intermoleculare;
c. prin adiţia unui atom de hidrogen de la o grupă –OH la grupa
carbonil are loc formarea unei legături intramoleculare;
d. prin ciclizarea glucozei se formează glucopiranoza;
e. prin ciclizarea glucozei se formează fructofuranoza;
Alege răspunsul corect.
A. a, b, c;
B. a, c, d;
C. b, c, d;
D. b, c, e;C
C
C
C
C
C
OH
OH
HO
OH
O
H
H
H
H
H
H2 OH
1
2
3
4
6
5H2 OH
C
C
C
C
C
C
OH
OH
HO
O
H
H
H
H2OH1
2
3
4
5
6

Subiect · pagina 57

57
E. a, b, e.
189. Reactivul Fehling se foloseşte la identificarea:
A. acetonei;
B. zaharozei;
C. aminoacizilor;
D. aldozelor;
E. acizilor aromatici.
190. Glucoza şi fructoza prezintă următoarele asemănări:
A. sunt anomeri;
B. au caracter reducător;
C. ambele conţin şase atomi de carbon şi o grupare de tip
carbonilic;
D. sunt dizaharide;
E. sunt polizaharide.
191. Prin reducerea fructozei rezultă:
A. sorbitol;
B. acid gluconic;
C. glucoză;
D. amiloză;
E. lactoză.
192. În legătură cu zaharoza alege răspunsul corect:
A. are compoziţia C12H22O12;
B. formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-
fructofuranoză;
C. se esterifică cu sulfat de metil, formând un eter
hexametilic;
D. este o monozaharidă;
E. zaharoza are proprietăţi reducătoare.
193. Monozaharidele sunt substanţe:
A. amorfe monofuncţionale şi cu gust dulce;
B. lichide cu gust dulce;
C. solide, cu funcţiuni mixte şi cu gust dulce;

Subiect · pagina 58

58
D. cristaline, insolubile în apă;
E. sunt stabile la încălzire puternică.
194. Alege răspunsul corect despre fructoză:
A. conţine o grupă aldehidică;
B. posedă două grupe alcool primar;
C. are caracter reducător;
D. la oxidare rezultă acid gluconic;
E. este o pentoză.
195. Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au
în moleculă următoarele grupe funcţionale:
A. alcool şi carbonil;
B. alcool şi ester;
C. acid şi aldehidă;
D. alcool şi carboxil;
E. acid şi cetonă.
196. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are
loc în următoarele condiţii:
A. în prezenţa acizilor minerali tari sau sub acţiunea
enzimelor;
B. în prezenţa acizilor organici;
C. sub acţiunea luminii şi acizilor organici;
D. temperatură ridicată şi enzime;
E. la temperatură scăzută şi catalizatori metalici.
197. Alege răspunsul corect despre amidon:
A. prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens şi
faţă de soluţia Fehling;
B. prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec
echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză;
C. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-
glucoză;
D. este polizaharida de rezervă din regnul animal;
E. este o pulbere albă, cristalizată, cu gust dulce.

Subiect · pagina 59

59
198. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează:
A. două molecule de β-glucopiranoză;
B. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză;
C. două molecule de β-D-fructofuranoză;
D. oxidarea biochimică a 1 gram de zaharoză produce 100
calorii;
E. dextrină.
199. Aldohexozele conţin în structură:
A. o grupă carbonil de tip -CRO;
B. gruparea hidroxil glicozidică apare în formula structurală
aciclică;
C. catenă ramificată;
D. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar;
E. 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar.
200. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide;
B. monozaharidele sunt glucide simple care conţin gruparea
cetonică;
C. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează;
D. acetaţii de celuloză sunt eteri organici;
E. azotaţii de celuloză sunt esteri organici.
201. Următoarea afirmaţie despre zaharide este corectă:
A. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care
hidrolizează;
B. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează;
C. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care
hidrolizează;
D. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare;
E. polizaharidele sunt zaharide complexe de polimerizare.
202. Glucoza şi fructoza participă la reacţia de reducere:
A. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe;

Subiect · pagina 60

60
B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni sau amalgam de
Na şi acid;
C. în prezenţa unui catalizator pe bază de V2O5;
D. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ag2O;
E. cu formare de alcool pentahidroxilic.
203. Alege afirmaţia falsă din variantele de mai jos:
A. glucoza are caracter oxidant;
B. glucoza are caracter reducător;
C. glucoza se oxidează la acid gluconic;
D. glucoza se reduce la alditol;
E. glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+.
204. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează:
A. cu formare de alcool butilic;
B. cu formare de alcool etilic şi CO2;
C. cu formare de alcool propilic şi CO2;
D. cu formare de acid hexanoic şi CO2;
E. în prezenţa catalizatorilor de Pt, Ni.
205. În formulele ciclice ale monozaharidelor:
A. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei
carbonil se numeşte hidroxil piranozic;
B. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei
carbonil se numeşte hidroxil furanozic;
C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei
carbonil este mai puţin reactivă decât celelalte grupe –
OH;
D. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei
carbonil se numeşte hidroxil alcoolic;
E. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei
carbonil se numeşte hidroxil glicozidic.
206. Monozaharidele:
A. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează;
B. sunt polihidroxialdehide care hidrolizează;
C. sunt polihidroxicetone care hidrolizează;

Subiect · pagina 61

61
D. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează;
E. sunt compuşi policarboxilici care nu hidrolizează.
207. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre:
A. zaharoză şi hidroxid de diaminoargint;
B. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I);
C. glucoză şi reactivul Schweitzer;
D. glucoză şi hidroxid de aluminiu;
E. zaharoză şi hidroxid de cupru.
208. Care din afirmaţiile următoare este corectă?
A. oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea
Ag;
B. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine oxid de
cupru (I);
C. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea
Ag;
D. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează
oglinda de argint;
E. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine alditol.
209. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în
moleculele de monozaharide, participă:
A. grupa carboxil şi grupa carbonil;
B. grupa carbonil şi grupa alil;
C. grupa carbonil şi grupa hidroxil;
D. grupa carboxil şi grupa hidroxil;
E. grupa carbonil şi grupa metil.
210. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a
monozaharidelor evidenţiază existenţa:
A. izomeriei de poziţie;
B. izomeriei de funcţiune;
C. izomeriei sterice;
D. izomerilor geometrici;
E. grupărilor carbonil.

Subiect · pagina 62

62
211. În ceea ce priveşte fructoza, alege afirmaţia falsă:
A. poate exista în formă liniară, piranozică şi furanozică;
B. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8
stereoizomeri;
C. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil
secundar;
D. reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic;
E. se reduce la alditol.
212. Referitor la fructoză, alegeţi afirmaţia corectă:
A. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei;
B. este 1,3,4,5,6–hexahidroxi-2-hexanonă;
C. nu prezintă activitate optică;
D. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri;
E. prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de
carbon asimetric.
213. Alegeţi răspunsul greşit:
A. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon
asimetric;
B. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai
hexitolului;
C. fructoza are patru perechi de enantiomeri;
D. glucoza are 16 stereoizomeri;
E. soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive.
214. Zaharidele α-Glucoză şi β-glucoză sunt:
A. izomeri de funcţiune;
B. izomeri de catenă;
C. izomeri de poziţie;
D. stereoizomeri;
E. izomeri geometrici.
215. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţia falsă:
A. este hidroxid de diaminoargint (I);
B. este hidroxid de tetraaminocupru (II);

Subiect · pagina 63

63
C. se obţine din hidroxid de cupru (II) şi amoniac până la
dizolvare;
D. are formula [Cu(NH3)4](OH)2;
E. dizolvă celuloza.
BIBLIOGRAFIE
Manuale de chimie organică
1. Manual de chimie pentru clasa a X-a, Vlădescu Luminiţa,
Tărăbăşanu C., Mihăilă, Luminiţa Irinel Doicin, Editura ART,
Bucureşti, 2009.
2. Manual Chimie pentru clasa a X-a Alexandrescu Elena, Viorica
Zaharia, Mariana Nedelcu, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti, 2005.
3. Manual de chimie pentru clasa a XI-a, C1, Tănăsescu Georgeta,
Ciobanu Adalgiza, Editura Corint, Bucureşti, 2008.
4. Manual de chimie pentru clasa a XI-a, C1, Vlădescu Luminiţa,
Irinel Adriana Badea, Luminiţa Irinel Doicin, Editura ART,
Bucureşti, 2006.
5. Manual de chimie pentru clasa a XI-a, C1, Filiera teoretică, Profil
real, Specializarea matematică-informatică şi ştiinţe ale naturii,
Ionela Alan, Editura Aramis, 2006.
Tratate de chimie organică
1. Avram Margareta, Chimie Organică, Volumele I şi II, Editura
Zecasim, Bucureşti, 1994.
2. Iovu M., Chimie Organică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999.
3. Neniţescu C. D., Chimie Organică, Editura Didactică şi
Pedagogică, volumele I şi II, Ediţia a VIII-a, Bucureşti, 1982.
Culegeri de probleme

Subiect · pagina 64

64
1. Alexandrescu Elena, Dănciulescu Doina, Chimie-organică pentru
liceu: sinteze probleme teste, Editura Explorator, Ploieşti, 2009.
2. Arsene Paraschiva, Marinescu Cecilia, Chimie Organică - teste de
evaluare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
3. Arsene Paraschiva, Marinescu Cecilia, Chimie organică. Teorie şi
probleme pentru performanţa la bacalaureat şi admitere, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008.
4. Arsene Paraschiva, Marinescu Cecilia, Chimie şi probleme de
chimie organică, Editura All, Bucureşti, 1997.
5. Dorneanu Maria, Ştefănescu Eugenia, Gheorghiţă Nastasia,
Tătărângă Gabriela, Chimie Organică-Culegere de teste pentru
admitere, Editura "Gr. T. Popa", U.M.F. Iaşi, 2012.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2023Biologie · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și programe medicaleDeschide fișa Model de pregătire · 2023Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină și Medicină DentarăDeschide fișa Simulare · 2024Biologie · Medicină Generală – iulieDeschide fișa Model de pregătire · 2022Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru FarmacieDeschide fișa Model de pregătire · 2022Biologie · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și programe medicaleDeschide fișa Model de pregătire · 2022Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină și Medicină DentarăDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2023 pentru Chimie organică, la Facultatea de Medicină și Farmacie. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.