Pregătire cu un profesor

MAREA ŞI MICA CIRCULAŢIE
1. Arborele vascular are două teritorii:
a. marea circulaţie;
b. mica circulaţie;
c. circulaţia sistemică;
d. circulaia pulmonară
e. circulaţia mică sau limfatică.
2. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. limfatice;
d.capilare,
e. inimă.
3. Circulaţia mică se caracterizează prin:
a. se mai numeşte circulaţie sistemică;
b. începe în ventriculul drept;
c. cele patru vene pulmonare se deschid în atriul drept;
d. din ventriculul drept pleacă trunchiul pulmonar;
e. transportă spre plămâni sînge cu CO2.
4. Trunchiul arterei pulmonare:
a. ia naștere în ventriculul drept;
b. transportă sânge încărcat cu oxigen spre plămâni;
c. se termină în plămâni, în jurul alveolelor pulmonare;
d. dă naştere arterei pulmonare drepte;
e. dă naştere arterei pulmonare stângi;
5. Arterele pulmonare:
a. se termină cu reţeaua capilară din jurul alveolelor pulmonare;
b. sunt în număr de două pentru fiecare pulmon;
c. iau naştere din ventriculul drept;
d. pătrund în plămân;
e. transportă sânge neoxigenat.
6. Venele pulmonare:
a. transportă sânge oxigenat spre inimă;
b. sunt în două pentru fiecare plămân;
c. se termină în atriul drept;
d. transportă sânge neoxigenat,
e. se formează din rețeaua capilară din jurul alveolelor.
7. Despre circulaţia mare putem afirma următoarele:
a. începe în ventriculul stâng;
b. începe prin artera aortă;
c. se mai numeşte circulaţie sistemică;
d. arterele transportă sânge cu substanțe nutritive către țesuturi;
e. venele cave se deschid în atriul stâng.
8. Despre circulaţia sistemică putem afirma următoarele:
a. arterele transportă sânge cu O2 spre țesuturi;
b. venele transportă sânge cu CO 2 spre inimă;
c. se termină în atriul drept;
d. arterele trasportă sânge cu substanțe nutritive către țesuturi;
e. reprezintă mica circulație.

Subiect · pagina 2

9. Arterele se caracterizează prin:
a. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă spre ţesuturi;
b. sunt vase prin care sângele circulă dinspre organe spre inimă;
c. au un calibru mic;
d. transportă sângele de la inimă spre periferie;
e. sensul de curgere a sângelui este centripet.
10. Sistemul aortic se caracterizează prin:
a. este format din aortă;
b. este format din ramurile aortei;
c. vascularizează toate ţesuturile şi organele;
d. este cel mai mare sistem vascular;
e. începe în ventriculul drept.
11. Aorta se caracterizează prin următoarele:
a. începe în ventriculul stâng;
b. transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon;
c. transportă sânge încărcat cu substanţe nutritive;
d. transportă sânge spre ţesuri;
e. transportă sânge spre organe.
12. Aorta prezintă următoarele caracteristici:
a. are o porţiune ascendentă din care se desprind arterele coronare;
b. aorta ascendentă se continuă cu aorta descendentă;
c. terminal, aorta descendentă se bifurcă în arterele ilace internă şi externă;
d. terminal, aorta descendentă se continuă cu arterele ilace comune
e. prezintă arcul aortic din care se desprind arterele carotide interne.
13. Caracteristici ale aortei:
a. după 5-6 cm aorta ascendentă se curbează;
b. aorta ascendentă se continuă cu arcul aortei;
c. arcul aortei se continuă cu aorta descendentă;
d. aorta descendentă prezintă două segmente: toracic și pelvin;
e. din arcul aortic se desprind arterele coronare.
14. Aorta descendentă are următoarele segmente:
a. toracic;
b. cervical;
c. abdominal;
d. pelvin;
e. diafragmatic.
15. Ramurile arcului aortic sunt:
a. artera carotidă comună dreaptă;
b. artera carotidă comună stângă;
c. artera subclaviculară dreaptă;
d. trunchiul arterial brahiocefalic;
e. artera subclaviculară stângă;
16. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia naştere din aorta ascendentă;
b. dă naştere arterei carotide comune stângi;
c. dă naştere arterei carotide comune drepte;
d. dă naştere arterei subclaviculare stângi;
e. dă naştere arterei subclaviculare drepte.
17. Artere carotide comune:
a. urcă la nivelul gâtului;

Subiect · pagina 3

b. urcă până în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid;
c. la terminare prezintă o dilatare, sinusul carotic;
d. se bifurcă în cele două artere carotide externe.
e. se bifurca in doua artere carotide interne.
18. Arterele carotide comune:
a. sunt în număr de două;
b. dau naştere arterei carotide interne;
c. dau naştere arterei carotide externe;
d. ambele iau naştere din arcul aortic.
e. pătrund în craniu irigând creierul și ochiul.
19. Artera carotidă internă:
a. pătrunde în craniu;
b. irigă măduva spinării;
c. vascularizează gâtul;
d. irigă creierul și ochiul.
e. este ram din artera carotida externă.
20. Arterele subclaviculare:
a. iau naştere din aorta ascendentă;
b. se continuă cu artera axilară;
c. se continuă cu artera carotidă externă;
d. dau nastere arterei toracice interne.
e. dau naștere arterei vertebrale, ce pătrunde în craniu.
21. Artera vertebrală:
a. pătrunde în craniu prin gaura occipitală;
b. este situată în partea anterioară a gâtului;
c. se uneşte cu artera vertebrală de partea opusă;
d. participă la vascularizaţia encefalului;
e. este ram din artera carotidă comună.
22. Din artera subclaviculară se desprind arterele:
a. vertebrală;
b. toracică internă;
c. carotidă externă;
d. carotidă internă;
e. intercostalele anterioare
23. Artera axilară se caracterizează prin:
a. vascularizează pereţii axilei;
b. continuă artera subclaviculară;
c. se continuă cu artera brahială;
d.pe dreapta se desprinde din trunchiul arterial brahiocefalic;
e. pe stânga se desprinde din crosa aortei.
24. Artera brahială:
a. continuă artera carotidă;
b. vascularizează braţul;
c. este cea mai voluminoasă arteră a membrelor;
d. continuă artera axilară.
e. continuă artera subclaviculară.
25. Artera brahială :
a. da nastere arterei radiale;
b. da nastere arterei ulnare;
c. se continua cu arcadele palmare;
d. se continua cu artera subclaviculară;

Subiect · pagina 4

e. da nastere arterelor de la nivelul antebrațului.
26. Arterele mâinii:
a. se formează din artera radială;
b. sunt reprezentate de arcadele palmare;
c. dau naștere arterelor digitale;
d. se formează din artera ulnară;
e. se află numai pe fața dorsală a mâinii.
27. Ramurile aortei abdominale sunt următoarele:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenterică superioară;
c. artera hepatică;
d. artera mezenterică inferioară;
e. arterele renale.
28. Din aorta abdominală se desprind arterele:
a. gastrică dreaptă;
b. esofagiene;
c. testiculare;
d. splenică;
e. ovariană.
29. Din aorta abdominală se desprind arterele:
a. gastrică dreaptă;
b. esofagiene;
c. mezenterică superioară;
d. splenică;
e. mezenterică inferioară;
30. Trunchiul celiac se împarte în arterele:
a. splenică;
b. gastrică dreaptă;
c. hepatică stângă;
d. gastrică stângă,
e. pancreatică.
31. Trunchiul celiac vascularizează următoarele organe:
a. stomacul;
b. rinichii;
c. duodenul;
d. pancreasul;
e. ficatul.
32. Artera mezenterică superioară vascularizează:
a. jejuno-ileonul;
b. cecul;
c. colonul ascendent;
d. colonul descendent;
e. rectul.
33. Artera mezenterică superioară vascularizează:
a. colonul descendent;
b. partea dreaptă a colonului transvers;
c. stomacul;
d. partea stângă a colonului transvers
e. colonul acendent.
34. Artera mezenterică inferioară vascularizează:

Subiect · pagina 5

a. partea stângă a colonului transvers;
b. colodul descendent;
c. rinichiul;
d. colonul sigmoid
e. partea inferioară a rectului.
35. Artera mezenterică inferioară vascularizează:
a. duodenul;
b. suprarenala;
c. colonul sigmoid;
d. partea superioară a rectului;
e. jejuno-ileonul
36. Ramurile aortei abdominale se împart în:
a. viscerale;
b. parietale;
c. interne;
d. articulare;
e. externe.
37. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt arterele:
a. renală;
b. testiculară;
c. ovariană;
d. trunchiul celiac;
e. hepatică dreaptă.
38. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele:
a. iliacă comună dreaptă;
b. iliacă comună stângă;
c. sacrată laterală;
d. mezenterică superioară;
e. mezenterică inferioară.
39. Arterele iliace comune:
a. iau naştere din aorta ascendentă;
b. dau naştere arterei iliace externe;
c. dau naştere arterei iliace interne;
d. sunt ramurile terminale ale aortei abdominale;
e. dau naștere arterei femurale.
40. Artera iliacă externă se caracterizează prin:
a. iese din bazin;
b. se continuă cu artera femurală;
c. ajunge pe faţa posterioară a coapsei;
d. continuă artera iliacă internă;
e. se desprinde din artera iliacă comună.
41. Artera femurală se caracterizează prin:
a. este situată pe fața anterioară a coapsei;
b. se continuă cu artera poplitee;
c. continuă artera iliacă internă;
d. se împarte în arterele tibiale anterioară și posterioară;
e. ajunge pe faţa posterioară a coapsei;
42. Artera poplitee se caracterizează prin:
a. se află pe faţa posterioară a genunchiului;
b. se află pe faţa anterioară a genunchiului;
c. continuă cu artera femurală;

Subiect · pagina 6

d. se împarte în arterele tibiale anterioară și posterioară;
e. este situată în fosa poplitee.
43. Artera tibială anterioară:
a. isi are originea in artera poplitee;
b. irigă faţa anterioară a gambei;
c. se continuă cu artera dorsală a piciorului;
d. se continuă cu artera plantară internă.
e. continuă artera femurală.
44. Artera tibială posterioară:
a. îşi are originea în artera poplitee;
b. irigă faţa posterioară a gambei;
c. dă naştere arterei plantare interne;
d. dă naştere arterei plantare externe
e. continuă artera femurală.
45. Artera iliacă internă vascularizează:
a. vezica urinară;
b. ultima porţiune a rectului;
c. rinichiul;
d. colonul ascendent;
e. colonul descendent.
46. Artera iliacă internă vascularizează la bărbat:
a. uterul;
b. scrotul;
c. prostata;
d. organul genital extern
e. testiculul.
47. Artera iliacă internă vascularizează la femeie:
a. prostata;
b. uterul;
c. veziculele seminale;
d. vaginul;
e. ovarul.
48. Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de către venele:
a. cavă superioară;
b. cavă inferioară;
c. pulmonare;
d. limfatică dreaptă,
e. ductul toracic.
49. Vena cavă superioară se caracterizează prin:
a. face parte din circulaţia mare;
b. se termină în atriul stâng;
c. însoţeşte artera cavă superioară;
d. la formarea sa participă vena azygos
e. colectează sângele venos de la organele situate deasupra inimii..
.
50. Vena cavă superioară strânge sângele venos de la:
a. creier;
b. stomac;
c. inimă;
d. cap;
e. gât.

Subiect · pagina 7

51. Vena cavă superioară strânge sângele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. gât;
c. membrele superioare;
d. ficat;
e. stomac.
52. Prin sistemul azygos vena cavă superioară strânge sângele venos de la:
a. spaţiile intercostale;
b. esofag;
c. bronhii;
d. stomac;
e. ficat.
53. Prin sistemul azygos vena cavă superioară strânge sângele venos de la:
a. pericard;
b. diafragm;
c. inimă;
d. faringe;
e. membrele superioare.
54. Venele subclaviculare adună sângele de la:
a. braţ;
b. antebraţ;
c. mână;
d. axilă;
e. gât.
55. Vena cavă superioară se formează prin unirea venelor:
a. jugulare interne;
b. subclaviculare;
c. brahiocefalică dreaptă;
d. brahiocefalică stângă;
e. jugulare externe.
56. Vena brahiocefalică se formează prin unirea venelor:
a. jugulară internă;
b. subclaviculară;
c. carotidă internă;
d. cavă superioară;
e. azygos.
57. Sângele venos al membrului superior este colectat de:
a. două sisteme venoase;
b. un sistem venos profund;
c. un sistem venos superficial;
d. canalul toracic;
e. venele azygos.
58. Vena portă se formează prin unirea următoarelor vene:
a. mezenterică superioară;
b. mezenterică inferioară;
c. splenică;
d. hepative;
e. pancreatice.
59. Venele profunde ale membrelor:
a. însoţesc arterele;
b. poartă acelaşi nume cu arterele pe care le însoțesc;

Subiect · pagina 8

c. se varsă în venele superficiale;
d. la nivelul lor se fac injecţii intramusculare;
e. la nivelul lor se fac injectii intravenoase.
60. Venele superficiale ale membrelor:
a. se varsă în venele profunde;
b. însoţesc arterele;
c. sunt situate sub tegument putând fi observate cu ochiul liber;
d. poartă acelaşi nume cu arterele pe care le însoțesc;
e. la nivelul lor se fac injecţii intravenoase.
61. Vena cavă inferioară adună sângele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. pereţii bazinului;
c. viscerele bazinului;
d. rinichi;
e. membrele superioare;
62. Vena cavă inferioară se formează prin unirea venelor:
a. iliacă comună dreaptă;
b. iliace interne;
c. iliace externe;
d. iliacă comună stângă;
e. jugulare interne.
63. Vena cavă inferioară adună sângele venos de la:
a. rinichi;
b. suprarenale;
c. testicul;
d. splină;
e. colon ascendent .
64. Vena cavă inferioară adună sângele venos de la:
a. ovar;
b. peretele posterior al abdomenului;
c. ficat;
d. pancreas;
e. colon descendent.
65. Artera iliacă internă se caracterizează prin:
a. are ramuri parietale pentru pereţii bazinului;
b. are ramuri viscerale pentru organele din bazin;
c. are ramuri viscerale pentru organele genitale;
d. se desprinde din artera iliacă comună;
e. se continuă cu artera femurală.
66. Vena iliacă internă colectează sângele de la:
a. ovar;
b. colonul ascendent;
c. colonul descendent;
d. vezica urinară;
e. uter.
67. Vena iliacă externă se caracterizează prin:
a. se continuă cu vena iliacă internă;
b. continuă vena femurală;
c. formează împreună cu cea de partea opusă vena iliacă comună;
d. se continuă cu vena iliacă comună;
e. formeaza impreuna cu vena iliacă internă de aceeasi parte vena iliaca comună.

Subiect · pagina 9

68. Membrul inferior are următoarele tipuri de vene:
a. profunde;
b. superficiale;
c. cele profunde sunt subcutanate;
d. cele profunde însoţesc arterele omonime;
e. cele superficiale se varsă în cele profunde
69. Vena cavă inferioară are următoarele caracteristici:
a. urcă la stânga coloanei vertebrale;
b. străbate diafragma;
c. se termină în atriul drept;
d. primeşte vena portă;
e. colectează sângele venos de la organele situate deasupra inimii..
70. Vena portă se caracterizează prin:
a. este o vene aparte a marii circulatii;
b. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive;
c. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe rezultate în urma absorbţiei intestinale;
d. primește venele hepatice;
e. se termină în ficat.
71. Sângele venos al ficatului:
a. este transportat în vena cavă inferioară;
b. este transportat de la ficat prin venele hepatice;
c. este adus la ficat de vena portă;
d. este transportat în vena mezenterică superioară;
e. este transportat în vena mezenterică inferioară.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ACTIVIT CARDIACADeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – An. GustativDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – An. olfactivDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Anal kinestezicDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ANALIZ acusticDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Analizatorul cutanatDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Biologie · 2026

Despre acest subiect

Subiectul în format text

Subiect · pagina 1