Pregătire cu un profesor

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
Str. Domnească nr.47, cod postal 800008, Galați, România, tel: +40 336 130 109, fax: +40 236 461 353, e-mail: rectorat@ugal.ro, web: www.ugal.ro
Operator înscris sub nr. 36338 în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal.
1/1
MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2021
TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ
ACESTE MODELE DE TESTE SUNT RECOMANDATE PENTRU CANDIDAȚII
CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
Programele:
Medicină,
Medicină dentară.

Subiect · pagina 2

8
1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI
ORGANICE. HIDROCARBURI
1. Substanţele organice se împart în două mari grupe:
A. hidrocarburi saturate şi hidrocarburi nesaturate;
B. hidrocarburi aromatice şi hidrocarburi nearomatice;
C. hidrocarburi şi compuşi organici cu funcţiuni;
D. substanţe organice care conţin elemente organogene şi
substanţe organice care nu conţin elemente organogene;
E. niciun răspuns corect.
2. Se dau următoarele afirmaţii privind legătura covalentă:
1. legătura covalentă se realizează prin punerea în comun de
electroni neîmperecheaţi;
2. legătura covalentă se realizează pe baza transferului de electroni
şi a interacţiei electrostatice;
3. legătura covalentă se realizează prin întrepătrunderea a doi
orbitali atomici monoelectronici;
4. la formarea unei legături covalente se formează un orbital
molecular de legătură;
5. toate răspunsurile sunt corecte.
Răspunsurile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 2, 3, 4;
C. 1, 2, 4;
D. 1, 3, 4;
E. 5.

Subiect · pagina 3

9
3. După numărul de perechi de electroni puşi în comun între doi atomi,
legătura covalentă poate fi:
A. de tip σ şi de tip π;
B. simplă şi dublă;
C. sp3, sp2 şi sp;
D. simplă, dublă şi triplă;
E. niciun răspuns corect.
4. Alegeţi afirmaţia corectă privind legătura covalentă dublă:
A. apare atunci când între cei doi atomi se pun în comun două
perechi de electroni;
B. molecula de CO2 conţine o legătură covalentă dublă;
C. apare în molecula tuturor hidrocarburilor;
D. atomii participanţi la dubla legătură sunt în stare de
hibdridizare sp3;
E. toate răspunsurile sunt corecte.
5. Alegeţi afirmaţia corectă privind legătura covalentă triplă:
A. moleculele de azot, acid cianhidric şi izopren prezintă o
legătură covalentă triplă;
B. firele de melană se obţin din acrilonitril, care conţine o
legătură covalentă triplă;
C. o legătură covalentă triplă se formează atunci când între cei
doi atomi se pun în comun două perechi de electroni;
D. toate substanţele care conţin în moleculă o legătură
covalentă triplă se numesc alchine;
E. niciun răspuns corect.
6. În funcţie de tipul orbitalilor atomici care participă la formarea
legăturilor covalente şi de modul cum are loc întrepătrunderea lor,
se deosebesc:
A. orbitali moleculari de tip σ;
B. orbitali moleculari de tip s, p şi d;
C. orbitali moleculari de tip σ, π şi α;
D. orbitali moleculari de legătură de tip σ şi π;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 4

10
7. Se dau afirmaţiile:
1. prin intrepătrunderea a doi orbitali atomici de-a lungul axei ce
uneşte nucleele atomilor, se obţine un orbital molecular de tip π;
2. forma orbitalului σ nu permite rotirea atomilor în jurul legăturii σ
formate;
3. prin intrepătrunderea a doi orbitali atomici de-a lungul axei ce
uneşte nucleele atomilor, se obţine un orbital molecular de tip σ;
4. prin intrepătrunderea laterală a doi orbitali atomici p cu axele
paralele, se obţine un orbital molecular de tip π;
5. forma orbitalului de tip π permite rotirea atomilor în jurul legăturii.
Răspunsurile corecte sunt:
A. 1 şi 2;
B. 3 şi 4;
C. 1 şi 5;
D. 2 şi 3;
E. 4 şi 5.
8. Alegeţi afirmaţia corectă din următoarele propuneri:
A. legătura covalentă simplă este de fapt o legătură π;
B. egătura covalentă triplă este formată dintr-o legătură π şi
două legături σ;
C. legătura covalentă dublă este formată din două legături π;
D. legătura covalentă dublă este formată din două legături σ;
E. legătura covalentă triplă este formată dintr-o legătură σ şi
două legături π.
9. Se dau afirmaţiile de mai jos:
1. procesul de redistribuire a electronilor de valenţă în orbitali noi,
numiţi ‘hibrizi’, în vederea formării legăturilor covalente, se
numeşte ‘hibridizare’;
2. participarea orbitalilor hibrizi la realizarea legăturilor covalente
asigură distanţe minime între orbitalii moleculari de legătură;
3. orbitalii hibrizi au o nouă formă, o nouă energie şi o nouă
orientare în spaţiu;
4. participarea orbitalilor hibrizi la realizarea legăturilor covalente
asigură repulsii maxime între norii lor electronici;

Subiect · pagina 5

11
5. în moleculele hidrocarburilor, atomii de C participă la formarea
catenelor hidrocarburilor numai în stare de hibridizare sp2 şi sp3.
Răspunsurile corecte sunt:
A. 1, 2 şi 3;
B. 2 şi 3;
C. 1 şi 3;
D. 2, 3 şi 4;
E. 4 şi 5.
10. În molecula metanului, atomul de C:
A. prezintă starea de hibridizare sp;
B. prezintă starea de hibridizare sp2;
C. prezintă starea de hibridizare sp3;
D. nu se prezintă în stare hibridizată;
E. niciun răspuns corect.
11. Indicaţi care dintre următorii compuşi organici prezintă atomi de C
în stare de hibridizare sp3:
A. etan, etenă, etină, benzen;
B. etenă, etină, benzen;
C. etină, benzen;
D. numai etan;
E. numai benzen.
12. Se dau următoarele afirmaţii privind molecula metanului:
1. atomul de C îşi distribuie electronii de valenţă în patru orbitali
nehibridizaţi, orientaţi tetraedric;
2. cei patru orbitali hibrizi se întrepătrund cu patru orbitali s de H,
realizând astfel legături de tip σ;
3. unghiurile dintre covalenţele de tip σ este de 109º18’;
4. atomul de C îşi distribuie electronii de valenţă în patru orbitali
hibrizi, orientaţi tetraedric;
5. unghiurile dintre cele patru covalenţe σ este de 109º28’.
Răspunsurile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 2, 3, 4;

Subiect · pagina 6

12
C. 3, 4, 5;
D. 2, 4, 5;
E. 1, 4, 5.
13. Alegeţi răspunsul corect privind hibridizarea de tip sp3 a unui atom
de C:
A. hibridizarea de tip sp3 constă în combinarea unui orbital s
cu doi orbitali p;
B. orbitalii hibrizi sunt bilobari, mărimea tuturor lobilor fiind
identică;
C. energia orbitalilor hibrizi este mai mică decât energia
orbitalului s şi mai mare decât energia orbitalilor p;
D. orientarea orbitalilor hibrizi este tetraedrică, unghiul dintre
aceştia fiind de 108º29’;
E. hibridizarea de tip sp3 constă în combinarea unui orbital s
cu trei orbitali p, din care rezultă patru orbitali hibrizi sp3
bilobari cu un lob extins, de aceeaşi energie.
14. Se dau afirmațiile de mai jos referitoare la hibridizarea de tip sp2 a
unui atom de C:
1. hibridizarea de tip sp2 constă în combinarea unui orbital s cu doi
orbitali p, din care rezultă trei orbitali hibrizi sp2 de aceeaşi
energie;
2. hibridizarea de tip sp2 constă în combinarea unui orbital s cu doi
orbitali p, din care rezultă doi orbitali hibrizi de aceeaşi energie;
3. orbitalii hibrizi sunt bilobari, cu un lob extins;
4. orientarea orbitalilor hibrizi este trigonală;
5. energia orbitalilor hibrizi este mai mare decât a orbitalului s şi
mai mică decât energia orbitalilor p.
Afirmațiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 3, 4, 5;
C. 1, 2, 4, 5;
D. 1, 3, 4, 5;
E. 3, 4, 5.

Subiect · pagina 7

13
15. Se dau afirmațiile de mai jos referitoare la orbitalii hibrizi de tip
sp2 ai unui atom de C:
1. axele orbitalilor sp2 sunt coplanare;
2. unghiul format între axele orbitalilor sp2 este de 120º;
3. orbitalii hibrizi sunt bilobari, mărimea tuturor lobilor fiind
identică;
4. orientarea orbitalilor hibrizi este trigonală;
5. orbitalul p nehibridizat este orientat perpendicular pe planul
axelor orbitalilor hibrizi.
Afirmațiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 3, 4, 5;
C. 1, 2, 4, 5;
D. 1, 3, 4, 5;
E. 3, 4, 5.
16. Se dau afirmațiile de mai jos referitoare la hibridizarea de tip sp a
unui atom de C:
1. hibridizarea de tip sp constă în combinarea unui orbital s cu un
orbital p, din care rezultă doi orbitali hibrizi sp de aceeaşi
energie;
2. hibridizarea de tip sp constă în combinarea unui orbital s cu doi
orbitali p, din care rezultă trei orbitali hibrizi de aceeaşi energie,
cu un unghi între axe de 120º;
3. orbitalii hibrizi sunt bilobari, cu un lob extins;
4. orientarea orbitalilor hibrizi este diagonală;
5. energia orbitalilor hibrizi este mai mare decât a orbitalului s şi
mai mică decât energia orbitalilor p.
Afirmațiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 3, 4, 5;
C. 1, 2, 4, 5;
D. 1, 3, 4, 5;
E. 3, 4, 5.
17. Se dau următoarele afirmații referitoare la orbitalii hibrizi de tip sp
ai unui atom de C:

Subiect · pagina 8

14
1. orientarea orbitalilor hibrizi este trigonală;
2. unghiul format între axele orbitalilor sp este de 180º;
3. orbitalii hibrizi sunt bilobari, mărimea tuturor lobilor fiind
identică;
4. orbitalii p nehibridizati sunt orientaţi perpendicular între ei;
5. orbitalii p nehibridizati sunt orientaţi perpendicular pe axa
orbitalilor hibrizi;
Afirmațiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 3, 4, 5;
C. 2, 4, 5;
D. 1, 3, 4;
E. niciun răspuns exact.
18. Molecula vitaminei H (acid p-amino-benzoic) prezintă:
A. 6 atomi hibridizaţi sp2;
B. 7 atomi hibridizaţi sp2;
C. 8 atomi hibridizaţi sp2;
D. 9 atomi hibridizaţi sp2;
E. niciun răspuns corect.
19. Moleculele de acid cianacetic, acid malonic şi acrilonitril conţin:
A. câte trei legături π;
B. câte două legături π;
C. câte o legătură π;
D. numai acidul cianacetic şi acrilonitrilul conţin 3 legături π;
E. numai acidul malonic şi acrilonitrilul conţin 2 legături π.
20. Molecula acidului cianacetic conţine:
A. 2 legături π, 7 legături σ, 1 atom C hsp şi 1 atom C hsp3;
B. 3 legături π, 8 legături σ, 1 atom C hsp, 1 atom C hsp2;
C. 3 legături π, 8 legături σ, 1 atom C hsp, 1 atom C hsp2 şi 1
atom C hsp3;
D. 3 legături π, 8 legături σ, 2 atomi C hsp3, 1 atom C hsp2 şi
1 atom C hsp;
E. niciun răspuns exact.

Subiect · pagina 9

15
2. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI.
IZOMERIA COMPUŞILOR ORGANICI
21. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. alcanii sunt hidrocarburile saturate aciclice ce prezintă
reactivitatea mai ridicată decat a dienelor, alchinelor şi
arenelor;
B. reactivitatea alcanilor se datorează prezenţei legăturilor
sigma din moleculă, în care distribuţia electronilor fiind
echilibrată uniform acestea sunt mai uşor de distrus;
C. alcanii prezintă în structura moleculară doar legături
covalente simple, iar nesaturarea echivalentă N.E. = 1;
D. reactivitatea scăzută a alcanilor se datorează prezenţei
legăturilor sigma din moleculă, în care distribuţia
electronilor fiind echilibrată uniform, acestea sunt cel mai
greu de distrus;
E. niciun răspuns corect.
22. Din clasa hidrocarburilor fac parte:
A. alcanii, cicloalcanii, alchenele, alcadienele, alchinele şi
arenele;
B. numai alcanii şi cicloalcanii;
C. numai alchenele, alcadienele şi alchinele;
D. alcanii, cicloalcanii, alchenele, alcadienele şi
hidrocarburile aromatice;
E. numai alchenele, alcadienele.
23. Nesaturarea echivalentă (N.E.) a compuşilor organici poate avea
valori cuprinse între 0 – 7. Fie o substanţă ce prezintă nesaturarea
echivalentă N.E. = 0. Acest compus poate conţine în moleculă:
A. numai legaturi covalente simple, respectiv un alcan;
B. o legătură covalentă dublă, respectiv o alchenă;
C. două legături covalente duble, respectiv o alcadienă;

Subiect · pagina 10

16
D. un nucleu benzenic, respectiv o arenă mononucleară;
E. două sau mai multe nuclee benzenice, respectiv o arenă
dinucleară sau polinucleară.
24. Nesaturarea echivalentă (N.E.) a compuşilor organici poate avea
valori cuprinse între 0 – 7. Indicaţi răspunsul corect privind clasa de
hidrocarburi corespunzătoare nesaturării echivalente, N.E.,
menţionate:
A. N.E. = 4 pentru arene dinucleare;
B. N.E. = 1 pentru alcani;
C. N.E. = 1 pentru alcadiene;
D. N.E. = 2 pentru arenele mononucleare;
E. N.E. = 0 pentru alcani.
25. Nesaturarea echivalentă (N.E.) sau cifra de nesaturare, este o
mărime teoretică ce indică nesaturarea globală produsă în moleculă
de prezenţa unor legături multiple (omogene sau heterogene) sau a
unor cicluri. În baza valorilor N.E. se pot face şi aprecieri asupra
structurii globale a moleculei substanţei respective.
Alegeţi afirmaţia corectă pentru N.E. = 2:
A. compusul este aromatic şi prezintă o structură aromatică
dinucleară;
B. compusul este alifatic şi prezintă două catene ciclice
saturate şi două legături duble în moleculă;
C. compusul este alifatic şi prezintă în moleculă: fie două
catene ciclice saturate, fie două legături duble, fie un ciclu
saturat şi o legatură dublă, fie o legătură triplă;
D. compusul este alifatic şi prezintă două catene ciclice
nesaturate şi două legături duble în moleculă;
E. compusul este alifatic şi prezintă o catenă ciclică saturată şi
două legături duble în moleculă.
26. Indicaţi răspunsul corect privind compuşii organici ce prezintă
nesaturarea echivalentă N.E. ≥ 7:
A. hidrocarburile aromatice dinucleare şi polinucleare;
B. cicloalcanii şi alchenele;
C. alcadienele;

Subiect · pagina 11

17
D. hidrocarburile aromatice de tipul arenele mononucleare;
E. alchinele.
27. Nesaturarea echivalentă (N.E.) a compuşilor organici poate avea
valori cuprinse între 0–7. Indicaţi răspunsul corect privind clasa de
hidrocarburi corespunzătoare N.E. menţionat:
A. N.E. = 0 pentru alchene; N.E. = 2 pentru alcadiene;
B. N.E. = 1 pentru alchene; N.E. = 0 pentru alcadiene;
C. N.E. = 3 pentru alchene; N.E. = 1 pentru alcadiene;
D. N.E. = 1 pentru alchene; N.E. = 2 pentru alcadiene şi
alchine;
E. niciun răspuns corect.
28. Nesaturarea echivalentă a compuşilor organici se mai numeşte şi
‘grad de nesaturare’ al unui compus. Indicaţi răspunsul corect din
exemplele de mai jos:
A. N.E. = 1 pentru alchene; N.E. = 0 pentru alcadiene;
B. 4≤ N.E <7 pentru hidrocarburile aromatice
mononucleare;
C. N.E. > 7 pentru arene polinucleare;
D. N.E. = 1 pentru alcadiene;
E. N.E. = 1 pentru alchine.
29. Numărul compuşilor organici este foarte mare, acesta variind în
funcţie de tipul gupării funcţionale care intră în structura chimică a
acestora. Se numeşte ‘serie omoloagă’ sau ‘clasă de compuşi
organici’:
A. clasa a căror compuşi conţine o grupă funcţională identică,
dar diferă între ei prin gruparea -CH2-CH2-;
B. clasa a căror compuşi conţine o grupă funcţională identică;
termenii nu diferă între ei din punct de vedere al proprietăţi
lor fizice şi chimice;
C. clasa a căror compuşi conţine o grupă funcţională identică,
dar diferă între ei printr-o grupare -CH2-. Termenii diferă
puţin între ei din punct de vedere al proprietăţilor fizice şi
chimice;

Subiect · pagina 12

18
D. o grupare de compuşi organici care prezintă aceeaşi
formulă moleculară, dar fac parte din clase de substanţe
diferite;
E. niciun răspuns exact.
30. Chiar dacă etanolul şi etanul conţin doi atomi de carbon în
moleculă, etanolul prezintă un punct de fierbere mai ridicat decât
al etanului deoarece:
A. alcanii conţin în moleculă numai legături covalente sigma;
B. alcanii conţin în moleculă numai atomi de C în stare de
hibridizare sp3;
C. grupa funcţională –OH care este prezentă în molecula
etanolului permite stabilirea de legături de hidrogen;
D. alcoolii sunt substanţe ce conţin în moleculă grupări -OH;
E. niciun răspuns exact.
31. Indicaţi răspunsul corect privind clasa de hidrocarburi
corespunzătoare nesaturării echivalente N.E. = 2:
A. alcadiene şi alchine;
B. alcani;
C. alchene;
D. alcadiene şi cicloalcani;
E. arene.
32. Indicaţi răspunsul corect privind nesaturarea echivalentă a
hidrocarburii corespunzătoare C6H6:
A. N.E. = 4;
B. N.E. = 3;
C. N.E. = 2;
D. N.E. = 1;
E. N.E. = 0.
33. Formula moleculară a alcanilor este:
A. CnH2n-2, unde n > 3;
B. CnH2n, unde n > 2;
C. CnH2n-2, unde n > 2;
D. CnH2n+2, unde n ≥ 1;

Subiect · pagina 13

19
E. CnH2n+2, unde n > 1.
34. Formula moleculară a alchenelor este:
A. CnH2n, unde n ≥ 2;
B. CnH2n-2, unde n > 1;
C. CnH2n-2, unde n > 3;
D. CnH2n+2, unde n ≥ 1;
E. CnH2n, unde n > 2.
35. Formula moleculară a alcadienelor este:
A. CnH2n-2, unde n ≥ 3;
B. CnH2n-2, unde n ≥ 2;
C. CnH2n-2, unde n > 3;
D. CnH2n-2, unde n ≥ 4;
E. CnH2n-2, unde n > 2.
36. Formula moleculară a alchinelor este:
A. CnH2n-2, unde n ≥ 3;
B. CnH2n+2, unde n ≥ 2;
C. CnH2n-2, unde n > 3;
D. CnH2n-2, unde n ≥ 2;
E. CnH2n-2, unde n > 2.
37. Alcadienele şi alchinele se deosebesc între ele prin:
A. formula moleculară a alchinelor este CnH2n-2, iar a
alcadienelor este CnH2n+2;
B. nesaturarea echivalentă N.E. pentru alcadiene este 3, iar
pentru alchine este 2;
C. formula moleculară a alcadienelor este CnH2n-2, unde n ≥ 3,
iar a alchinelor este CnH2n+2, unde n ≥ 2;
D. natura legăturilor covalente din moleculă: alchinele
prezintă o legătură covalentă triplă, iar alcadienele prezintă
două legături covalente duble;
E. niciun răspuns corect.
38. Formula moleculară generală a hidrocarburilor aromatice
mononucleare este:

Subiect · pagina 14

20
A. CnH2n-2 unde n ≥ 6;
B. CnH2n-12 unde n ≥ 6;
C. CnH2n-12 unde n ≥ 10;
D. CnH2n-6 unde n ≥ 6;
E. niciun răspuns corect.
39. Formula moleculară generală a hidrocarburilor aromatice este:
A. CnH2n-6 unde n ≥ 7 pentru arenele mononucleare;
B. CnH2n-12 unde n ≥ 10 pentru arenele dinucleare şi
polinucleare;
C. CnH2n-6 unde n ≥ 5 pentru arenele mononucleare;
D. CnH2n-12 unde n ≥ 6 pentru arenele dinucleare şi
polinucleare;
E. nicio variantă corectă.
40. În cadrul unei serii omoloage, restul de hidrocarbură poate
influenţa gradul de manifestare a unei proprietăţi chimice, dar nu
schimbă proprietatea respectivă. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. prezenţa substituienţilor de ordinul I legaţi la catena
laterală a nucleului benzenic măresc reactivitatea acestuia
în reacţiile de substituţie prin scăderea densităţii de
electroni pe nucleu;
B. prezenţa substituienţior de ordinul II legaţi de benzen
măresc reactivitatea nucleului benzenic de care sunt legaţi
în reacţiile de substituţie;
C. atât substituienţii de ordin I cât şi cei de ordin II măresc
reactivitatea nucleului benzenic;
D. prezenţa substituienţilor de ordinul I legaţi direct la nucleul
benzenic măresc reactivitatea acestuia în reacţiile de
substituţie prin creşterea densităţii de electroni pe nucleu;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 15

21
3. ALCANI. METANUL
41. În n-alcani şi izoalcani, toţi atomii de carbon se leagă de alţi patru
atomi prin:
A. patru legături covalente simple orientate tetraedric;
B. legături multiple orientate după vârfurile unui triunghi
echilateral;
C. legături triple orientate coplanar;
D. legături duble orientate după o axă de simetrie;
E. legături covalente simple sigma orientate coplanar.
42. Alcanii cu aceeaşi formulă moleculară care diferă prin aranjamentul
atomilor de carbon în catenă sunt:
A. izomeri de poziţie;
B. izomeri de catenă;
C. izomeri de conformaţie;
D. izomeri geometrici;
E. stereoizomeri.
43. În alcani legăturile C-C sunt legături covalente nepolare iar
legăturile C-H din alcani sunt legături covalente foarte slab polare
fiind considerate practic nepolare. Moleculele hidrocarburilor
saturate sunt:
A. molecule nepolare şi între acestea se exercită interacţiuni
foarte slabe (forţe de dispersie);
B. molecule polare şi între acestea se exercită forţe van der
Waals;
C. molecule polare şi între acestea se exercită forţe de atracţie
dipol-dipol;
D. molecule nepolare şi între acestea se exercită forţe de
natură electrostatică;
E. molecule polare şi între acestea se exercită forţe de natură
electrostatică.

Subiect · pagina 16

22
44. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule
nepolare;
C. alcanii inferiori prezintă miros neplăcut;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin formula
moleculară;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
45. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule polare;
C. alcanii inferiori prezintă miros neplăcut;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de
carbon din catenă;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
46. Alegeți afirmația adevărată:
A. izoalcanii sunt solubili în apă dar insolubili în solvenţi
organici;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. n-alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de C au
aceeaşi formulă moleculară;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
47. Legăturile C–C din alcani se rup prin reacţii de:
A. halogenare și izomerizare;
B. izomerizare și cracare;
C. ardere și halogenare;
D. dehidrogenare și cracare;
E. dehidrogenare și halogenare.
48. Fenil-izopropanul conţine:
A. cinci atomi de carbon secundari;.
B. cinci atomi de carbon cuaternari;

Subiect · pagina 17

23
C. un atom de carbon secundar;
D. cinci atomi de carbon primari;
E. doi atomi de carbon primari.
49. Următoarele hidrocarburi 2-metilbutanul, n-pentanul şi 2,2-
dimetilpropanul:
A. dau reacţii de hidrogenare;
B. au formula moleculară C5H10;
C. sunt izomeri de catenă;
D. sunt hidrocarburi nesaturate;
E. sunt solubile în apă.
50. Selectează răspunsul corect:
A. prin oxidarea energică, moleculele alcanilor îşi măresc
conţinutul în oxigen;
B. arderea substanţelor organice este un proces endoterm;
C. prin arderea alcanilor se absoarbe o cantitate mare de
energie;
D. prin ardere în oxigen sau aer, alcanii se transformă în CO2
şi H2O;
E. alcanii au formula generală CnH2n-2.
51. Compusul cu denumirea 2,2-dimetilbutan prezintă:
A. un atom de carbon cuaternar şi patru atomi de carbon
secundari;
B. patru atomi de carbon primari şi doi atomi de carbon
secundari;
C. trei atomi de carbon sunt vicinali şi trei atomi de carbon
sunt geminali;
D. trei atomi de carbon sunt cuaternari şi doi atomi de carbon
sunt secundari;
E. un atom de carbon cuaternar, patru atomi de carbon primari
şi un atom de carbon secundar.
52. Forţele intermoleculare slabe dintre moleculele alcanilor
determină:

Subiect · pagina 18

24
A. puncte de topire şi de fierbere scăzute ale alcanilor, care
cresc cu creşterea masei moleculare;
B. puncte de topire şi de fierbere scăzute ale alcanilor, care
scad cu creşterea masei moleculare;
C. puncte de topire şi de fierbere scăzute ale alcanilor, care
cresc cu scăderea masei moleculare;
D. puncte de topire şi de fierbere crescute ale alcanilor, care
scad cu scăderea masei moleculare;
E. puncte de topire şi de fierbere crescute ale alcanilor, care
cresc cu creşterea masei moleculare.
53. Ramificarea catenei saturate micşorează punctul de fierbere al
compuşilor respectivi pentru că:
A. distanţele dintre molecule cresc şi scade tăria
interacţiunilor intermoleculare;
B. distanţele dintre molecule scad şi scade tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. distanţele dintre molecule cresc şi creşte tăria
interacţiunilor intermoleculare;
D. distanţele dintre molecule scad şi creşte tăria interacţiunilor
intermoleculare;
E. scade tăria interacţiunilor electrostatice dintre molecule.
54. Despre alcani alegeți afirmația adevărată:
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt solubili în apă, dar insolubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
55. Alegeți afirmația adevărată despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii au formulă moleculară și structurală
diferită;

Subiect · pagina 19

25
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mari decât n-
alcanii;
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici;
D. izoalcanii sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenţi
organici;
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf.
56. Alege varianta corectă despre alcani:
A. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de poziţie;
B. izomerii de catenă au structuri chimice identice;
C. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbonau
aceleaşi temperaturi de fierbere;
D. la temperatură şi presiune normală, termenii medii din seria
alcanilor sunt gazoşi;
E. ramificarea catenei alcanilor determină scăderea punctelor
de fierbere.
57. Selectaţi propoziţia adevărată:
A. alcanii solizi plutesc deasupra apei;
B. ramificarea catenei alcanilor creşte tăria interacţiunilor
intermoleculare;
C. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
D. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul;
E. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de poziție.
58. Despre alcani este adevărată următoarea afirmaţie:
A. în hidrocarburile nesaturate există doar legături covalente
simple C–C;
B. alcanii au reactivitate chimică ridicată;
C. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi;
D. n-alcanii inferiori şi izoalcanii corespunzători au densitate
mai mare decât a apei;
E. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare.
59. Despre alcani este adevărată afirmaţia:
A. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare;
B. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule polare;

Subiect · pagina 20

26
C. alcanii inferiori sunt inodori;
D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin formula
moleculară;
E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune.
60. Reacţia de substituţie este caracteristică hidrocarburilor saturate şi
constă în:
A. înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului cu
modificarea catenei alcanului;
B. înlocuirea unui atom de carbon din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului fără
modificarea catenei alcanului;
C. înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului fără
modificarea catenei alcanului;
D. înlocuirea unui atom de carbon din molecula alcanului cu
un atom sau o grupă de atomi din molecula reactantului cu
modificarea catenei alcanului;
E. înlocuirea unui atom de hidrogen şi a unui atom de carbon
din molecula alcanului cu un atom sau o grupă de atomi din
molecula reactantului fără modificarea catenei alcanului.
61. Reacţia de izomerizare a n-alcanilor este:
A. catalizată de AlCl3, în prezenţa apei la temperatura de 500o
C;
B. catalizată de AlCl3, în prezenţa urmelor de apă la
temperatura de 50-100o C;
C. catalizată de V2O5, în prezenţa urmelor de apă la
temperaturi ridicate;
D. catalizată de Ni, Pt, Pd, la temperatura de 50-100o C;
E. catalizată de Cr2O3/Al2O3 la temperatura de 400-600o C.

Subiect · pagina 21

27
4. ALCHENE
62. Se numesc alchene hidrocarburile care:
A. prezintă trei atomi hibridizaţi sp2 în moleculă şi o catenă
aciclică;
B. prezintă o legătură multiplă în moleculă şi o catenă aciclică;
C. prezintă o legătură triplă în moleculă şi o catenă aciclică
liniară sau ramificată;
D. prezintă o legătură dublă >C=C< în moleculă şi o catenă
aciclică liniară sau ramificată;
E. prezintă o legătură multiplă în moleculă şi o catenă aciclică
liniară sau ramificată.
63. Alegeţi afirmaţia greşită referitoare la algoritmul de denumire a
alchenelor ce prezintă aceeaşi catenă, dar care se diferenţiază prin
poziţia legăturii duble din catenă:
A. din numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon în
moleculă ca şi alchena, se înlocuieşte sufixul –an cu sufixul
-enă;
B. se numerotează catena astfel încât să se obţină indicele de
poziţie cel mai mare;
C. se indică în faţa denumirii, numărul atomului de carbon din
catenă, după care urmează legătura dublă;
D. se numerotează catena astfel încât să se obţină indicele de
poziţie cel mai mic;
E. 1-butena şi 2-butena diferă prin poziţia dublei legături în
moleculă.
64. Alegeţi afirmaţia greşită referitoare la izoalchene:
A. izoalchenele se denumesc asemănător cu izoalcanii,
alegând cea mai lungă catena liniară care conţine legătura
dublă;

Subiect · pagina 22

28
B. sensul de numerotare a catenei izoalchenelor este acela
pentru care indicele de poziţie al dublei legături este cel mai
mare;
C. dacă dubla legătură are acelaşi indice de poziţie, indiferent
de sensul de numerotare a catenei principale, numerotarea
acesteia se face astfel încât ramificaţiile să aibă indicii de
poziţie cei mai mici;
D. 2-metil-propena se mai numeşte şi izobutenă;
E. 2-metil-1-butena şi 2-metil-2-butena sunt două izoalchene
izomere de poziţie.
65. Se dau următoarele afirmaţii privind structura alchenelor:
1. în molecula unei alchene, numai doi atomi de C sunt hibridizaţi
sp2 şi fiecare dintre ei sunt legaţi de alţi doi atomi prin legături σ;
2. axele orbitalilor sp2 sunt coplanare, cu unghiuri între ele de 120º;
3. ceilalţi atomi de C, care nu fac parte din legătura dublă,
realizează fiecare patru legături σ orientate tetraedric;
4. atomii de C hibridizaţi sp2 împreună cu ceilalţi atomi C
hibridizaţi sp3 de care se leagă aceştia adoptă o orientare în zig-
zag;
5. distanţa dintre cei doi atomi de C hibridizaţi sp2 este de 1,54Å,
în timp ce distanţa dintre cei doi atomi de C hibridizaţi sp3 este
de 1,33Å.
Afirmaţiile corecte sunt:
A. 1, 2, 3;
B. 2, 3, 4;
C. 3, 4, 5;
D. 1, 3, 4;
E. 2, 4, 5.
66. Două alchene sunt ‘izomeri de catenă’ dacă:
A. prezintă aceeaşi formula moleculară, dar diferă prin poziţia
dublei legături din catenă;
B. prezintă aceeaşi formula moleculară, dar diferă prin
aranjamentul atomilor de C hibridizaţi sp2;

Subiect · pagina 23

29
C. prezintă aceeaşi catenă, dar diferă prin poziţia legăturii π
din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară şi diferă prin
aranjamentul atomilor de C în moleculă;
E. niciun răspuns nu este corect.
67. Două alchene sunt ‘izomeri de poziţie’ dacă:
A. deşi prezintă aceeaşi formulă moleculară, nu diferă prin
poziţia dublei legături în catenă;
B. prezintă aceeaşi formulă moleculară, dar diferă prin
aranjamentul tuturor atomilor de C;
C. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, dar
diferă prin poziţia legăturii π din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară, dar diferă prin
orientarea substituienţilor atomilor de C hibridizaţi sp2 din
moleculă;
E. niciun răspuns nu este corect.
68. Două alchene sunt ‘izomeri geometrici’ dacă:
A. prezintă aceeaşi formulă moleculară, care diferă prin
aranjamentul atomilor de C în moleculă;
B. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, cu
aceeaşi poziţie a legăturii π din catenă;
C. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, dar
diferă prin poziţia legăturii π din moleculă;
D. prezintă aceeaşi formulă moleculară, cu aceeaşi catenă, cu
aceeaşi poziţie a legăturii π din catenă, dar diferă prin
orientarea substituienţilor diferiţi ai atomilor de C
hibridizaţi sp2 din moleculă, faţă de legătura dublă.
E. niciun răspuns corect.
69. Alchenele se mai numesc şi olefine, de la termenul latinesc ‘oleum
faciens’, datorită unei proprietăţi caracteristice unui termen din
această clasă de substanţe. Alegeţi afirmaţia corectă dintre cele de
mai jos, care susţine această denumire:
A. termenul ‘olefine’ este datorat proprietăţii propenei de a
forma, prin tratare cu clor, o substanţă cu aspect uleios;

Subiect · pagina 24

30
B. termenii mijlocii, cu peste 4 atomi de C, din clasa
alchenelor sunt substanţe lichide uleioase;
C. termenul ‘olefine’ se referă la proprietatea alchenelor de a
fi complet miscibile cu grăsimile;
D. termenul ‘olefine’ este datorat proprietăţii etenei de a
forma, prin tratare cu clor, o substanţă cu aspect uleios;
E. niciun răspuns corect.
70. Câte alchene izomere prezintă substanţa cu formula moleculară
generală C5H10, fără a ţine cont şi de izomerii geometrici şi de
funcţiune?
A. 8;
B. 12;
C. 6;
D. 5;
E. 10.
71. Câte alchene izomere prezintă, în total, substanţa cu formula
moleculară generală C6H12?
A. 16;
B. 18;
C. 13;
D. 36;
E. niciun raspuns corect.
72. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii inferiori ai
alchenelor (C2 – C4) sunt substanţe:
A. lichide, peste temperatura obişnuită;
B. gazoase la temperatura obişnuită;
C. solide, sub temperatura obişnuită;
D. semi-solide;
E. lichide şi gazoase, în funcţie de temperatură.
73. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii superiori ai
alchenelor sunt substanţe:
A. lichide, peste temperatura obişnuită;
B. gazoase la temperatura obişnuită;

Subiect · pagina 25

31
C. solide;
D. semi-solide;
E. lichide şi gazoase, în funcţie de temperatură.
74. Din punct de vedere al stării de agregare, termenii mijlocii ai
alchenelor sunt substanţe:
A. lichide;
B. gazoase la temperatura obişnuită;
C. gazoase, sub temperatura obişnuită;
D. semi-solide;
E. lichide şi gazoase, în funcţie de temperatură.
75. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la variaţia punctelor de topire a
alchenelor:
A. p.t. sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători;
B. scad odată cu creşterea masei moleculare;
C. sunt mai mici decât ale alcanilor corespunzători;
D. nu depind de masa moleculară, având în general, acelaşi
ordin de mărime;
E. niciun răspuns corect.
76. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la variaţia punctelor de fierbere
a alchenelor:
A. sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători;
B. cresc odată cu creşterea masei moleculare;
C. sunt comparabile cu ale alchinelor corespunzătoare;
D. nu variază la alchenele lichide, având acelaşi ordin de
mărime;
E. niciun răspuns corect.
77. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la densitatea alchenelor:
A. toate alchenele prezintă, în general, densităţi mai mari
decât ale alcanilor corespunzători;
B. cresc odată cu creşterea masei moleculare;
C. sunt mai mari decât a apei;
D. termenii mijlocii ai alchenelor prezintă, densităţi mai mari
decât alcanii cu acelaşi număr de atomi de C;

Subiect · pagina 26

32
E. niciun răspuns corect.
78. Se dau următoarele energii de legătură exprimate în kcal/mol:
Chsp2 – H: 105; Chsp3 – Chsp3: 83; Chsp3 – H: 77;
Chsp2 – Chsp2: 62
Alegeţi afirmaţia corectă privind desfacerea acestor legături:
A. legătura Chsp3 – Chsp3 şi Chsp3 – H prezintă energii
apropiate şi se desfac aproape la fel de uşor;
B. legătura Chsp2 – H prezintă energia cea mai mare şi, prin
urmare, se desface cel mai uşor;
C. legătura Chsp2 – Chsp2 şi Chsp3 – H prezintă energii
apropiate şi se desfac aproape la fel de uşor;
D. legătura Chsp2 – Chsp2 prezintă energia cea mai mică şi,
prin urmare, se desface mai uşor decât celelalte legături;
E. niciun răspuns corect.
79. Alegeţi afirmaţia corectă privind ‘poziţia alilică’:
A. este reprezentată de poziţia ocupată de oricare dintre cei doi
atomi de C participanţi la legătura π a unei alchene;
B. este poziţia ocupată de către un atom de C ce se află
despărţit de legătura π prin doi atomi de C;
C. este reprezentată de poziţia vecină dublei legături;
D. este reprezentată de poziţia marginală a unui atom de C care
nu face parte din legătura dublă a unei molecule de alchenă;
E. niciun răspuns corect.
80. O reacţie de adiţie la care poate participa molecula unei alchene
este acea reacţie în care:
A. se desface legătura Chsp3 – Chsp3;
B. se desface legătura Chsp2 – H;
C. se desface legătura Chsp2 – Chsp2;
D. se desface legătura Chsp3 – H;
E. niciun răspuns corect.
81. O reacţie de adiţie la care poate participa molecula unei alchene
este aceea în care:

Subiect · pagina 27

33
A. se desface legătura σ dintre Chsp3 – Chsp3 vecină dublei
legături şi fiecare atom de Chsp3 se uneşte printr-o nouă
legătură de un fragment al reactantului;
B. se desface legătura σ dintre Chsp3 – Chsp3 vecină dublei
legături şi fiecare atom de Chsp3 se uneşte printr-o nouă
legătură de un fragment al reactantului, rezultând două
molecule diferite;
C. se desface legătura π din dubla legătură şi fiecare atom de
Chsp2 se uneşte printr-o nouă legătură de un fragment al
reactantului;
D. se desface legătura σ dintre Chsp3 – H vecină dublei
legături şi atomul de Chsp3 se uneşte printr-o nouă legătură
de un fragment al reactantului;
E. niciun răspuns corect.
82. Adiţia hidrogenului la alchene are loc în prezenţa:
A. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperaturi înalte
(250º-300ºC);
B. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperaturi înalte (250º-
300ºC);
C. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi presiune
normală;
D. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperatură normală;
E. în prezenţă de argint metalic, la 250ºC.
83. Obţinerea industrială a etanolului are loc în prezenţa:
A. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi presiune
înalte (250º-300ºC; 70-80 atm);
B. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperatură ridicată (250º-
300ºC);
C. unor catalizatori (H3PO4/Al2O3), la temperatură şi presiune
normale;
D. unor catalizatori (Ni, Pt, Pd), la temperatură şi presiune
normale;
E. în prezenţă de argint metalic, la 250ºC şi presiune ridicată
(70-80 atm).

Subiect · pagina 28

34
84. Adiţia halogenilor la alchene are loc numai:
A. cu soluţii de halogeni preparate în solvenţi polari (apă,
cetone, alcooli etc.);
B. la temperaturi şi presiuni ridicate;
C. cu soluţii de halogeni preparate în solvenţi nepolari (CCl4,
CH2Cl2);
D. la lumină sau 300º-500ºC;
E. în prezenţă de catalizatori (metale tranziţionale fin divizate).
85. La adiţia halogenilor (Cl, Br, F, I) la alchene, cel mai uşor se
adiţionează:
A. clorul, apoi bromul;
B. bromul, apoi clorul;
C. bromul;
D. iodul;
E. fluorul.
86. Reacţia de recunoaştere şi dozare a alchenelor constă în:
A. adiţia acidului clorhidric;
B. virarea culorii brun-roşcate a unei soluţii de brom în CCl4
în roşu-portocaliu;
C. reacţia de halogenare în poziţia alilică;
D. decolorarea culorii brun-roşcate a unei soluţii de brom în
CCl4;
E. niciun răspuns corect.
87. Adiţia HCl la alchene are loc numai:
A. cu soluţii de HCl preparate în solvenţi polari (apă, cetone,
alcooli etc.);
B. cu alchene dizolvate în solvenţi inerţi (CCl4, CH2Cl2), în
prezenţa unor catalizatori, cum ar fi HgCl2 şi FeCl3;
C. cu soluţii de HCl preparate în solvenţi inerţi (CCl4,
CH2Cl2), în prezenţa unor catalizatori, cum ar fi HgCl2 şi
FeCl3;
D. la lumină sau 300º-500ºC;
E. în prezenţă de catalizatori (metale tranziţionale fin
divizate).

Subiect · pagina 29

35
5. ALCADIENE
88. Alegeţi afirmaţia corectă privind alcadienele:
A. alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate, cu două duble
legături în moleculă şi catenă aciclică liniară, care prezintă
formula generală CnH2n;
B. alcadienele sunt hidrocarburi saturate cu catenă aciclică
liniară sau ramificată, care prezintă formula generală
CnH2n+2;
C. alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate, cu două duble
legături şi catenă aciclică liniară sau ramificată, care
prezintă formula generală CnH2n-2;
D. alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate cu catenă ciclică,
ce prezintă formula generală CnH2n;
E. niciun răspuns corect.
89. Alegeţi afirmaţia corectă privind formula generală şi nesaturarea
echivalentă a alcadienelor:
A. CnH2n-2 şi N.E. = 1;
B. CnH2n şi N.E. = 2;
C. CnH2n+1 şi N.E. = 1;
D. CnH2n-2 şi N.E. = 2;
E. CnH2n-2 şi N.E. = 0.
90. Alcadienele se denumesc înlocuind sufixul –an din numele
alcanului cu acelaşi număr de atomi de C, cu sufixul –dienă. În rest,
alcadienele se denumesc asemănător cu alchenele, după regula
următoare:
A. se indică poziţiile dublelor legături în catenă prin indici de
poziţie şi se alege numerotarea catenei pentru suma
indicilor de poziţie cea mai mare;
B. se indică poziţiile dublelor legături în catenă prin indici de
poziţie şi se alege numerotarea catenei pentru suma
indicilor de poziţie cea mai mică;

Subiect · pagina 30

36
C. se indică poziţiile dublelor legături în catenă prin indici de
poziţie;
D. se indică poziţiile dublelor legături în catenă prin indici de
poziţie astfel încât suma acestora să fie cea mai mică, iar
numerotarea catenei pentru suma indicilor de poziţie cea
mai mare;
E. niciun răspuns nu este corect.
91. Fenomenul de conjugare este specific alcadienelor şi se referă la:
A. capacitatea pe care o au alcadienele de a participa la reacţii
de polimerizare;
B. existenţa unui orbital molecular extins π în molecula unei
diene, atunci când când cele două legături duble sunt
vecine;
C. capacitatea pe care o au alcadienele de a fi obţinute
industrial prin dehidrogenarea unui amestec de alcan şi
alchenă cu acelaşi număr de atomi de C în moleculă;
D. existenţa unui orbital molecular π extins, datorită
delocalizării celor patru electroni π din molecula unei
diene, atunci când cele două legături duble sunt separate
numai printr-o legătură σ;
E. niciun răspuns corect.
92. Alegeţi alcadienele cu duble legături conjugate:
A. 1,2-butadiena şi 1,2-pentadiena;
B. 1,2-pentadiena şi izoprenul;
C. 1,3-hexadiena şi 1,2-hexadiena;
D. 1,3-butadiena şi izoprenul;
E. niciun răspuns corect.
93. Adiţia halogenilor la butadienă şi izopren are loc:
A. cu soluţii de halogeni preparate în solvenţi polari (apă,
cetone, alcooli etc.);
B. la temperaturi şi presiuni ridicate;
C. cu soluţii de halogeni preparate în solvenţi inerţi (CCl4,
CH2Cl2);

Subiect · pagina 31

37
D. la lumină sau 300º-500ºC;
E. în prezenţă de catalizatori (metale tranziţionale fin
divizate).
94. Adiţia halogenilor la 1,3-butadienă şi izopren are loc:
A. în proporţie mică în poziţiile 1-4 şi în proporţie majoritară
în poziţiile 1-2;
B. în aceleaşi proporţii în poziţiile 1-4 şi 1-2;
C. majoritar în poziţiile 1-4 şi în proporţie mică în poziţiile 1-
2;
D. în proporţie de 70% în poziţiile 1-4 şi restul în poziţiile 1-
2;
E. în proporţie de 60% în poziţiile 1-4 şi restul în poziţiile 1-
2.
95. La adiţia unui mol de brom la butadienă se obţine:
A. în proporţii egale 1,4-dibromo-2-butenă şi 3,4-dibromo-1-
butenă;
B. în proporţie de ≈ 40% 1,4-dibromo-2-butenă;
C. în proporţie de ≈ 90% 1,4-dibromo-2-butenă;
D. 1,2,3,4-tetrabrombutan;
E. niciun răspuns corect.
96. La adiţia a doi moli de brom la butadienă se obţine:
A. în proporţii egale 1,4-dibromo-2-butenă şi 3,4-dibromo-1-
butenă;
B. în proporţie de ≈ 40% 1,4-dibromo-2-butenă;
C. în proporţie de ≈ 90% 3,4-dibromo-1-butenă;
D. 1,2,3,4-tetrabrombutan;
E. niciun răspuns corect.
97. Cele mai importante proprietăţi chimice ale alcadienelor cu duble
legături conjugate sunt reacţiile de:
A. adiţia de hidracizi, polimerizarea şi copolimerizarea;
B. adiţia de halogeni, polimerizarea şi copolimerizarea;
C. numai adiţia şi oxidarea;

Subiect · pagina 32

38
D. adiţia de halogeni, oxidarea şi copolimerizarea;
E. oxidarea şi polimerizarea.
98. Reacţiile de polimerizare a butadienei şi izoprenului decurg:
A. ca o reacţie de adiţie 1-4;
B. ca o reacţie de poliadiţie 1-2;
C. ca o reacţie de poliadiţie 1-4;
D. ca o reacţie de adiţie 1-2;
E. dificil la temperatura ambiantă.
99. Reacţiile de polimerizare a butadienei şi izoprenului decurg:
A. în prezenţă de diferiţi catalizatori (ex. Ni, Pt, Pd fin
divizate);
B. în prezenţă de argint metalic;
C. în prezenţa unor catalizatori de tip HgCl2 şi FeCl3;
D. în prezenţă de catalizatori: ex. Ziegler-Natta (TiCl4 şi
Al(C2H5)3), Na;
E. foarte uşor, nefiind necesare condiţii speciale.
100. Din reacţiile de polimerizare ale butadienei şi ale izoprenului
rezultă:
A. materiale termoplaste ce conţin macromolecule filiforme
asociate între ele datorită unor interacţiuni intermoleculare
slabe;
B. materiale elastice (elastomeri), ce conţin macromolecule
filiforme asemnătoare cauciucului natural, ce conţin duble
legături;
C. materiale termorigide (răşini), ce prezintă o reţea
tridimensională în care atomii sunt uniţi prin legături
covalente;
D. materiale cu o foarte bună rezistenţă la temperaturi mai
ridicate;
E. materiale rezistente la solvenţi şi la produse chimice
oxidante.
101. Poliizoprenul se obţine prin polimerizarea:

Subiect · pagina 33

39
A. 2-metil-1,3-pentadienei;
B. 1,3-butadienei;
C. 2-clor-butadienei;
D. 2-metil-1,3-butadienei;
E. vinil-benzenului.
102. O importanţă practică deosebită o are proprietatea butadienei de a
participa la reacţii de copolimerizare cu monomeri vinilici.
Cauciucul care rezultă din copolimerizarea butadienei cu stiren
prezintă:
A. rezistenţă la îmbibare cu ulei;
B. proprietăţi asemănătoare cu ale cauciucului natural;
C. rezistenţă la oxidare;
D. rezistenţă la solvenţi;
E. rezistenţă mecanică superioară.
103. O importanţă practică deosebită o are proprietatea butadienei de a
participa la reacţii de copolimerizare cu monomeri vinilici. Cauciucul
butadienacrilonitrilic prezintă:
A. rezistenţă la îmbibare cu ulei şi la solicitări mecanice;
B. proprietăţi asemănătoare cu ale cauciucului natural;
C. rezistenţă la oxidare;
D. proprietăţi asemănătoare cu ale cauciucului cloroprenic;
E. rezistenţă la solvenţi, la produse chimice şi la oxidanţi.

Subiect · pagina 34

40
6. ALCHINE
104. Alegeți răspunsul corect:
A. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă
și au formula generală CnH2n-2 iar NE=1;
B. alchinele sunt hidrocarburi saturate cu legături simple și au
formula generală CnH2n-2 iar NE=0;
C. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură triplă și
au formula generală CnH2n-2 iar NE=2;
D. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură triplă și
au formula generală CnH2n iar NE=2;
E. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă
și au formula generală CnH2n iar NE=1.
105. Formulele moleculare C2H2, C3H4, C4H6, C5H8, C6H10
A. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alchenelor și
au formula generală CnH2n-2;
B. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alcanilor și
au formula generală CnH2n-2;
C. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alchinelor și
au formula generală CnH2n-2;
D. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a alcadienelor
și au formula generală CnH2n;
E. sunt primii cinci termeni din seria omoloagă a arenelor și
au formula generală CnH2n-6.
106. Se dau următoarele structuri:
CH≡C-CH2-CH2-CH3 și CH3-C≡C-CH2-CH3. Alegeți afirmația
corectă:
A. cele două structuri diferă prin aranjamentul atomilor de C
în catenă și sunt izomeri de catenă;
B. cele două structuri diferă prin aranjamentul atomilor de C
în catenă și sunt izomeri de poziție;

Subiect · pagina 35

41
C. cele două structuri diferă prin poziția triplei legături în
catenă și sunt izomeri de catenă;
D. cele două structuri diferă prin poziția triplei legături în
catenă și sunt izomeri de poziție;
E. cele două structuri diferă prin natura legăturilor dintre
primii doi atomi de C în catenă și prin starea de hibridizare
a celui de-al doilea atom de C.
107. Alegeţi afirmaţia corectă în cazul hidrocarburilor alifatice cu
același număr de atomi de C și cu NE diferită:
A. masa moleculară a hidrocarburilor crește cu creșterea NE;
B. masa moleculară a hidrocarburilor scade cu scăderea NE;
C. masa moleculară a hidrocarburilor scade cu creșterea NE;
D. masa moleculară a hidrocarburilor nu variază cu
modificarea NE;
E. masa moleculară a hidrocarburilor crește cu creșterea
numărului de atomi de H din moleculă ceea ce determină
creșterea NE.
108. Alegeți răspunsul corect:
A. alchinele sunt insolubile în solvenți organici;
B. acetilena și alchinele inferioare sunt puțin solubile în apă;
C. într-un volum de apă se dizolvă două volume de acetilenă
la temperaturi și presiuni obișnuite;
D. solubilitatea acetilenei în H2O crește cu scăderea presiunii;
E. solubilitatea acetilenei în apă scade cu creșterea presiunii.
109. Legătura triplă -C≡C- este formată dintr-o legătură σ și două
legături π, de aceea:
A. reacția caracteristică alchinelor este reacția de oxidare;
B. reacția caracteristică alchinelor este reacția de substituție;
C. reacția caracteristică alchinelor este reacția de adiție;

Subiect · pagina 36

42
D. reacția caracteristică alchinelor este reacția cu metale
alcaline;
E. reacția caracteristică alchinelor este reacția cu sărurile
complexe ale unor metale tranziționale.
110. În molecula butinei sunt prezente:
A. numai legături covalente simple C-H;
B. numai legături covalente duble C=C şi simple C-C;
C. legături covalente simple C-C, C-H şi dublă C=C;
D. legături covalente triple C≡C , duble C=C şi simple C-C;
E. o legatură covalentă triplă C≡C, legături covalente simple
C-C şi legături covalente simple C-H.
111. Alchinele pot prezenta izomerie:
A. de catenă şi de poziţie;
B. de funcţiune cu arenele mononucleare;
C. de funcţiune cu cicloalcanii;
D. de funcţiune cu alchenele;
E. geometrică.
112. În butină se găsesc:
A. 3 atomi de carbon hibridizaţi sp3;
B. 4 atomi de carbon hibridizaţi sp3;
C. 2 atomi de carbon hibridizaţi sp;
D. un atom de carbon hibridizat sp2;
E. doi atomi de carbon terţiari.
113. În butină se găsesc:
A. 3 atomi de carbon hibridizaţi sp3;
B. 4 atomi de carbon hibridizaţi sp3;
C. 2 atomi de carbon hibridizaţi sp3;
D. un atom de carbon hibridizat sp;
E. doiatomi de carbon terţiari.
114. Alchinele: 1-butină şi 2-butină sunt
A. izomeri geometrici;
B. izomeri optici;

Subiect · pagina 37

43
C. izomeri de poziţie;
D. izomeri de catenă;
E. stereoizomeri.
115. Alchina cu formula C6H10 care conține în moleculă un atom de
carbon cuaternar, doi atomi de carbon terțiari și un atom de carbon
secundar poate fi:
A. 2-hexină;
B. 4 metil-2-pentină;
C. 3,3 dimetil – butină;
D. 1-hexină;
E. 3 metil-1-pentină.
116. Alchina cu formula C6H10 care conţine în moleculă doi atomi de
carbon cuaternari şi un atom de carbon terţiar se numeşte:
A. 2-hexină;
B. 4 metil-2-pentină;
C. 3 metil – 1-pentină;
D. 1-hexină;
E. 4 metil-1-pentină.
117. Precizaţi care din hidrocarburile de mai jos prezintă proprietăţi
specifice acizilor:
A. (I) şi (II)
B. (III)
C. (IV)
D. (II) şi (IV)
E. (II)
118. Alchinele adiționează hidrogen molecular (H2) în prezența
catalizatorilor de hidrogenare (Ni, Pd, Pt)
A. produsul de reacție este alchena corespunzătoare;
B. produsul de reacție este alcanul corespunzător;
CH3 CH2 CH3 (I)
CH3 C CH (II)
CH3 CH CH2 (III)
CH3 C C CH3 (IV)

Subiect · pagina 38

44
C. produsul de reacție este alcanul cu n-1 atomi de C;
D. produsul de reacție este un amestec de alchenă și alcan cu
număr mai mic de atomi de C;
E. în prezența sărurilor de plumb se formează alchena
inferioară alchinei de la care s-a plecat.
119. La hidrogenarea etinei sub acțiunea catalitică a Pd otrăvit cu săruri
de Pb2+ se scindează:
A. legătura σ cu formarea etenei;
B. o legătură π cu formarea etanului;
C. o legătură σ și o legătură π cu formarea etenei;
D. legătură triplă cu formarea negrului de fum;
E. o legătură π din legătura triplă cu formarea etenei.
120. La hidrogenarea etinei în prezență de catalizator de Ni, raportul
molar de combinare între etină și hidrogen respectă stoechiometria
de reacție și este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 2:3.
121. La hidrogenarea etinei sub acțiunea catalitică a Pd otrăvit cu săruri
de Pb2+, raportul molar de combinare între etină și hidrogen
respectă stoechiometria de reacție și este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 2:3.
122. La hidrogenarea alchinelor în prezența catalizatorilor de Ni,
atomii de carbon implicați în legătura triplă
A. trec în stare de hibridizare sp2;
B. trec în stare de hibridizare sp3;
C. nu-și modifică starea inițială de hibridizare;

Subiect · pagina 39

45
D. își măresc reactivitatea chimică în produsul final;
E. își măresc afinitatea pentru hidrogen în produsul final.
123. Adiția apei la alchine în prezență de catalizator H2SO4/HgSO4
conduce la formarea unui compus:
A. carbonilic stabil;
B. carboxilic stabil;
C. enolic stabil;
D. hidroxilic stabil;
E. dihidroxilic stabil.
124. Prin adiția apei la 2-butină se formează:
A. butiraldehidă;
B. acid butanoic;
C. etil-metil cetonă;
D. anhidrida acetică;
E. anhidrida butirică.
125. La bromurarea etinei în raport molar 1:1 rezultă:
A. 1,1-dibromoetenă;
B. 1,2-dibromoetenă;
C. 1,1,2-tribromoetan;
D. 1,1,2,2-tetrabromoetan;
E. 1,1,2,2-tretrabromoetenă.
126. Alcoolul vinilic și aldehida acetică sunt:
A. izomeri de poziție și se formează în reacția de adiție a apei
la etenă;
B. izomeri de catenă și se formează în reacția de adiție a apei
la acetilenă;
C. izomeri geometrici și se formează în reacția de adiție a apei
la acetilenă;
D. tautomeri și se formează în reacția de adiție a apei la
acetilenă;
E. izomeri optici și se formează în reacția de adiție a apei la
etenă.

Subiect · pagina 40

46
7. ARENE
127. Arenele mononucleare cu catenă laterală saturată au:
A. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 3;
B. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 5;
C. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 4;
D. formula generală CnH2n-12 și nesaturarea echivalentă 4;
E. formula generală CnH2n-12 și nesaturarea echivalentă 6.
128. Arenele dinucleare cu nuclee condensate și catena laterală saturată
au:
A. formula generală CnH2n-10 și nesaturarea echivalentă 6;
B. formula generală CnH2n-12 și nesaturarea echivalentă 6;
C. formula generală CnH2n-12 și nesaturarea echivalentă 7;
D. formula generală CnH2n-6 și nesaturarea echivalentă 5;
E. formula generală CnH2n-8 și nesaturarea echivalentă 4.
129. Nesaturarea echivalentă a toluenului este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
130. Nesaturarea echivalentă a naftalenului este:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
131. Nesaturarea echivalentă 2-metilnaftalinei este:
A. 7;
B. 6;

Subiect · pagina 41

47
C. 5;
D. 4;
E. 3.
132. În formula structurală a 1,4-dimetilbenzenului se găsesc
următoarele tipuri de atomi de carbon:
A. 2 atomi carbon primari, 2 atomi carbon secundari, 2 atomi
carbon terțiari, 2 atomi carbon nulari;
B. 2 atomi carbon primari, 2 atomi carbon secundari, 2 atomi
carbon terțiari, 2 atomi carbon cuaternari;
C. 2 atomi carbon primari, 4 atomi carbon terțiari, 2 atomi
carbon cuaternari;
D. 2 atomi carbon primari, 3 atomi carbon secundari, 3 atomi
carbon cuaternari;
E. 2 atomi carbon primari, 2 atomi carbon terțiari, 4 atomi
carbon cuaternari.
133. În molecula C6H6 toți atomii de carbon sunt:
A. nulari;
B. primari;
C. secundari;
D. terțiari;
E. cuaternari.
134. Radicalul cu formula moleculară C6H5-CH< are denumirea:
A. fenil;
B. benzil;
C. benziliden;
D. tolil;
E. metilbenzen.
135. Radicalul cu formula moleculară C6H5-CH2- are denumirea
uzuală:
A. fenil;
B. benzil;
C. tolil;

Subiect · pagina 42

48
D. orto-fenil;
E. benziliden.
136. Alegeți afirmația corectă:
A. Benzenul și toluenul fac parte din seria omoloagă a arenelor
cu formula generală CnH2n-6;
B. Naftalina este o hidrocarbură aromatică mononucleară;
C. În molecula benzenului se află 10 covalențe de tip σ;
D. În molecula naftalinei se află 2 nuclee benzenice izolate;
E. În compușii disubstituți ai benzenului atomii de carbon sunt
numerotați de la 1 la 6 și toate pozițiile sunt echivalente.
137. Alegeți afirmația falsă:
A. Benzenul și toluenul fac parte din seria omoloagă a arenelor
cu formula generală CnH2n-6;
B. Naftalina este o hidrocarbură aromatică dinucleară;
C. În molecula benzenului se află 12 covalențe de tip σ;
D. În molecula naftalinei se află 2 nuclee benzenice izolate;
E. În molecula benzenului atomii de carbon sunt numerotați de
la 1 la 6 și toate pozițiile sunt echivalente.
138. Fiecare atom de carbon din molecula C6H6 este:
A. hibridizat sp3 și este legat prin 3 legături σ orientate în
același plan;
B. hibridizat sp și este legat prin 3 legături π orientate
coplanar;
C. hibridizat sp2 și este legat prin 3 legături σ orientate în
același plan;
D. hibridizat sp3 și este legat prin 4 legături σ orientate
tetraedric;
E. hibridizat sp2 și este legat prin 2 legături σ și 2 legături π
orientate în planuri diferite.
139. Atomii de carbon din moleculele arenelor cu NE=4 şi catenă
laterală sunt hibridizaţi:
A. sp2;
B. sp şi sp2;

Subiect · pagina 43

49
C. sp, sp2, sp3;
D. sp2 şi sp3;
E. niciun răspuns corect.
140. În reacţia de substituţie la nucleul benzenic substituenţii de
ordinul I activează nucleul benzenic. Substituenţii de ordinul I sunt:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –OH, –OR, -NR2, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –X, –COOH, >C=O, -NHR;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
141. În reacţia de substituţie la nucleul benzenic substituenţii de
ordinul II dezactivează nucleul benzenic. Alege grupul de
substituenţi de ordinul II:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –Cl, -OH, -NR2, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SO3H, –COOH, >C=O, -NO2;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
142. Alege grupul de substituenţi care în reacţia de substituţie la nucleul
benzenic orientează al doilea substituent în pozițiile orto și para:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –Cl, -OH, -NR2, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –SO3H, –COOH, >C=O, -NO2;
E. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H.
143. Alege grupul de substituenţi care în reacţia de substituţie la
nucleul benzenic orientează al doilea substituient în poziţia meta:
A. –Cl, -OH, -NR2, >C=O;
B. –Cl, -OH, -NHR, –X;
C. –COOH, -OR, -NHR;
D. –Cl, -OH, -NR2, –SO3H;
E. –SO3H, –COOH, >C=O, -NO2.

Subiect · pagina 44

50
144. Dacă substituentul deja existent în molecula C6H6 este de ordinul
I al doilea substituent se va orienta:
A. în pozițiile orto și meta față de primul substituent;
B. în pozițiile meta și para față de primul substituent;
C. în pozițiile orto și para față de primul substituent;
D. în poziția meta față de primul substituent;
E. doar în poziția para față de primul substituent.
145. Substituenții de ordinul II orientează al doilea substituent
A. în pozițiile orto sau para față de primul substituent;
B. în pozițiile orto și meta față de primul substituent;
C. în pozițiile meta și para față de primul substituent;
D. în poziția meta;
E. în pozițiile orto și para față de primul substituent.
146. Grupa –NO2 este un substituent de ordinul II, orientează al doilea
substituent
A. în pozițiile orto și para și dezactivează nucleul benzenic;
B. în pozițiile meta și dezactivează nucleul benzenic;
C. în pozițiile meta și activează nucleul benzenic;
D. în pozițiile orto și para și activează nucleul benzenic;
E. în poziția meta fără să influențeze activitatea nucleul
benzenic.
147. Reacţia de nitrare a C6H6 se face în următoarele condiţii:
A. amestec nitrant (amestec de soluţii concentrate de HNO3 şi
H2SO4), temperatura de 50-60 grade Celsius;
B. amestec nitrant (amestec de soluţii de HNO3 30% şi H2SO4
50%), temperatura de 50-60 grade Celsius;
C. HNO3 concentrat, temperatura de 100 grade Celsius;
D. H2SO4 fumans, temperatura de 50 grade Celsius;
E. nu necesită amestec nitrant, temperatura de 50-60 grade
Celsius.
148. Reacţia de acilare a arenelor se realizează cu:
A. cloruri acide;

Subiect · pagina 45

51
B. derivati halogenaţi şi anhidride acide;
C. derivaţi cloruraţi aromatici şi anhidride acide;
D. numai cu acid azotic;
E. numai cu anhidride acide.
149. Reacţia de alchilare a arenelor se poate realiza cu:
A. derivaţi halogenaţi vinilici, alcani, acizi organici;
B. alchene, cloruri acide, alcooli;
C. alcooli, alcani, acizi organici;
D. derivaţi halogenaţi arilici, alcani, alcooli;
E. derivaţi halogenaţi, alchene.
150. La sulfonarea arenelor se foloseşte H2SO4 oleum care înseamnă:
A. H2SO4 soluţie de concentraţie 20%;
B. H2SO4 cu 20% SO3;
C. amestec de H2SO4 şi HNO3;
D. H2SO4 soluţie de concentraţie 80%;
E. H2SO4 soluţie de concentraţie 100%.

Subiect · pagina 46

52
8. COMPUŞI HALOGENAŢI
151. După natura radicalului hidrocarbonat, compuşii halogenaţi (R-
X) se clasifică în:
A. alifatici saturaţi şi alifatici nesaturaţi;
B. alifatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
C. aromatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
D. alifatici saturaţi, alifatici nesaturaţi şi aromatici;
E. alifatici monohalogenaţi şi aromatici polihalogenaţi.
152. După numărul şi poziţia atomilor de halogen (X), compuşii
halogenaţi (R-X) se clasifică în:
A. alifatici monohalogenaţi şi alifatici polihalogenaţi;
B. monohalogenaţi, dihalogenaţi (geminali şi vicinali) şi
polihalogenaţi;
C. aromatici monohalogenaţi şi aromatici polihalogenaţi;
D. monohalogenaţi, dihalogenaţi (geminali şi vicinali);
E. alifatici şi aromatici.
153. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la legătura C−X din molecula
compuşilor halogenaţi (R-X):
A. halogenii sunt elemente cu electronegativitate mare şi de
aceea legătura C-X este slab polară;
B. polaritatea legăturii C-X nu depinde de natura halogenului;
C. polaritatea legăturii C-X nu depinde de natura atomului de
C de care se leagă halogenul;
D. lungimea legăturii C-X creşte în ordinea: C-F < C-Cl < C-
Br < C-I;
E. polaritatea legăturii C-X creşte în ordinea: C-F < C-Cl < C-
Br < C-I.
154. Substituţia halogenilor la arene poate avea loc în două moduri: fie
la nucleu, fie la catena laterală. Substituţia X2 la nucleul aromatic
are loc în următoarele condiţii:

Subiect · pagina 47

53
A. numai la lumină;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
155. Substituţia halogenilor la arene poate avea loc în două moduri: fie
la nucleu, fie la catena laterală. Substituţia X2 la catena laterală a
nucleului aromatic are loc:
A. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
156. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la modul
de obţinere:
A. substituţia are loc la alcani, alchene şi arene, în timp ce
adiţia are loc numai la arene şi alchene;
B. se pot obţine R-X atât prin substituţie la alchene şi arene,
cât şi prin adiţie la alchene şi arene;
C. se pot obţine R-X prin reacţii de adiţie la alcadiene şi
alchine, precum şi prin reacţii de substituţie la alcani;
D. atât prin substituţie, cât şi prin adiţie, care pot avea loc la
alchene şi arene, dar se pot obţine R-X şi prin adiţii la
alcadiene şi alchine, precum şi prin substituţie la alcani;
E. niciun răspuns corect.
157. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de substituţie a X2 la alcani are loc:
A. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;

Subiect · pagina 48

54
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
158. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2), de adiţie a X2 şi a hidracizilor (HX)
la hidrocarburi. Reacţia de substituţie a X2 la alchene are loc:
A. în prezenţă de HgCl2, la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
159. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi a hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de adiţie la alchene are loc:
A. în condiţii obişnuite, în prezenţă de solvenţi inerţi;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. numai la lumină;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
160. Principalele reacţii de obţinere a compuşilor halogenaţi sunt cele
de substituţie a halogenilor (X2) şi de adiţie a X2 şi hidracizilor
(HX) la hidrocarburi. Reacţia de adiţie a X2 la alchine are loc:
A. numai la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC;
B. doar în prezenţa unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. în prezenţă de CCl4 (soluţiile de halogen sunt preparate în
solvenţi nepolari);
E. în prezenţă de HgCl2 şi la temperaturi cuprinse între 120º -
170ºC.
370. Reacţia de adiţie a X2 la arene, în vederea obţinerii compuşilor
halogenaţi, are loc:

Subiect · pagina 49

55
A. în condiţii obişnuite, în prezenţa luminii sau în prezenţa
unor catalizatori (AlCl3 şi FeCl3);
B. doar în prezenţa unor catalizatori (Ni, Pt, Pd fin divizate);
C. fie la lumină, fie la temperaturi înalte (400º - 600ºC);
D. în prezenţă de CCl4;
E. la temperaturi înalte, mai mari de 300ºC.
161. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la starea de agregare a
derivaţilor halogenaţi (R-X):
A. R-X sunt lichizi;
B. R-X sunt majoritar gazoşi;
C. R-X sunt exclusiv solizi;
D. R-X se prezintă în toate stările de agregare, dar majoritatea
sunt solizi;
E. R-X se prezintă în toate stările de agregare, dar majoritatea
sunt lichizi.
162. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la solubilitatea derivaţilor
halogenaţi (R-X):
A. R-X sunt solubili în apă;
B. R-X sunt insolubili în majoritatea solvenţilor organici;
C. R-X sunt solubili în majoritatea solvenţilor organici şi sunt
insolubili în apă;
D. R-X nu sunt solvenţi foarte buni pentru alţi compuşi
organici;
E. niciun răspuns corect.
163. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la densitatea derivaţilor
halogenaţi (R-X):
A. este egală cu a apei;
B. este mai mică decât a apei;
C. este mai mare decât a apei;
D. derivaţii ioduraţi au densitatea cea mai mică;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 50

56
164. Datorită prezenţei legăturii C-X în molecula derivaţilor halogenaţi
(R-X), aceştia dau reacţii chimice relativ uşor. Reacţiile chimice
ale R-X sunt în general de:
A. adiţie;
B. substituţie;
C. oxidare;
D. polimerizare;
E. tautomerizare.
165. Alegeţi afirmaţia corectă privind punctele de fierbere (p.f.) ale
compuşilor halogenaţi (R-X):
A. p.f.clorură de etil> p.f.clorură de vinil;
B. p.f.clorbenzen> p.f.clorură de benzil;
C. p.f. ale R-X aromatici sunt egale cu p.f. ale R-X alifatici;
D. p.f.clorură de metil> p.f.clorură de vinil;
E. p.f. ale R-X aromatici sunt superioare p.f. ale R-X alifatici.
166. Se utilizează ca anestezic sau anestezici, următorii compuşi
halogenaţi:
A. CF2Cl2 şi C6H6Cl6;
B. CH2=CH−Cl şi CF2=CF2;
C. CCl4 şi CH3CH2Cl;
D. CH3CH2Cl şi CHCl3;
E. CF2CHCl2.
167. Se utilizează ca insecticid sau insecticide, următorii compuşi
halogenaţi:
A. CF2Cl2 şi C6H6Cl6;
B. CH2=CH−Cl şi CF2=CF2;
C. CCl4 şi CH3CH2Cl;
D. CH3CH2Cl şi CHCl3;
E. C6H6Cl6.
168. Freonii sunt:
A. compuşi polifluoruraţi ai alcanilor;
B. compuşi fluorocloruraţi ai alcanilor superiori;

Subiect · pagina 51

57
C. compuşi monocloruraţi ai alcanilor inferiori;
D. compuşi fluorocloruraţi ai alcanilor inferiori;
E. compuşi monofluoraţi ai alcanilor superiori.
169. Alegeţi afirmaţiile corecte privind caracteristicile freonilor:
A. la temperatura obişnuită, freonii sunt gaze inflamabile şi
toxice;
B. sunt utilizaţi ca agenţi de alchilare şi la fabricarea
flacoanelor cu aerosoli de tip “spray";
C. la temperatura obişnuită, freonii sunt gaze neinflamabile şi
netoxice;
D. sunt utilizaţi ca insecticide şi la instalaţiile de aer
condiţionat;
E. sunt utilizaţi la funcţionarea agregatelor frigorifice şi ca
agenţi de alchilare.
170. Reacţia cu apa a derivaţilor halogenaţi are loc în mediu:
A. bazic;
B. acid;
C. neutru;
D. catalitic;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 52

58
9. ALCOOLI
172. Alcoolii sunt compuşi organici cu oxigen în care:
A. gruparea –OH se găseşte în poziţia 1;
B. gruparea hidroxil nu poate disocia şi de aceea alcolii au
caracter bazic;
C. gruparea –OH se fixează la un carbon saturat;
D. gruparea –OH se fixează la un carbon nesaturat;
E. catena de atomi de carbon este saturată.
173. Alege denumirea corectă a alcoolului urmator:
(C6H5)2CH-OH
A. alcool benzilic;
B. alcool cetilic;
C. difeniletanol;
D. difenilmetanol;
E. feniletanol.
174. Glicerolul conține în structură:
A. 3 atomi de C primari;
B. 2 atomi de C primari și 1 atom de C secundar;
C. 3 atomi de C secundari;
D. 1 atom de C terțiar și 2 atomi de C secundari;
E. 3 atomi de C nulari.
175. Metanolul și etanolul prezintă:
A. formula generală cu CnH2nOH și N.E=1;
B. formula generală cu CnH2n+1O și N.E=0;
C. formula generală cu CnH2n+2O și N.E=1;
D. formula generală cu CnH2n+2O și N.E=0;
E. formula generală cu CnH2nOH și N.E=0.
176. Moleculele alcoolilor sunt asociate între ele prin legături de
hidrogen:

Subiect · pagina 53

59
A. doar în stare lichidă;
B. doar în stare solidă;
C. doar în stare gazoasă;
D. atât în stare lichidă cât și în stare solidă;
E. atât în stare lichidă, solidă cât și gazoasă.
177. Alcoolii au puncte de topire și de fierbere ridicate datorită:
A. interacțiunilor intermoleculare puternice reprezentate de legăturile
de hidrogen;
B. interacțiunilor intermoleculare puternice reprezentate de legăturile
ionice;
C. interacțiunilor intermoleculare slabe reprezentate de legăturile
dipol-dipol;
D. interacțiunilor intermoleculare puternice reprezentate de legăturile
de hidrogen și legăturile ionice;
E. interacțiunilor moleculare slabe reprezentate de legăturile de
hidrogen.
178. La temperatură obișnuită, alcoolii inferiori:
A. sunt substanțe gazoase;
B. sunt substanțe lichide;
C. pot fi substanțe solide;
D. sunt substanțe gazoase, lichide și solide;
E. nu se dizolvă în apă.
179. Alcoolii inferiori sunt substanțe miscibile cu apa, deoarece
A. între moleculele de alcool și moleculele apei se formează legături
de tip Van-der-Waals;
B. între moleculele de alcool și moleculele apei apar forțe electrostatice
de respingere;
C. între moleculele de alcool și moleculele apei se formează legături
de hidrogen;
D. între moleculele de alcool și moleculele apei nu apar interacțiuni
dipol-dipol;
E. interacțiunile intramoleculare sunt foarte puternice.
180. Alegeți afirmația corectă:

Subiect · pagina 54

60
A. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu micșorarea catenei și crește
cu creșterea numărului de grupe hidroxil;
B. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu mărirea catenei și crește cu
micșorarea numărului de grupe hidroxil;
C. Solubilitatea alcoolilor în apă crește cu mărirea catenei și cu
creșterea numărului de grupe hidroxil;
D. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu mărirea catenei și crește cu
creșterea numărului de grupe hidroxil;
E. Solubilitatea alcoolilor în apă crește cu micșorarea catenei și scade
cu creșterea numărului de grupe hidroxil.
181. Compusul cu denumirea 2,2-dimetil propanol este un alcool:
A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. cuaternar.
182. Solubilitatea alcoolilor este dependentă de:
A. numărul atomilor de carbon din moleculă;
B. numărul grupărilor hidroxil din moleculă;
C. natura atomilor de carbon din moleculă;
D. numărul atomilor de carbon şi de numărul grupărilor -OH din
moleculă;
E. niciun răspuns exact.
183. Compusul 2-metil-2-propanol este:
A. alcool secundar;
B. alcool terţiar;
C. monoalcool saturat, terţiar;
D. alcool nesaturat;
E. dialcool saturat, primar.
184. Gruparea -OH din alcooli imprimă moleculei proprietăţi:
A. bazice;
B. slab acide;
C. acido-bazice;

Subiect · pagina 55

61
D. acide, comparabile cu ale acizilor minerali; `
E. niciun răspuns exact.
185. Care dintre compuşii de mai jos conţine atât funcţiuni de alcool
primar cât şi secundar?
A. acid lactic;
B. aldol;
C. 1,3-propandiol;
D. propantriol;
E. pirogalol.
186. Prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari rezultă:
A. cetone;
B. aldehide;
C. acizi cu acelaşi număr de atomi de carbon;
D. alchene;
E. esteri.
187. În reacţia alcoolului etilic cu Na metalic se formează etoxidul de
sodiu şi H2. În această reacţie alcoolul etilic se comportă ca un:
A. compus carbonilic;
B. bază slabă;
C. acid slab;
D. amfoter;
E. bază puternică.
188. În reacţia alcoolului etilic cu Na metalic se formează etoxidul de
sodiu şi H2. Etoxidul de sodiu conţine:
A. numai legături covalente polare;
B. numai legături covalente nepolare;
C. numai legături ionice;
D. legătură covalentă între gruparea etoxi şi ionul sodiu;
E. legătură ionică între anionul etoxi şi cationul de sodiu.
189. Esterii organici se obţin în reacţia dintre alcooli şi:
A. acizi organici, aldehide, compuşi halogenaţi;
B. acizi organici, anhidride acide, cloruri acide;

Subiect · pagina 56

62
C. acizi organici, cetone, cloruri acide;
D. acizi organici, compuşi halogenaţi, cloruri acide;
E. acizi organici compuşi halogenaţi, anhidride acide.
190. Metanolul este un toxic pentru organismul uman. Alegeţi
răspunsul fals.
A. Comsumat în cantităţi mici provoacă orbirea;
B. Consumat în cantităţi mari provoacă moartea;
C. Doza letală de alcool metilic este 1,5g/kg corp;
D. Consumat în cantităţi mici atacă nervul optic;
E. Doza letală de alcool metilic pentru om este 0,15g/kg corp.
191. Alegeţi răspunsul fals.
A. Metanolul are putere calorică mare şi se poate folosi drept
combustibil;
B. Utilizarea metanolului drept combustibil este limitată din cauza
toxicităţii mari;
C. Arderea metanolului este o reacţie endotermă;
D. Metanolul se utilizează tot mai rar ca solvent;
E. Alcoolul metilic se foloseşte la fabricarea aldehidei formice folosită
la obţinerea unor materiale sintetice.
192. Alegeţi răspunsul fals.
A. Glicerina este un lichid cu vâscozitate mare;
B. Glicerina este un lichid incolor, inodor, cu gust dulce;
C. Glicerina încorporată în unele materiale plastice se leagă covalent
de moleculele de polimer păstrând plasticitatea acestora;
D. Glicerina este solubilă în apă;
E. Glicerina intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern,
a unor produse cosmetice.

Subiect · pagina 57

63
10. FENOLI
193. Fenolii sunt compuşi organici:
A. ce conţin o grupare hidroxil (-OH) legată de un radical
hidrocarbonat de tip alchilic sau arilic;
B. ce conţin cel puţin o grupare hidroxil legată de un atom de
Chsp3 dintr-un radical hidrocarbonat, ce poate conţine un
nucleu aromatic;
C. în care gruparea –OH se leagă de nuclee benzenice prin
intermediul unui atom de Chsp3;
D. în care una sau mai multe grupări –OH se leagă direct de
nuclee benzenice (la unul sau mai mulţi atomi de C ai
nucleelor aromatice);
E. ce conţin una sau mai multe grupări –OH în moleculă.
194. Se dau următorii fenoli: o-crezol, hidrochinonă, α-naftol,
pirogalol şi rezorcină. Sunt polifenoli, următorii compuşi:
A. o-crezol, hidrochinona şi α-naftolul;
B. hidrochinona, α-naftolul şi pirogalolul;
C. α-naftol, pirogalolul şi rezorcina;
D. hidrochinonă, pirogalol şi rezorcină;
E. o-crezolul, hidrochinona şi rezorcina.
195. Se dau următorii fenoli: o-crezol, hidrochinonă, α-naftol,
pirogalol şi pirocatehină. Sunt polifenoli, următorii compuşi:
A. o-crezol, hidrochinona, α-naftolul;
B. hidrochinona, α-naftolul, pirogalolul;
C. α-naftolul, pirogalolul şi pirocatehina;
D. o-crezol, hidrochinona, şi pirocatehina;
E. hidrochinona, pirogalolul şi pirocatehina.
196. Denumirea uzuală a compusului cu denumirea 1-naftalenol este:
A. pirogalol;
B. γ-naftol;

Subiect · pagina 58

64
C. o-crezol;
D. α-naftol;
E. β-naftol.
197. Denumirea uzuală a compusului cu denumirea 2-metil-fenol este:
A. orto-crezol;
B. rezorcină;
C. meta-crezol;
D. pirocatehină;
E. para-crezol.
198. Denumirea uzuală a compusului cu denumirea 1,2-benzendiol
este:
A. hidrochinonă;
B. rezorcină;
C. meta-crezol;
D. pirocatehină;
E. pirogalol.
199. Denumirea uzuală a compuşilor cu denumirea 1,3-benzendiol şi
1,4-benzendiol sunt:
A. rezorcină şi hidrochinonă;
B. pirocatehină şi pirogalol;
C. meta-crezol şi para-crezol;
D. hidrochinonă şi pirocatehină;
E. rezorcină şi pirogalol.
200. Pirogalolul este un compus:
A. de tip monoalcoolic;
B. de tip polialcoolic;
C. de tip monofenolic;
D. de tip difenolic;
E. de tip trifenolic.
201. Pirocatehina este un compus:
A. de tip monoalcoolic;
B. de tip polialcoolic;

Subiect · pagina 59

65
C. de tip monofenolic;
D. de tip difenolic;
E. de tip trifenolic.
202. Crezolii sunt compuşi de tip:
A. de tip monoalcoolici;
B. de tip polialcoolici;
C. de tip monofenolici;
D. de tip difenolici;
E. de tip trifenolici.
203. Se dau următorii fenoli: o-crezol, hidrochinonă, α-naftol,
rezorcină, fenol şi pirocatehină. Sunt monofenoli, următorii
compuşi:
A. o-crezol, fenolul, α-naftolul;
B. hidrochinona, α-naftolul, rezorcina;
C. α-naftolul, rezorcina şi pirocatehina;
D. o-crezol, hidrochinona, şi fenolul;
E. hidrochinona, rezorcina şi pirocatehina.
204. Se dau următorii fenoli: o-crezol, hidrochinonă, α-naftol,
pirogalol, fenol şi pirocatehină. Sunt monofenoli, următorii
compuşi:
A. o-crezol, fenolul, α-naftolul;
B. hidrochinona, α-naftolul, pirogalolul;
C. α-naftolul, pirogalolul şi pirocatehina;
D. o-crezol, hidrochinona, şi fenolul;
E. hidrochinona, pirogalolul şi pirocatehina.
205. Ce tip de izomerie prezintă fenolii? Alegeți răspunsul corect:
A. de catenă, geometrică şi de funcţiune cu alcoolii;
B. de poziţie, geometrică şi de funcţiune cu alcoolii;
C. de catenă, de poziţie şi de funcţiune cu esterii;
D. de catenă, de poziţie şi de funcţiune cu eterii;
E. de catenă, de poziţie şi de funcţiune cu alcoolii.

Subiect · pagina 60

66
206. Cauza reactivităţii mai mari a fenolului faţă de alcooli sau faţă de
arene, mai ales în reacţiile de substituţie, se explică prin:
A. legătura O−H se polarizează, datorită deplasării
electronilor de la nucleul benzenic către atomul de O, iar
pe nucleul benzenic creşte densitatea de electroni;
B. legătura O−H se polarizează, datorită deplasării
electronilor de la atomul de O către nucleul benzenic, iar
pe nucleul benzenic creşte densitatea de electroni;
C. legătura O−H se polarizează, datorită deplasării
electronilor de la nucleul benzenic către atomul de O, iar
pe nucleul benzenic scade densitatea de electroni;
D. legătura O−H se polarizează, datorită deplasării
electronilor de la atomul de O către nucleul benzenic, iar
pe nucleul benzenic scade densitatea de electroni;
E. electronii neparticipanţi ai atomului de O din gruparea
hidroxil nu interacţionează cu electronii sextetului
aromatic, deci legătura O−H nu se polarizează.
207. Obţinerea industrială a fenolului are loc prin:
A. oxidarea etilbenzenului;
B. oxidarea toluenului;
C. oxidarea propilbenzenului;
D. oxidarea izopropilbenzenului;
E. niciun răspuns corect.
208. Oxidarea cumenului are loc:
A. cu O2, la temperatură obişnuită;
B. cu [O], la temperaturi înalte;
C. cu O2, la temperatura de 120ºC;
D. cu O3, la presiune joasă;
E. O2, la temperaturi de până la 100ºC.
209. La oxidarea industrială a cumenului, se obţin şi cantităţi
importante de:
A. formaldehidă;
B. acetonă;
C. propanal;

Subiect · pagina 61

67
D. bioxid de carbon;
E. apă.
210. Fenolul este o substanţă:
A. solidă, frumos colorată;
B. un gaz incolor;
C. lichidă, de culoare roşu-brun;
D. solidă, incoloră, caustică;
E. frumos colorată, caustică.
211. Culoarea roşu-brună a fenolului se datorează:
A. esterificării fenolului;
B. procesului de autooxidare în aer;
C. eterificării;
D. dizolvării în mediu bazic;
E. niciun răspuns corect.
212. Mirosul fenolilor este:
A. plăcut, pătrunzător;
B. neplăcut, caracteristic, pătrunzător;
C. caracteristic, de mere verzi;
D. pătrunzător, iute;
E. niciun răspuns corect.
213. Alegeţi afirmaţia corectă privind solubilitatea fenolilor:
A. sunt foarte uşor solubili în apă şi foarte uşor solubili în
alcool, eter şi benzen;
B. sunt insolubili în apă şi foarte uşori solubili în alcool si
benzen;
C. sunt insolubili în apă şi insolubili în alcool, eter şi benzen;
D. solubilitatea în apă este foarte mică, însă sunt uşor solubili
în alcool, benzen sau eter;
E. niciun răspuns corect.

Subiect · pagina 62

68
11. AMINE
214. Aminele sunt compuși organici care conțin în molecula lor
A. grupa funcțională –NH2;
B. grupa funcțională –NH
;
C. grupa funcțională –CN;
D. grupa funcțională –CO-NH2;
E. grupa funcțională –NH-OH.
215. Se dă formula chimică. Alegeţi răspunsul corect:
A. este o amină secundară;
B. are gruparea -NH2 legată de un carbon primar;
C. este o amină primară;
D. are atomul de azot hibridizat sp2;
E. se numeşte N-metil-aminoetan.
216. Se dă structura de mai jos. Alege răspunsul corect:
A. are atomul de azot hibridizat sp2;
B. se numeşte N-dimetil-aminobutan;
C. este o amină secundară;
D. este o amină primară;
E. este o amină terţiară.
217. Se dă structura următoare. Alege răspunsul corect:
CH3 CH CH3
NH2
CH3 CH2 CH CH3
N
H3C CH3

Subiect · pagina 63

69
A. se numeşte N-dimetil-3-aminobutan;
B. are atomul de azot hibridizat sp2;
C. este o amină primară;
D. este o amină secundară;
E. este o amină terţiară.
218. Se dă structura următoare. Alege răspunsul fals:
A. atomul de azot este hibridizat sp3;
B. conţine doi radicali metil şi un radical izopentil;
C. conţine atomi de carbon primari, secundari şi nulari;
D. este o amină terţiară;
E. are denumirea conform IUPAC N-metil-3-aminopentan.
219. Se dă structura CH3-CH2-NH-CH2-CH2-CH3. Alege răspunsul
corect:
A. este o amină primară;
B. este o amină mixtă;
C. denumirea IUPAC este N-etil-aminopropan;
D. atomul de azot prezintă stare de hidridizare sp2;
E. radicalii legaţi de atomul de azot sunt identici deoarece sunt
radicali alifatici.
220. Se dă structura CH3-CH2-NH-CH2-CH3. Alege răspunsul corect:
A. denumirea IUPAC este N-etilaminobutan;
B. este o amină primară;
C. are atomul de azot în stare de hibridizare sp2;
D. este o amină aromatică;
E. are toţi atomii de carbon primari.
CH3 CH2 CH
N
H3C CH3
CH2 CH3
CH3 CH2 CH
N
H3C CH3
CH2 CH3

Subiect · pagina 64

70
221. Se dă structura CH3-CH2-NH-CH2-CH3. Alege răspunsul corect:
A. denumirea comună este dietilamină;
B. este o amină primară;
C. atomul de azot este în stare de hibridizare sp2;
D. are toţi atomii de carbon nulari;
E. denumirea IUPAC este N,N-dimetil-aminoetan.
222. Se dă structura H2N-CH2-CH2-NH2. Alege răspunsul fals:
A. atât atomii de azot cât şi atomii de carbon sunt sp3;
B. denumirea IUPAC este1,2-etandiamină;
C. conţine radicalul etilen;
D. este o diamină alifatică;
E. este o amină secundară pentru că are două grupe
funcţionale amino.
223. Alege răspunsul corect din afirmaţiile următoare. Amina cu
denumirea N,N-dimetilanilină
A. este o amină aromatică;
B. are toţi atomii de carbon în stare de hidridizare sp2;
C. este o amină mixtă;
D. nu conţine radicalul fenil;
E. are atomul de azot în stare de hibridizare sp2.
224. N-metil-2-butanamină este o:
A. amină primară;
B. amină terţiară;
C. amină secundară;
D. sare cuaternară de amoniu;
E. niciun răspuns corect.
225. Precizaţi care din structurile (1-7) de mai jos conţin doar atomi
de carbon primari în moleculă:

Subiect · pagina 65

71
A. 3, 4;
B. 2, 4;
C. 3;
D. 1;
E. 7.
226. Precizaţi care din structurile (1-7) de mai jos conţin doar atomi de
carbon primari şi atomi de carbon nulari în moleculă:
A. 4;
B. 1, 2;
C. 3;
D. 7;
E. 2, 6.
227. Se dă formula chimică. Alegeţi răspunsul corect:
CH3 CH2 CH2 CH2 NH2(1)
CH3 CH2 CH2 NH CH3(2)
(3) CH3 CH2 NH CH2 CH3
CH3 CH2 N
CH3
CH3(4)
CH3 CH
CH3
CH2 NH2(5)
CH3 NH CH CH3
CH3
(6)
H3C C
CH3
CH3
NH2(7)
CH3 CH2 CH2 CH2 NH2(1)
CH3 CH2 CH2 NH CH3(2)
(3) CH3 CH2 NH CH2 CH3
CH3 CH2 N
CH3
CH3(4)
CH3 CH
CH3
CH2 NH2(5)
CH3 NH CH CH3
CH3
(6)
H3C C
CH3
CH3
NH2(7)

Subiect · pagina 66

72
A. este o amină nesaturată;
B. are gruparea -NH2 legată de un carbon secundar;
C. este o amină terţiară;
D. are atomul de azot hibridizat sp2;
E. este o amină secundară pentru că gruparea -NH2 se leagă la
un carbon secundar.
228. Alege afirmaţia corectă:
A. aminele inferioare sunt insolubile în apă;
B. aminele superioare sunt solubile în apă;
C. aminele aromatice sunt solubile în apă;
D. aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari;
E. toate aminele sunt solubile în apă.
229. Alege afirmaţia falsă:
A. izopropilamina este o amină alifatică;
B. aminele pot accepta ioni de hidrogen, H+ (proton);
C. aminele inferioare sunt solubile în apă;
D. toate aminele sunt solubile în apă;
E. aminele reacţionează cu apa, stabilindu-se un echilibru cu
schimb de protoni.
230. În soluţie apoasă aminele au caracter:
A. slab acid;
B. puternic acid;
C. bazic;
D. neutru;
E. acid, doar dacă sunt în prezenţa unei baze.
231. Alege afirmaţia corectă:
A. aminele aromatice au caracter bazic mai puternic decât
aminele alifatice;
CH3 CH CH3
NH2

Subiect · pagina 67

73
B. amoniacul este o bază mai puternică decât aminele
alifatice;
C. aminele alifatice sunt baze slabe mai puternice decât
amoniacul;
D. aminele aromatice sunt baze mai puternice decât NH3;
E. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât aminele
aromatice.
232. Selectează afirmaţia falsă:
A. aminele alifatice sunt baze slabe mai tari decât amoniacul;
B. aminele aromatice sunt baze mult mai slabe decât aminele
alifatice;
C. aminele alifatice sunt baze slabe mai tari decât aminele
aromatice;
D. aminele aromatice sunt baze mai tari decât aminele
alifatice;
E. aminele aromatice sunt baze mult mai slabe decât
amoniacul.
233. Aminele secundare alifatice sunt:
A. compuşi organici în care gruparea amino este legată la un
atom de carbon secundar;
B. amine ce nu pot fi acilate;
C. mai bazice decât aminele primare alifatice;
D. compuşi mai puţin bazici decât amoniacul;
E. sunt derivaţi ai benzenului.
234. Alege răspunsul corect. Aminele reacţionează cu soluţii apoase de
acizi:
A. rezultând săruri anorganice;
B. deoarece au capacitatea de a ceda protoni;
C. rezultând săruri solubile numai în solvenţi organici;
D. deoarece au capacitatea de a accepta protoni;
E. formând soluţii ce conţin doar compuşi organici.

Subiect · pagina 68

74
12. ACIZI CARBOXILICI
235. Alege varianta corectă:
A. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –CO-R;
B. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –COO-;
C. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –CO-H;
D. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –COOR;
E. acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în
moleculă grupa funcţională –COOH.
236. Alege răspunsul incorect:
A. etanolul se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor
din fructe;
B. vinul lăsat în contact cu aerul este supus acţiunii unor
bacterii (Micoderma aceti) existente în aer care transformă
etanolul în acid acetic;
C. procesul de transformare enzimatică a etanolului în acid
acetic se numeşte fermentaţie acetică;
D. procesul de transformare enzimatică a atanolului în acid
acetic se numeşte fermentaţie alcoolică;
E. acidul acetic de uz alimentar se obţine numai prin
fermentaţia enzimatică a etanolului din vin şi se
comercializează sub numele de oţet din vin.
237. Proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt influenţate de
A. prezenţa în moleculă a grupei carboxil, -COOH;
B. prezenţa în moleculă a radicalului hidrocarbonat;
C. prezenţa unui reactant cu reactivitate mare;
D. mediul de reacţie;

Subiect · pagina 69

75
E. prezenţa în moleculă atât a grupei carboxil, -COOH, cât şi
a radicalului hidrocarbonat.
238. Structura grupei funcţionale –COOH conferă:
A. doar proprietăţi organoleptice specifice acizilor carboxilici;
B. numai proprietăţi fizice specifice acizilor carboxilici;
C. doar proprietăţi chimice specifice acizilor carboxilici;
D. atât proprietăţi fizice cât şi proprietăţi chimice specifice
acizilor carboxilici;
E. capacitatea acizilor carboxilici de a accepta protoni.
238. Alege afirmaţia falsă:
A. acidul acetic anhidru este numit acid acetic glacial;
B. acidul acetic este volatil la temperatura camerei;
C. acidul acetic trece în stare solidă (cristalizează) la
temperatura standard de 16,6ºC;
D. acidul acetic este foarte solubil în apă deoarece formează
legături de hidrogen cu apa;
E. acidul acetic este un lichid incolor, cu miros înţepător
caracteristic acizilor.
239. Referitor la structura grupei carboxil este adevărat că
A. în structura grupei carboxil intră doi atomi de oxigen legaţi
de acelaşi atom de carbon: unul printr-o legătură dublă, -
C=0, iar celălalt printr-o legătură simplă, -C-O-H;
B. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter nepolar;
C. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter bazic;
D. polarizarea grupei carboxil are ca efect întărirea legăturii
dintre atomii de O şi H din grupa –OH;
E. polarizarea grupei carboxil face ca hidrogenul să poată fi
acceptat cu uşurinţă ca ion H+ (proton).
240. Referitor la structura grupei carboxil este adevărat că:
A. în structura grupei carboxil intră doi atomi de oxigen legaţi
de acelaşi atom de carbon prin legături covalente simple;

Subiect · pagina 70

76
B. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter polar;
C. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter bazic;
D. polarizarea grupei carboxil are ca efect întărirea legăturii
dintre atomii de O şi H din grupa –OH;
E. polarizarea grupei carboxil face ca hidrogenul să poată fi
acceptat cu uşurinţă ca ion H+ (proton).
241. Referitor la structura grupei carboxil este adevărat că:
A. în structura grupei carboxil intră doi atomi de oxigen legaţi
de acelaşi atom de carbon prin legături covalente simple;
B. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter nepolar;
C. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter acid;
D. polarizarea grupei carboxil are ca efect întărirea legăturii
dintre atomii de O şi H din grupa –OH;
E. polarizarea grupei carboxil face ca hidrogenul să poată fi
acceptat cu uşurinţă ca ion H+ (proton).
242. Referitor la structura grupei carboxil este adevărat că:
A. în structura grupei carboxil intră doi atomi de oxigen legaţi
de acelaşi atom de carbon prin legături covalente simple;
B. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter nepolar;
C. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter bazic;
D. polarizarea grupei carboxil are ca efect slăbirea legăturii
dintre atomii de O şi H din grupa –OH;
E. polarizarea grupei carboxil face ca hidrogenul să poată fi
acceptat cu uşurinţă ca ion H+ (proton).
243. Referitor la structura grupei carboxil este adevărat că:
A. polarizarea grupei carboxil face ca hidrogenul să poată fi
cedat cu uşurinţă ca ion H+ (proton);

Subiect · pagina 71

77
B. în structura grupei carboxil intră doi atomi de oxigen legaţi
de acelaşi atom de carbon prin legături covalente simple;
C. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter bazic;
D. polarizarea grupei carboxil are ca efect întărirea legăturii
dintre atomii de O şi H din grupa –OH;
E. gruparea carboxil conferă moleculei de acid carboxilic
caracter nepolar.
244. Alege afirmaţia falsă:
A. acidul acetic se dizolvă în apă, ca urmare a stabilirii de
legături de hidrogen;
B. în soluţia apoasă, acidul acetic ionizează parţial;
C. în soluţia apoasă de acid acetic există atât molecule de
CH3COOH, cât şi anioni acetat, CH3COO- şi ioni hidroniu,
H3O+;
D. acidul acetic este un acid tare, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă, ionizează numai parţial;
E. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează numai parţial.
245. Referitor la acidul acetic este adevărat că:
A. acidul acetic se dizolvă în apă, ca urmare a stabilirii de
legături de hidrogen;
B. în soluţie apoasă, acidul acetic ionizează total,
C. în soluţia apoasă de acid acetic există doar anioni acetat,
CH3COO- şi ioni hidroniu, H3O+;
D. acidul acetic este un acid tare, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă, ionizează numai parţial;
E. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează total.
246. Referitor la acidul acetic este adevărat că:
A. acidul acetic este insolubil în apă;
B. în soluţia apoasă, acidul acetic ionizează parţial;
C. în soluţia apoasă de acid acetic există doar anioni acetat,
CH3COO- şi ioni hidroniu, H3O+;

Subiect · pagina 72

78
D. acidul acetic este un acid tare, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă, ionizează numai parţial;
E. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează total.
247. Referitor la acidul acetic este adevărat că:
A. acidul acetic este insolubil în apă;
B. în soluţie apoasă, acidul acetic ionizează total;
C. în soluţia apoasă de acid acetic există atât molecule de
CH3COOH, cât şi anioni acetat, CH3COO- şi ioni hidroniu,
H3O+;
D. acidul acetic este un acid tare, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă, ionizează numai parţial;
E. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează total.
248. Referitor la acidul acetic este adevărat că:
A. acidul acetic este insolubil în apă;
B. în soluţie apoasă, acidul acetic ionizează total;
C. în soluţia apoasă de acid acetic există doar anioni acetat,
CH3COO- şi ioni hidroniu, H3O+;
D. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează numai parţial;
E. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează total.
249. Referitor la acidul acetic este adevărat că:
A. acidul acetic este insolubil în apă;
B. în soluţie apoasă, acidul acetic ionizează total;
C. în soluţia apoasă de acid acetic există doar anioni acetat,
CH3COO- şi ioni hidroniu, H3O+;
D. acidul acetic este un acid tare, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă, ionizează numai parţial;
E. acidul acetic este un acid slab, deoarece la dizolvarea
acestuia în apă ionizează numai parţial.

Subiect · pagina 73

79
250. Selectează răspunsul corect:
A. acidul acetic este mai slab decât acidul carbonic;
B. acidul acetic şi acidul carbonic sunt acizi tari;
C. acidul acetic este mai tare decât acidul carbonic;
D. acidul acetic este mai tare decât acidul clorhidric;
E. acidul carbonic este mai slab decât acidul clorhidric dar mai
puternic decât acidul acetic.
251. Analizând ecuaţia reacţiei
2CH3COOH+Zn→(CH3COO)2Zn+H2↑ alege răspunsul corect:
A. elementul Zn este metal alcalin;
B. (CH3COO)2Zn este o sare anorganică;
C. acidul acetic reacţionează cu metalele situate înaintea
hidrogenului în seria Beketov-Volta cu degajare de
hidrogen;
D. acidul acetic reacţionează cu metalele situate după
hidrogen în seria Beketov-Volta cu degajare de hidrogen;
E. acidul cetic reacţionează cu elementul Zn deoarece este un
acid tare.
252. Analizând ecuaţia reacţiei:
2CH3COOH+CaO→(CH3COO)2Ca+H2O
alege răspunsul fals:
A. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţii
chimice la care participă baze;
B. în ecuaţia reacţiei date CaO manifestă caracter bazic;
C. în reacţia dată CH3COOH cedează ionul H+ formând ionul
acetat CH3COO-;
D. între ionul acetat, CH3COO- şi ionul de calciu, Ca2+, se
formează legătură covalentă simplă;
E. între ionul acetat, CH3COO- şi ionul de calciu, Ca2+, se
stabilesc forţe de atracţie de natură electrostatică.
253.Alege afirmaţia falsă:
A. acidul acetic reacţionează cu hidroxizii formând acetaţi;
B. reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi poartă numele de
reacţie de neutralizare;

Subiect · pagina 74

80
C. în reacţia acidului acetic cu hidroxizii alcalini se formează
acetaţii alcalini corespunzători;
D. acetaţii alcalini sunt uşor solubili în apă;
E. acetaţii alcalini sunt insolubili în apă.
254. Selectează afirmaţia falsă:
A. reacţiile de neutralizare stau la baza metodelor de
determinare cantitativă prin titrimetrie bazată pe reacţii
acido-bazice;
B. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o
soluţie de bază tare care are concentraţie cunoscută;
C. la determinarea cantitativă a acidului acetic prin titrare cu
NaOH de concentraţie cunoscută se foloseşte ca indicator
acido-bazic metil orange;
D. la determinarea cantitativă a acidului acetic prin titrare cu
KOH de concentraţie cunoscută se foloseşte ca indicator
acido-bazic fenolftaleina;
E. reacţiile de neutralizare sunt reacţiile care decurg între
substanţe cu caracter acid şi substanţe cu caracter bazic.

Subiect · pagina 75

81
13. COMPUŞI CARBONILICI
255. Alegeţi afirmaţia corectă privind solubilitatea compuşilor
carbonilici:
A. primii termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
insolubili în apă;
B. primii doi termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
insolubili în apă;
C. primii termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
solubili în apă;
D. termenii superiori sunt cei mai solubili în apă, datorită
catenelor hidrocarbonate, de dimensiuni tot mai mari;
E. catenele hidrocarbonate ale compuşilor carbonilici prezintă
caracter hidrofil, iar mărirea acestora atrage modificări ale
solubilităţii.
256. Alegeţi afirmaţia corectă privind solubilitatea compuşilor
carbonilici:
A. catenele hidrocarbonate ale compuşilor carbonilici prezintă
caracter hidrofob, iar mărirea acestora atrage creşterea
solubilităţii în apă.
B. primii termeni din seriile de aldehide şi de cetone sunt
insolubili în apă;
C. catenele hidrocarbonate ale compuşilor carbonilici prezintă
caracter hidrofil, iar mărirea acestora atrage scăderea
solubilităţii în apă.
D. între atomul de O carbonilic şi atomul de H din moleculele
de apă se stabilesc legături de hidrogen;
E. niciun răspuns corect.
257. În două eprubete în care se află acetonă şi acetofenonă, se toarnă
apă. Alegeţi afirmaţia corectă privind fenomenele care au loc:
A. în ambele eprubete se formează un precipitat alb;
B. în ambele eprubete se observă fenomenul de miscibilitate;

Subiect · pagina 76

82
C. acetofenona nu este miscibilă cu apa (se observă un strat de
lichid cu aspect uleios la suprafaţa apei), în timp ce acetona
se dizolvă în apă;
D. atât acetona, cât şi acetofenona se dizolvă în apă;
E. acetona nu este miscibilă cu apa (se observă un strat de
lichid cu aspect uleios la suprafaţa apei), în timp ce
acetofenona se dizolvă în apă.
258. Alegeţi afirmaţia corectă privind solubilitatea compuşilor
carbonilici în apă:
A. scade odată cu creşterea numărului de atomi de C conţinuţi
în radicalii de hidrocarbură din moleculele lor;
B. nu depinde de numărul de atomi de C conţinuţi în radicalii
de hidrocarbură din moleculele lor;
C. creşte odată cu creşterea numărului de atomi de C conţinuţi
în radicalii de hidrocarbură din moleculele lor;
D. termenii superiori sunt foarte solubili în apă, datorită
dimensiunii tot mai mari a catenelor hidrocarbonate;
E. niciun răspuns corect.
259. Au solubilitate în apă aproape nulă, compuşii carbonilici ce
prezintă:
A. un număr de 6 atomi de C în moleculă;
B. mai mult de 5 atomi de C în moleculă;
C. mai mult de 6 atomi de C în moleculă;
D. mai puţin de 5 atomi de C în moleculă;
E. mai puţin de 6 atomi de C în moleculă.
260. Alegeţi afirmaţiile corecte privind mirosul compuşilor carbonilici:
A. termenii gazoşi din seriile de compuşi carbonilici miros
întotdeauna foarte plăcut;
B. metanalul are un miros înţepător, sufocant;
C. benzaldehida are miros de mere verzi;
D. termenii lichizi din seriile de compuşi carbonilici nu au
miros;
E. etanalul are miros de migdale.

Subiect · pagina 77

83
261. Alegeţi afirmaţia corectă privind utilizările compuşilor carbonilici:
A. acetaldehida este utilizată la conservarea pieselor
anatomice;
B. mulţi dintre compuşii carbonilici lichizi, cu miros plăcut,
sunt folosiţi la fabricarea unor parfumuri şi produse
cosmetice;
C. aldehida formică nu este utilizată la fabricarea industrială
a etanolului;
D. benzaldehida este utilizată ca materie primă la obţinerea
plexiglasului;
E. acetona este utilizată la obţinerea răşinilor sintetice.
262. Compusul cu formula moleculară HCOH se foloseşte la
conservarea:
A. pieselor anatomice;
B. alimentelor;
C. lemnului;
D. pieselor de artă;
E. niciun răspuns corect.
263. Formolul este:
A. o soluţie apoasă de benzaldehidă de concentraţie 30%;
B. un amestec de acetaldehidă şi benzaldehidă;
C. o soluţie apoasă de acetaldehidă de concentraţie 20%;
D. un amestec de etanol şi metanol;
E. o soluţie apoasă de formaldehidă de concentraţie 40%.
264. Formolul este întrebuinţat:
A. în industria coloranţilor;
B. în industria produselor cosmetice;
C. la obţinerea plexiglasului;
D. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale;
E. la dizolvarea lacurilor, vopselelor, mătăsii etc.
265. Etanalul are un miros:
A. puternic, înţepător;
B. specific, de migdale amare;

Subiect · pagina 78

84
C. sufocant;
D. de mere verzi;
E. fructat, parfumat.
266. Benzaldehida are un miros:
A. puternic, înţepător;
B. specific, de migdale amare;
C. sufocant;
D. de mere verzi;
E. fructat, parfumat.
267. Dintre sursele naturale de compuşi carbonilici fac parte:
A. sâmburii de cireşe;
B. frunzele unor citrice;
C. seminţele de oleaginoase;
D. lămâile verzi, merele, sâmburii de migdale;
E. niciun răspuns corect.
268. Alegeţi afirmaţia corectă privind starea de agregare a compuşilor
carbonilici:
A. aldehidele sunt compuşi care se prezintă exclusiv în stare
lichidă;
B. la temperatură ridicată, primul termen din seria aldehidelor
este un gaz, iar termenii următori sunt numai în stare
lichidă;
C. nu există compuşi carbonilici în stare solidă;
D. la temperatura obişnuită, primul termen din seria
aldehidelor este un gaz, iar termenii următori sunt în stare
lichidă sau solidă;
E. cetonele se găsesc numai în stare lichidă.
269. Alegeţi afirmaţiile corecte privind punctele de fierbere (p.f.) ale
compuşilor carbonilici:
A. p.f. sunt mai ridicate la compuşii carbonilici decât la
hidrocarburile cu aceeaşi masă molară;

Subiect · pagina 79

85
B. p.f. ale compuşilor carbonilici sunt egale cu p.f. ale
hidrocarburilor cu aceeaşi masă molară;
C. p.f. sunt mai scăzute la compuşii carbonilici decât la
hidrocarburile cu aceeaşi masă molară;
D. p.f. mai scăzute ale compuşilor carbonilici pot fi explicate
prin faptul ca gruparea carbonil fiind nepolară, între
moleculele nu se pot stabili legături dipol-dipol;
E. niciun răspuns corect.
270. Alegeţi afirmaţiile corecte privind punctele de fierbere (p.f.) ale
compuşilor carbonilici:
A. p.f. ale compuşilor carbonilici sunt egale cu cele ale
alcoolilor;
B. p.f. ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale
alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de C;
C. p.f. ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât ale
alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de C;
D. p.f. ale compuşilor carbonilici sunt de două ori mai mari
decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de C;
E. niciun răspuns corect.
271. Alegeţi afirmaţiile corecte privind punctele de fierbere (p.f.) ale
compuşilor carbonilici:
A. p.f. ale compuşilor carbonilici cresc odată cu scăderea
masei molare;
B. p.f. ale compuşilor carbonilici scad odată cu creşterea masei
molare;
C. p.f. ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea
masei molare şi au valori apropiate pentru aldehidele şi
cetonele cu acelaşi număr de atomi de C;
D. p.f. au valori extrem de diferite pentru aldehidele şi
cetonele cu acelaşi număr de atomi de C;
E. au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi
număr de grupări carbonil în moleculă.

Subiect · pagina 80

86
272. Se dau următorii compuşi: metanal, etanal, butanal. Variaţia
punctelor de fierbere (p.f.) ale acestor compuşi este următoarea:
A. p.f.metanal> p.f.etanal> p.f.butanal;
B. p.f.metanal< p.f.etanal ≈ p.f.butanal;
C. p.f.metanal< p.f.etanal< p.f.butanal;
D. p.f.metanal ≈ p.f.etanal< p.f.butanal;
E. p.f.metanal> p.f.etanal< p.f.butanal.
273. Se dau următorii compuşi: acetonă, butanonă, 3-pentanonă.
Variaţia punctelor de fierbere (p.f.) ale acestor compuşi este
următoarea:
A. p.f.acetonă< p.f.butanonă < p.f.3-pentanonă;
B. p.f.acetonă> p.f.butanonă > p.f.3-pentanonă;
C. p.f.acetonă ≈ p.f.butanonă ≈ p.f.3-pentanonă;
D. p.f.acetonă< p.f.butanonă ≈ p.f.3-pentanonă;
E. p.f.acetonă ≈ p.f.butanonă < p.f.3-pentanonă.
274. Ciclopentancarbaldehida conţine:
A. 5 atomi de C, 11 atomi de H, 1 atom de O;
B. 4 atomi de C, 8 atomi de H, 1 atom de O;
C. 6 atomi de C, 10 atomi de H, 1 atom de O;
D. 6 atomi de C, 12 atomi de H, 2 atomi de O;
E. 6 atomi de C, 12 atomi de H, 1 atom de O.
275. Ciclopentancarbaldehida conţine:
A. 5 atomi C hsp3, 2 atomi C hsp2, 1 atom O hsp2;
B. 5 atomi C hsp3, 1 atom C hsp2, 1 atom O hsp2;
C. 4 atomi C hsp3, 1 atom C hsp2, 1 atom O hsp2;
D. 5 atomi C hsp2, 1 atom C hsp3, 1 atom O hsp2;
E. niciun răspuns corect.
276. Formula benzencarbaldehidei este:
A. C6H5−CO−CH3;
B. C6H5−CH2−CHO;
C. CH3− C6H4−CH2−CHO;
D. C6H5−CHO;
E. C6H5−CO−CH2−CHO.

Subiect · pagina 81

87
277. 4-metil-2-pentanona şi 2-hexanona se află într-o relaţie de:
A. izomerie de poziţie;
B. izomerie geometrică;
C. izomerie de funcţiune;
D. izomerie de catenă;
E. izomerie optică.
278. După natura radicalilor de hidrocarbură legaţi de grupa carbonil,
compuşii carbonilici pot fi:
A. alifatici nesaturaţi, aromatici şi micşti;
B. alifatici saturaţi şi aromatici;
C. alifatici saturaţi şi alifatici nesaturaţi;
D. saturaţi, nesaturaţi, aromatici, micşti;
E. aromatici şi micşti.
279. Formula benzofenonei este:
A. C6H5−CO−C6H5;
B. CH3−C6H4−CO−C6H5;
C. C6H5−CH2−CO−C6H5;
D. C6H5−CO−CH3;
E. C6H5− CH2−CO−CH2−C6H5.
280. Benzofenona conţine:
A. 13 atomi de C hsp2;
B. 12 atomi de C hsp2;
C. 6 atomi de C hsp2;
D. 1 atom de C hsp3;
E. 12 atomi de C hsp3.
281. Formula acetofenonei este:
A. C6H5−CO−C6H5;
B. CH3−C6H4−CO−C6H5;
C. C6H5−CH2−CO−C6H5;
D. CH3−CO−CH3;
E. C6H5−CO−CH3.

Subiect · pagina 82

88
282. Benzofenona conţine:
A. 11 atomi de C secundari şi 2 atomi de C terţiari;
B. 12 atomi de C terţiari şi un atom de C secundar;
C. 9 atomi de C terţiari şi un atom de C cuaternar;
D. 12 atomi de C secundari şi un atom de C cuaternar;
E. 10 atomi de C terţiari şi doi atomi de C cuaternari.
283. Se dau următorii compuşi: glioxal, propandial, butandionă,
benzaldehidă şi acetofenonă. Dintre aceştia, următorii nu sunt
compuşi monocarbonilici:
A. propandial, butandionă, benzaldehidă;
B. butandionă, benzaldehidă şi acetofenonă;
C. glioxal, benzaldehidă şi acetofenonă;
D. glioxal, propandial, butandionă;
E. propandial, benzaldehidă şi acetofenonă.
284. Se dau compuşii: etanal, propandial şi butandionă. Numărul
minim de atomi de C hsp3 din molecula acestor compuşi, este:
A. zero;
B. unu;
C. doi;
D. trei;
E. patru.
285. Se dau următoarele clase de compuşi organici: hidrocarburi,
compuşi hidroxilici, acizi carboxilici şi compuşi carbonilici.
Gradul de reducere al acestor compuşi creşte în ordinea:
A. compuşi hidroxilici < hidrocarburi < acizi carboxilici <
compuşi carbonilici;
B. hidrocarburi < compuşi carbonilici < compuşi hidroxilici <
acizi carboxilici;
C. compuşi hidroxilici < hidrocarburi < compuşi carbonilici <
acizi carboxilici;
D. hidrocarburi > compuşi hidroxilici > compuşi carbonilici >
acizi carboxilici;
E. hidrocarburi < compuşi hidroxilici < compuşi carbonilici <
acizi carboxilici.

Subiect · pagina 83

89
14. HIDROXIACIZI
286. Alege afirmația corectă referitoare la acidul citric:
A. este un acid polihidroxi-policarboxilic;
B. este un acid monohidroxi-monocarboxilic;
C. este un acid polihidroxi-monocarboxilic;
D. este un acid monohidroxi-policarboxilic;
E. niciun răspuns corect.
287. Alege afirmația corectă referitoare la acidul tartric:
A. este un acid polihidroxi-policarboxilic;
B. este un acid monohidroxi-monocarboxilic;
C. este un acid polihidroxi-monocarboxilic;
D. este un acid monohidroxi-policarboxilic;
E. niciun răspuns corect.
288. Alege răspunsul corect referitor la acidul α-hidroxipropanoic:
A. este un acid polihidroxi-policarboxilic;
B. este un acid monohidroxi-dicarboxilic;
C. se mai numește acid lactic;
D. este un acid polihidroxi-monocarboxilic;
E. niciun răspuns corect.
289. Alege răspunsul corect referitor la acidul gliceric:
A. este un acid polihidroxi-policarboxilic;
B. este un acid monohidroxi-dicarboxilic;
C. este un acid dihidroxi-dicarboxilic;
D. se mai numește acid 2,3-dihidroxipropanoic;
E. niciun răspuns corect.
290. Precizează răspunsul corect referitor la relația dintre acidul α-
hidroxipropanoic și acidul β-hidroxipropanoic.
A. sunt izomeri de catenă;
B. sunt izomeri cis-trans;
C. sunt izomeri optici;

Subiect · pagina 84

90
D. sunt izomeri de poziție;
E. niciun răspuns corect.
291. Alege răspunsul corect:
A. formulele de configurație prin care se reprezintă structuri
rezultate ca urmare a rotației atomilor în jurul legăturilor
duble se numesc formule de conformație;
B. formulele de configurație prin care se reprezintă structuri
rezultate ca urmare a rotației atomilor în jurul legăturilor
triple se numesc formule de conformație;
C. formulele de configurație prin care se reprezintă structuri
rezultate ca urmare a rotației atomilor în jurul legăturilor
simple se numesc formule de conformație;
D. formulele de configurație prin care se reprezintă structuri
rezultate ca urmare a rotației atomilor în jurul legăturilor
simple se numesc formule de configurație;
E. niciun răspuns corect.
292. Alege afirmația corectă.
În cazul în care cei patru substituenți ai atomului de carbon în
molecula CX4 sunt diferiți,
A. molecula nu mai poate fi suprapusă imaginii sale în oglindă
decât prin mișcări de rotație;
B. molecula poate fi suprapusă imaginii sale în oglindă prin
mișcări de rotație și translație;
C. molecula poate fi suprapusă imaginii sale în oglindă doar
prin mișcări de translație;
D. molecula nu poate fi suprapusă imaginii sale în oglindă
decât doar prin mișcări de translație;
E. molecula nu mai poate fi suprapusă imaginii sale în oglindă
prin mișcări de rotație și de translație.
293. Alege afirmația corectă:
A. un atom de carbon care are toți cei patru substituenți
identici se numește atom de carbon asimetric;
B. un atom de carbon care are trei substituenți identici se
numește atom de carbon asimetric;

Subiect · pagina 85

91
C. un atom de carbon care are doi substituenți identici se
numește atom de carbon asimetric;
D. un atom de carbon care are toți cei patru substituenți diferiți
se numește atom de carbon asimetric;
E. un atom de carbon care are doi substituenți diferiți se
numește atom de carbon asimetric.
294. Precizează răspunsul corect:
A. în chimia organică moleculele chirale conțin cel puțin doi
atomi de carbon simetrici;
B. în chimia organică moleculele achirale conțin cel puțin un
atom de carbon asimetric;
C. în chimia organică moleculele chirale conțin cel puțin un
atom de carbon asimetric;
D. în chimia organică moleculele chirale conțin cel puțin un
atom de carbon simetric;
E. niciun răspuns corect.
295. În compusul 2-cloro-3-brompentan există:
A. un atom de carbon asimetric;
B. doi atomi de carbon asimetrici;
C. trei atomi de carbon asimetrici;
D. patru atomi de carbon asimetrici;
E. niciun atom de carbon asimetric.
296. În compusul 2-cloro-2-brompentan există:
A. un atom de carbon asimetric;
B. doi atomi de carbon asimetrici;
C. trei atomi de carbon asimetrici;
D. patru atomi de carbon asimetrici;
E. niciun atom de carbon asimetric.
297. Alege afirmația corectă:
A. acidul 2-hidroxi-propanoic are molecula achirală;
B. acidul 2-hidroxi-propanoic are un atom de carbon asimetric
deoarece conține două grupe funcționale diferite;

Subiect · pagina 86

92
C. acidul 2-hidroxi-propanoic are un atom de carbon asimetric
deoarece acesta prezintă patru substituenți diferiți;
D. acidul 2-hidroxi-propanoic nu prezintă enantiomerie;
E. acidul 2-hidroxi-propanoic prezintă patru enantiomeri.
298. Alege afirmaţia corectă referitor la 2-butanol.
A. prezintă doi atomi de carbon asimetrici;
B. prezintă doi enantiomeri;
C. prezintă două grupări funcționale;
D. prezintă molecule achirale;
E. atomul de carbon asimetric este hibridizat sp2.
299. Alege afirmația corectă:
A. moleculele achirale au activitate optică;
B. moleculele chirale nu au activitate optică;
C. moleculele chirale au activitate optică;
D. moleculele care au activitate optică nu rotesc planul luminii
polarizate;
E. instrumentul care măsoară activitatea optică se numește
optometru.
300. Alege afirmația corectă:
A. enanțiomerii sunt perechi de izomeri optici superpozabili
imaginii lor în oglindă;
B. enantiomerii sunt perechi de izomeri optici care se găsesc
în relația de obiect și imaginea sa în oglindă;
C. enantiomerii sunt perechi de izomeri optici care nu deviază
planul luminii polarizate;
D. substanțele optic active, care determină devierea vectorului
luminii plan-polarizante spre dreapta, se numesc levogire;
E. substanțele optic active care rotesc planul luminii
polarizate spre stânga se numesc dextrogire.
301. Alege afirmația corectă:
A. enantiomerii sunt perechi de izomeri optici superpozabili
imaginii lor în oglindă;

Subiect · pagina 87

93
B. enantiomerii sunt perechi de izomeri optici care nu sunt în
relația de obiect și imaginea sa în oglindă;
C. enantiomerii sunt perechi de izomeri optici care nu deviază
planul luminii polarizate;
D. substanțele optic active, care determină devierea vectorului
luminii plan-polarizante spre stânga, se numesc levogire;
E. substanțele optic active care rotesc planul luminii
polarizate spre stânga se numesc dextrogire.
302. Alege afirmația corectă:
A. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale este optic activă;
B. amestecul racemic este optic activ;
C. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale se numește amestec racemic;
D. prin adiția acidului clorhidric la 1-butenă se formează un
compus optic inactiv;
E. un medicament cu acțiune antitumorală ce are rotația
specifică la 25°C, -0,3° este un amestec racemic.
303. Alege afirmația corectă:
A. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale este optic inactivă;
B. amestecul racemic este optic activ;
C. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale rotește planul luminii polarizate la
dreapta sau la stânga;
D. prin adiția acidului clorhidric la 1-butenă se formează un
compus optic inactiv;
E. un medicament cu acțiune antitumorală ce are rotația
specifică la 25°C, -0,3° este un amestec racemic.
304. Alege afirmația corectă:
A. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale este optic activă;
B. amestecul racemic este optic activ;

Subiect · pagina 88

94
C. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale rotește planul luminii polarizate la
dreapta sau la stânga;
D. prin adiția acidului clorhidric la 1-butenă se formează 2-
clorobutan, care este un compus optic activ;
E. un medicament cu acțiune antitumorală ce are rotația
specifică la 25°C, [α]D = -0,3° este un amestec racemic.
305. Alege afirmația corectă:
A. o soluție de probă care conține cei doi enantiomeri în
concentrații egale este optic activă;
B. amestecul racemic este optic activ;
C. un medicament cu acțiune antitumorală ce are rotația
specifică la 25°C [α]D = -0,3º este un amestec racemic;
D. prin adiția acidului clorhidric la 1-butenă se formează un
compus optic inactiv,
E. nicio variantă nu este corectă.
306. Acidul 2-amino-butandicarboxilic conţine:
A. patru atomi de carbon asimetrici;
B. trei atomi de carbon asimetrici;
C. doi atomi de carbon asimetrici;
D. un atom de carbon asimetric;
E. niciun atom de carbon asimetric.
307. Acidul 2,3,4-triclorobutanoic conține:
A. patru atomi de carbon asimetrici;
B. trei atomi de carbon asimetrici;
C. doi atomi de carbon asimetrici;
D. un atom de carbon asimetric;
E. niciun atom de carbon asimetric.

Subiect · pagina 89

95
15. AMINOACIZI
308. Aminoacizii sunt compuşi organici difuncţionali, care conţin în
molecula lor:
A. grupele –CO– şi –NH2;
B. grupele –COOH şi –NH2;
C. grupele –NO2 şi –COOH;
D. grupele –OH şi –NH2;
E. niciun răspuns corect.
309. Alegeţi răspunsul corect privind denumirea aminoacizilor cu mai
mult de trei atomi de C în moleculă:
A. se realizează precizând numai poziţia grupei –NH2 în
catena acidului carboxilic;
B. se realizează precizând doar numărul de grupe funcţionale
de fiecare tip;
C. se realizează precizând atât poziţia grupei –NH2 în catena
acidului carboxilic, cât şi numărul de grupe funcţionale de
tip –NH2;
D. se realizează precizând poziţia grupei –NH2 în catena
acidului carboxilic printr-o cifră sau printr-o literă şi
respectiv numărul de grupe funcţionale de fiecare tip, –NH2
şi −COOH;
E. se realizează precizând atât poziţia grupei –COOH în
catena acidului carboxilic, cât şi numărul de grupe
funcţionale de tip –COOH.
310. Alegeţi răspunsul corect privind modul de precizare a poziţiei
grupei amino în molecula aminoacizilor cu mai mult de trei atomi de
C:
A. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
printr-o cifră, începând cu atomul de C din grupa carboxil;

Subiect · pagina 90

96
B. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
numai printr-o cifră, exceptând atomul de C din grupa
carboxil;
C. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
printr-o literă grecească, începând cu atomul de C vecin
grupării carboxil, în cazul aminoacizilor alifatici;
D. determinarea poziţiei grupei amino în moleculă se face
numai printr-o literă latină, începând cu atomul de C vecin
grupării carboxil, în cazul aminoacizilor aromatici;
E. răspunsul complet este alcătuit din afirmaţiile de la punctele
a, c şi d.
311. Acidul 2-aminopropanoic se mai numeşte şi:
A. serina;
B. α-alanina;
C. β-alanina;
D. cisteina;
E. valina.
312. Acidul 3-aminopropanoic se mai numeşte şi:
A. serina;
B. α-alanina;
C. β-alanina;
D. cisteina;
E. valina.
313. Serina este denumirea uzuală a:
A. acidului 2-amino-3-tiopropanoic;
B. acidului 2-aminopentandioic;
C. acidului 2,6-diaminohexanoic;
D. acidului 2-amino-3-hidroxipropanoic;
E. acidului 2-amino-3-metilbutanoic.
314. Cisteina este denumirea uzuală a:
A. acidului 2-amino-3-tiopropanoic;
B. acidului 2-aminopentandioic;
C. acidului 2,6-diaminohexanoic;

Subiect · pagina 91

97
D. acidului 2-amino-3-hidroxipropanoic;
E. acidului 2-amino-3-metilbutanoic.
315. Acidul α,ε-diaminohexanoic se mai numeşte şi:
A. valină;
B. fenilalanină;
C. serină;
D. cisteină;
E. lisină.
316. Acidul 2-amino-3-tiopropanoic se mai numeşte şi:
A. valină;
B. fenilalanină;
C. serină;
D. cisteină;
E. lisină.
317.Acidul asparagic mai este numit şi:
A. acid glutamic;
B. acid aspartic;
C. acid α-aminopropanoic;
D. acid α-amino-β-metilbutanoic;
E. acid citric.
318. Valina este denumirea uzuală a:
A. acid α-amino-β-metilbutanoic;
B. acid α-amino-β-fenilbutanoic;
C. acid α-amino-β-fenilpropanoic;
D. acid α-amino-β-metilpentanoic;
E. acid α,ε-diaminohexanoic.
319. Aminoacizii se pot clasifica după mai multe criterii. După natura
radicalului de hidrocarbură de care se leagă grupele funcţionale
amino, −NH2 şi carboxil, −COOH, aminoacizii pot fi:
A. aminoacizi alifatici cu catena liniară şi aminoacizi alifatici
cu catenă ramificată;
B. aminoacizi alifatici şi aminoacizi aromatici;

Subiect · pagina 92

98
C. aminoacizi monocarboxilici şi aminoacizi policarboxilici;
D. hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi;
E. aminoacizi alifatici, aromatici şi micşti.
320.Valina face parte din clasa aminoacizilor:
A. micşti;
B. aromatici cu catenă ramificată;
C. aromatici cu catena liniară;
D. alifatici cu catenă ramificată;
E. alifatici cu catenă liniară.
321. Fenilalanina face parte din clasa aminoacizilor:
A. micşti;
B. aromatici cu catenă ramificată;
C. aromatici cu catena liniară;
D. alifatici cu catenă ramificată;
E. alifatici cu catenă liniară.
322.Glicina şi β-alanina fac parte din clasa aminoacizilor:
A. micşti;
B. aromatici cu catenă ramificată;
C. aromatici cu catena liniară;
D. alifatici cu catenă ramificată;
E. alifatici cu catenă liniară.
323.Aminoacizii se pot clasifica după mai multe criterii. Acestea sunt:
A. după natura radicalului de hidrocarbură şi după poziţia
grupei amino faţă de grupa carboxil;
B. după numărul grupelor funcţionale amino şi carboxil din
moleculă, şi după poziţia grupei amino faţă de grupa
carboxil;
C. după capacitatea organismului de a-i sintetiza sau nu
(esenţiali şi neesenţiali) şi după natura altor grupe
funcţionale din molecula de aminoacid;
D. după caracterul hidrofob sau hidrofil al radicalului
hidrocarbonat din catena laterală, dar şi în funcţie de
proprietăţile acido-bazice ale acestora;

Subiect · pagina 93

99
E. toate răspunsurile anterioare constituie criterii de
clasificare.
324. α-Aminoacizii pot fi clasificaţi pe baza structurii catenei laterale
din structura moleculei. Aceştia pot fi:
A. aminoacizi hidrofobi, care conţin drept catena laterală un
radical de hidrocarbură;
B. aminoacizi hidrofobi, care conţin în catena laterală grupe
funcţionale −OH;
C. aminoacizi hidrofili care conţin în moleculă drept catena
laterală un radical de hidrocarbură;
D. aminoacizi hidrofili care conţin în molecula lor mai mulţi
radicali de hidrocarbură;
E. niciun răspuns corect.
325. Serina este un aminoacid ce prezintă caracter:
A. hidrofob;
B. hidrofil;
C. bazic;
D. amfoter;
E. niciun răspuns corect.
326. Lisina este un aminoacid care prezintă un caracter:
A. hidrofob;
B. hidrofil;
C. bazic;
D. amfoter;
E. niciun răspuns corect.
327. Dintre următorii aminoacizi, numai unul prezintă caracter acid:
A. acidul 2-aminopentandioic;
B. serina;
C. acidul 2,6-diaminohexanoic;
D. cisteina;
E. acidul 2-amino-3-metilbutanoic.

Subiect · pagina 94

100
16. PROTEINE
328. Proteinele sunt compuși macromoleculari:
A. obținuți prin reacții de policondensare a α-aminoacizilor;
B. obținuți prin reacții de policondensare a β-aminoacizilor;
C. obținuți prin reacții de polimerizare a α-aminoacizilor;
D. obținuți prin reacții de polimerizare a β-aminoacizilor;
E. niciun răspuns corect.
329. Alegeți răspunsul greșit referitor la clasificarea proteinelor după
compoziția lor, în cadrul cărora:
A. proteinele simple eliberează prin hidroliză doar aminoacizi;
B. proteinele conjugate eliberează prin hidroliză aminoacizi și
alți compuși;
C. proteidele eliberează prin hidroliză aminoacizi și alți
compuși;
D. molecula unei proteide conține o parte proteică și o parte
prostetică;
E. molecula unei proteine simple conține o parte proteică și o
parte prostetică.
330. Aminoacizi sunt compuși polifuncționali definiți prin grupările:
A. amino și carboxil;
B. amino și carbonil;
C. amino și hidroxil;
D. amino și carbamil;
E. amino și peptidil.
331. Alegeți răspunsul greșit referitor la clasificarea proteinelor după
solubilitatea lor, în cadrul cărora:
A. proteinele insolubile se găsesc în organismul animal în
stare solidă;
B. scleroproteinele conferă rezistență mecanică sau protecție
împotriva agenților exteriori;
C. proteinele solubile apar în celule în stare dizolvată;

Subiect · pagina 95

101
D. proteinele solubile apar în celule sub formă de geluri
hidratate;
E. proteinele insolubile se găsesc în organismul animal în
stare de gel hidratat.
332. Alegeți răspunsul corect referitor la proteinele solubile:
A. albuminele sunt solubile doar în apă;
B. albuminele sunt solubile în apă și soluții de electroliți;
C. albuminele sunt solubile doar în soluții de electroliți;
D. globulinele sunt solubile în apă și soluții de electroliți;
E. globulinele sunt solubile doar în apă.
333. Alegeți răspunsul greșit referitor la proteide și grupările lor
prostetice:
A. glicoproteidele au ca grupare prostetică zaharidă;
B. lipoproteidele au ca grupare prostetică lipidă;
C. fosfoproteidele au ca grupare prostetică acidul fosforic;
D. fosfoproteidele au ca grupare prostetică fosforul.
E. metaloproteidele au ca grupare prostetică metalul.
334. Alegeți răspunsul greșit referitor la denaturarea proteinelor:
A. este un proces de desaturare a proteinelor;
B. este un proces de distrugere a proteinelor;
C. este un proces fizico-chimic;
D. alterează structura proteinei;
E. determină pierderea funcției biochimice a acesteia.
335. Dintre agenții de denaturare ai proteinelor nu fac parte:
A. acizii și bazele tari;
B. sărurile metalelor grele;
C. acizii tari și bazele slabe;
D. radiațiile radioactive;
E. ultrasunetele.

Subiect · pagina 96

102
17. ENZIME
336. Alegeți răspunsul greșit referitor la caracteristicile generale ale
enzimelor:
A. prezintă specificitate structurală;
B. fixează substratul prin legături slabe;
C. fixează substratul prin legături covalente;
D. nu modifică echilibrul chimic;
E. nu modifică proprietățile termodinamice ale sistemului.
337. Compoziția enzimelor de tip "proteide" este reprezentată de
diferite componente, cu excepția:
A. exclusiv diferite molecule proteice pure;
B. unei componente proteice denumită apoenzimă;
C. unei componente neproteice denumită grupare prostetică;
D. unei componente neproteice denumită coenzimă;
E. unei componente proteice și unei grupări prostetice.
338. Alegeți răspunsul greșit referitor la cele două componente ale unei
enzime:
A. componenta proteică determină specificitatea enzimei;
B. componenta neproteică determină specificitatea enzimei;
C. componentă neproteică determină natura reacției catalizate
de enzimă;
D. cele două componente formează enzima activă;
E. componenta neproteică reprezintă gruparea catalitică
activă.
339. Specificitatea de reacție a enzimelor presupune:
A. că fiecare reacție metabolică este catalizată de un număr
foarte mic de enzime;
B. că fiecare reacție metabolică este catabolizată de o singură
enzimă;
C. la nivelul centrului activ moleculele substratului se pot
absorbi într-o poziție favorabilă;

Subiect · pagina 97

103
D. corespondența geometrică tip ,,cheie-broască,, între
conformația centrului activ al enzimei și conformația aptă
pentru a reacționa cu moleculele substratului;
E. corespondența geometrică perfect simetrică între
conformația centrului activ al enzimei și conformația aptă
pentru a reacționa cu moleculele substratului.
340. Interacția enzimei E cu substratul S presupune, în general,
parcurgerea unor etape, excepție făcând:
A. difuzia moleculelor substratului din soluție către suprafața
enzimei;
B. orientarea moleculelor sub acțiunea forțelor de atracție și
fixarea acestora la centrul activ;
C. reacția superficială care transformă substratul în produse de
reacție;
D. absorbția produșilor de reacție pe suprafața enzimei și
eliberarea centrului activ care poate relua seria
transformărilor;
E. difuzia produșilor de reacție desorbiți de pe suprafața
enzimei în masa soluției.
341.Verificați informația greșită referitoare la cuplul enzimă – substrat:
A. maltază - maltoză;
B. amiloidază - amiloid;
C. zaharoză - zaharază;
D. lipaze - lipide;
E. proteaze - proteine.
342. După funcția specifică de cataliză a unor tipuri de reacții,
enzimele se clasifică în mai multe grupuri, din care încadrare corectă o
au:
A. hidrolazele - hidroliza legăturilor esterice, peptidice,
glicozidice;
B. izomerazele - transferul unor grupări de pe o moleculă pe
alta între diferiții izomeri;

Subiect · pagina 98

104
C. transferazele - transferul unor grupări în cadrul aceleași
molecule;
D. liazele - realizarea legăturilor chimice tip C-C, C-O, C-N;
E. ligaze - scindarea legăturilor chimice tip C-C, C-O, C-N.
343. Alegeți răspunsul greșit referitor la enzimele de tip oxireductaze:
A. pot cataliza, în afara reacțiilor de oxidoreducere și reacții
de dehidrogenare;
B. coenzima acestor enzime este agent oxidant sau reducător;
C. una din cele mai importante coenzime este nicotinamid-
adenin-dinucleotida;
D. nicotinamid-adenin-dinucleotida are ca formă oxidată
NAD, ce funcționează ca agent oxidant;
E. nicotinamid-adenin-dinucleotida are ca formă redusă
NADH, ce funcționează ca agent reducător .
344.Alegeți răspunsul greșit referitor la activitatea enzimatică de la
nivelul plantelor verzi:
A. plantele posedă echipament enzimatic necesar atât
reacțiilor din interiorul, cât și din exteriorul celulei;
B. enzimele participă la reacții de compunere și de
descompunere;
C. sub acțiunea enzimelor, din material anorganic sunt
sintetizate diverse substanțe organice;
D. la baza unor sinteze stă asimilația clorofiliană;
E. la baza tuturor sintezelor stă fotosinteza.
345.În cadrul clasificării hormonilor după structura chimică regăsim
mai multe tipuri de hormoni, cu excepția celor:
A. derivați din aminoacizi;
B. de natură polipeptidică;
C. de natură proteică;
D. cu structură steroidică;
E. glandulotropi.
346. Alegeți răspunsul eronat referitor la nucleotidele din structura
acizilor nucleici:

Subiect · pagina 99

105
A. o nucleotidă se formează prin eliminarea a două molecule
de apă între o moleculă de H3PO4 , o zaharidă și o bază cu
azot;
B. au componenți diferiți;
C. sunt structuri monomerice;
D. sunt cele mai mici unități ale acizilor nucleici;
E. sunt structuri polimerice.
347. Alegeți răspunsul eronat referitor la zaharidele din structura
nucleotidelor acizilor nucleici:
A. sunt reprezentate de două pentoze;
B. riboza intră în structura ARN;
C. dezoxiriboza intră în structura ADN;
D. grupa fosfat se leagă de carbonul 4 al pentozei;
E. se formează un ester fosfat prin eliminarea unei molecule
de apă.
348. Alegeți răspunsul eronat referitor la bazele cu azot din structura
nucleotidelor acizilor nucleici:
A. sunt de două tipuri: pirimidinice și purinice;
B. tipurile de ARN se deosebesc mai ales prin secvența celor
4 baze de azot de-a lungul lanțului polimeric;
C. datorită legăturilor de hidrogen dintre bazele cu azot
molecula de ADN apare ca un lanț elicoidal dublu;
D. datorită legăturilor de hidrogen dintre bazele cu azot
molecula de ARN apare ca o scară tăiată în două în lungime
și răsucită;
E. între perechile de baze cu azot există relație de
compatibilitate.
349. Bazele perechi dintre ADN și ARN sunt următoarele, cu excepția
perechii:
A. adenină - uracil;
B. tiamină - adenină;
C. citozină - guanină;
D. guanină - citozină;
E. timină-adenină..

Subiect · pagina 100

106
18. GRĂSIMI
350. În legătură cu structura chimică de mai jos se dau următoarele
afirmaţii:
a. este un acid nesaturat deoarece are NE=1;
b. este acid saturat;
c. este un acid ce are număr par de atomi de carbon în catena
hidrocarbonată;
d. este un acid ce are număr par de atomi de carbon în formula
chimică;
e. este acid saturat monocarboxilic.
Alege răspunsul corect.
A. a, b, c;
B. a, c, d;
C. b, c, d;
D. c, d, e;
E. b, d, e.
351. În legătură cu structura chimică de mai jos se dau următoarele
afirmaţii:
a. are denumirea de acid tetradecanoic;
b. se mai numeşte acid miristic;
c. este un acid ce are număr par de atomi de carbon în catena
hidrocarbonată;
d. este un acid ce are număr impar de atomi de carbon în formula
chimică;
e. este acid saturat monocarboxilic.
Alege răspunsul corect.
A. a, b, c;
B. a, c, d;
C. b, c, d;
CH3 (CH2)12 COOH
CH3 (CH2)12 COOH

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2021Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru FarmacieDeschide fișa Model de pregătire · 2021Biologie · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și programe medicaleDeschide fișa Model de pregătire · 2022Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru FarmacieDeschide fișa Model de pregătire · 2022Biologie · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și programe medicaleDeschide fișa Model de pregătire · 2022Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru Medicină și Medicină DentarăDeschide fișa Model de pregătire · 2023Chimie organică · Bază oficială de teste-grilă pentru FarmacieDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2021 pentru Chimie organică, la Facultatea de Medicină și Farmacie. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.