Pregătire cu un profesor

ANALIZATORUL CUTANAT
1. Despre analizatorul cutanat putem afirma următoarele:
a. informează centrii nervoşi superiori asupra fenomenelor cu care organismul vine în
contact;
b. percepe diferenţele de temperatură din mediu;
c. percepe proprietăţile obiectelor cu care organismul vine în contact;
d. transmite informații referitoare la poziţia spaţială a diferitelor segmente ale corpului.
e. cuprinde receptori tactili, termici, dureroși și de presiune.
2. Pielea:
a. acoperă suprafaţa organismului ;
b. constituie învelişul sensibil al organismului;
c. se continuă cu mucoase la nivelul orificiilor;
d. este constituită din trei straturi ;
e. cuprinde epidermul sau țesutul subcutanat.
3. În piele se găsesc următorii receptori:
a. dureroşi;
b. termici;
c. tactili;
d. de presiune;
e. proprioceptori.
4. Pielea se continuă la nivelul orificiilor organismului cu:
a. tegumentul;
b. dermul;
c. mucoasa foselor nazale;
d. mucoasa bucală;
e. ţesutul subcutanat.
5. Pielea constituie:
a. învelişul sensibil al organismului;
b. un imens câmp receptor;
c. învelişul protector al organismului;
d. segmentul central al analizatorului cutanat.
e. segmentul periferic al analizatorului kinestezic.
6. Pielea are următoarele proprietăţi cu unele EXCEPŢII:
a. este alcătuită din două straturi;
b. stratul mijlociu se numeşte hipoderm;
c. stratul profund se numeşte derm;
d. se continuă la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele.
e. stratul superficial este reprezentat de epiderm.
7. Pielea prezintă următoarele caracteristici:
a. este alcătuită din trei straturi;
b. epidermul este în contact direct cu mediul intern;
c. stratul mijlociu se numeşte derm;

Subiect · pagina 2

d. stratul profund este reprezentat de hipoderm.
e. stratul mijlociu contine anexe cutanate.
8. Epidermul:
a. conţine terminaţii nervoase libere;
b. este un epiteliu pluristratificat nekeratinizat;
c. este bogat în celule adipoase;
d. nu conţine vase de sânge
e. conține receptorii pentru durere.
9. Epidermul prezintă următoarele caracteristici:
a. este format din mai multe straturi de celule;
b. stratul cornos este situat superficial;
c. stratul germinativ este situat profund;
d. conţine celule adipoase;
e. conține numeroase vase de sânge..
10. Dermul conţine:
a. vase de sânge;
b. vase limfatice;
c. terminaţii nervoase;
d. celule adipoase;
e. corpusculii Vater-Pacini.
11. Dermul prezintă următoarele caracteristici:
a.este format din două straturi;
b.dermul papilar este situat spre hipoderm;
c.dermul reticular este situat spre epiderm;
d.este format din ţesut conjunctiv dens.
e.conține vase limfatice.
12. Dermul este traversat de:
a. canalele glandelor sebacee;
b. canalele glandelor sudoripare;
c. firele de păr;
d. vasele de sânge;
e. fusurile neuromusculare.
13. Dermul este format din:
a. două straturi;
b. strat papilar;
c. strat reticular;
d. tesut conjunctiv dens;
e. țesut muscular.
14. Epidermul prezintă următoarele straturi:
a. pachiderm;
b. cornos;
c. hipoderm;
d. germinativ.
e. endotelial.

Subiect · pagina 3

15. Stratul profund al dermului :
a. este format din fibre de colagen;
b. se numeste derm reticular;
c. este format din fibre elastice;
d. este format din numeroase celule;
e. se numeste derm papilar.
16. Hipodermul:
a. este situat sub derm;
b. conţine celule adipoase;
c. este alcătuit din ţesut conjunctiv lax;
d. este situat imediat sub epiderm.
e. conține receptorii pentru vibratii.
17. Hipodermul conţine:
a. glomerulii glandelor sudoripare;
b. corpusculii Vater-Pacini;
c. bulbii firelor de păr;
d. corpusculii Golgi-Mazzoni;
e. terminații nervoase libere.
18. În straturile pielii se află:
a. glande sebacee;
b. muşchii erectori ai firului de păr ;
c. glande sudoripare;
d. vase de sânge.
e. proprioceptori
19. Pielea conţine:
a. terminaţii libere;
b. receptori cutanaţi;
c. corpusculi;
d. terminaţii în bastonaş.
e. fusuri neuromusculare.
20. Terminaţiile libere din piele reprezintă:
a. se distribuie printre celulele epidermului;
b. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonul neuronului din ganglionul trigeminal;
d. receptorii sensibilității dureroase.
e. receptorii sensibilității tactile grosiere.
21. În derm se găsesc următorii corpusculi:
a. Meissner;
b. Vater-Pacini;
c. Krause;
d. pentru sensibilitatea interoceptiva;
e. pentru sensibilitatea termica.
22. Corpusculii Meissner sunt:
a. situaţi în partea superioară a dermului;

Subiect · pagina 4

b. situaţi în stratul profund al dermului;
c. receptioneaza atingerea;
d. receptori ai presiunii;
e. receptori ai sensibilității tactile fine.
23. Corpusculii Merkel:
a. sunt situaţi în hipoderm;
b. sunt situaţi în derm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. receptioneaza atingerea;
e. sunt receptori ai tactului fin.
24. Corpusculii Vater-Pacini:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. sunt localizaţi în hipoderm;
c. receptioneaza vibratiile;
d. se adapteaza foarte rapid;
e. sunt localizati in derm.
25. Corpusculii Krause:
a. sunt considerati si receptori pentru rece;
b. sunt localizaţi în hipoderm;
c. sunt localizaţi în derm;
d. sunt considerati si receptori pentru cald;
e. sunt receptori ai sensibilității tactile.
26. Corpusculii Ruffini:
a. sunt considerati si receptori pentru cald;
b. sunt situaţi în epiderm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. sunt mecanoreceptori;
e. sunt considerati si receptori pentru rece.
27. Sensibilităţile deservite de către piele sunt:
a. interoceptivă;
b. termică;
c. proprioceptivă;
d. tactilă;
e. dureroasă.
28. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat în piele sunt următorii, cu
EXCEPŢIA:
a. kinestezic;
b. olfactiv;
c. vestibular;
d. gustativ;
e. cutanat.
29. Receptorii tactili:
a. sunt localizaţi în derm;
b. fac parte din categoria receptorilor electromagnetici;
c. sunt mai numeroşi în tegumentele cu păr;

Subiect · pagina 5

d. sunt stimulaţi de deformări mecanice.
e. generează senzații tactile,de presiune sau vibratorii.
30. Receptorii situaţi în partea superioară a dermului:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. recepţionează vibraţiile;
c. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;
d. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentați de discurile Merkel.
31. Receptorii situaţi în partea profundă a dermului:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. recepţionează presiunea;
c. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;
d. fac parte din categoria mecanoreceptorilor ;
e. sunt reprezentați de discurile Merkel.
32. Receptorii termici sunt reprezentaţi de corpusculii:
a. Ruffini;
b. Pacini;
c. Krause;
d. Meissner.
e. Merkel.
33. Receptorii pentru rece:
a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade;
b. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini;
c. sunt mai numeroşi decât receptorii pentru cald;
d. sunt stimulaţi numai de temperaturi extreme.
e. sunt localizați în derm.
34. Receptorii pentru cald:
a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului creşte;
b. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause;
c. sunt în număr mai mic decât receptorii pentru rece;
d. sunt localizaţi în epidem.
e. sunt stimulați numai de temperaturi extreme.
35. Receptorii pentru durere:
a. sunt stimulaţi de factori chimici;
b. sunt stimulaţi de factori termici;
c. sunt stimulaţi de factori mecanici;
d. percep stimuli ce produc leziuni cutanate.
e. percep stimuli ce produc deformări ușoare ale tegumentului.
36. Receptorii pentru durere sunt reprezentaţi de:
a. terminaţiile nervoase libere;
b. terminaţiile încapsulate, când sunt stimulate parţial;
c. algoreceptori;
d. corpusculii Krause şi Ruffini.
e. orice receptor cutanat atunci când este stimulat excesiv.

Subiect · pagina 6

37. Acuitatea tactilă:
a. se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a două puncte
diferite;
b. reprezintă câmpul receptor al unui neuron senzitiv;
c. este distanţa minimă la care sunt percepute distinct două puncte
stimulate;
d. reprezintă aria tegumentară a stimulată;
e. este invers proporțională cu densitatea receptorilor din regiune.
38. Sensibilitatea termica :
a. este in raport cu temperatura corpului;
b. poate fi apreciata numai prin comparatie, introducind mina succesiv in vase cu apa la
diferite temperaturi;
c. nu depinde de temperatura corpului;
d. se determina cu esteziometrul;
e. se retermina cu termoesteziometrul.
39. Termoreceptorii:
a. sunt rari la nivelul buzelor;
b. sunt raspinditi peste tot in epiderm;
c. sunt mai numerosi la nivelul mucoasei bucale;
d. sunt reprezentati si de terminatii nervoase libere cu diametrul mic si nemielinizate;
e. sunt raspinditi peste tot in derm.
40. Despre sensibilitatea dureroasa se pot afima urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. se recomanda studiul acesteia pe subiecti umani;;
b. se recomanda studiul acesteia pe o broasca spinalizata;
c. se utilizeaza procedura provocarii reflexului de grataj;
d. se recomanda studiul acesteia pe animale de laborator;
e. se utilizeaza procedura provocarii reflexului de scarpinare.
41. Urmatoarele afirmatii despre sensibilitatea termica sunt adevarate, cu
EXCEPTIA:
a. corpusculii Ruffini sunt sensibili la temperaturi de peste 50º C;
b. corpusculii Krause sunt mai sensibili la temperaturi sub 20º C;
c. temperaturile sub 10º C sunt percepute ca arsuri;
d. temperaturile sub 10º C sunt percepute ca senzatii dureroase;
e. temperaturile peste 50º C sunt percepute ca arsuri.
42. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. receptorii pentru durere se adapteaza rapid in prezenta stimulului;
b. persistenta stimulului dureros duce la cresterea in intensitate a senzatiei;
c. in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare ai senzatiei dureroase;
d. receptorii pentru durere se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimulului;
e. persistenta stimulului dureros duce la fenomenul de obisnuinta.
43. Reflexul de grataj:
a. consta in ciupirea tegumentului;
b. consta in inteparea tegumentului;
c. broasca spinalizata indeparteaza cu membrul inferior hirtia imbibata cu acid sulfuric 5%
de pe abdomen;

Subiect · pagina 7

d. se realizeaza pe un preparat neuro-muscular gastrocnemian-sciatic;
e. se numeste si reflexul de scarpinare.
44. Papilele dermice:
a. se gasesc in dermul reticular;
b. sunt ridicaturi tronconice;
c. sunt mai evidente la nivelul degetelor;
d. la nivelul degetelor formeaza crestele papilare;
e. sunt mai evidente la nivel volar.
45. Amprentele:
a. sunt crestele papilare de la nivelul degetelor;
b. reprezinta imprimarea cu cerneala pe o coala de hirtie a formei papilelor dermice de la
nivelul degetelor;
c. sunt identice la toate persoanele;
d. sunt utilizate in medicina legala;
e. sunt foarte diferite de la o persoana la alta.
46. Cimpul receptor al unui neuron implicat in sensibilitatea cutanata este:
a. 2 mm la virful limbii;
b. 50 mm in anumite zone de pe toracele posterior;
c. aria tegumentara a carei stimulare determina modificari in rata de descarcare a
neuronului respectiv;
d. invers proportional cu densitatea receptorilor din regiune;
e. direct proportional cu densitatea receptorilor din regiune.
47. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. discriminarea speciala se poate masura cu un compas;
b. sensibilitatea tactila nu este uniform repartizata pe suprafata pielii;
c. acuitatea tactila este aceeasi in diferite regiuni ale corpului;
d. sensibilitatea tactila este uniform repartizata pe suprafata pielii;
e. acuitatea tactila este diferita in anumite regiuni ale corpului.
48. Esteziometrul Weber:
a. evidentiaza sensibilitatea termica;
b. este un compas special;
c. cu ajutorul acestuia sunt perceputi simultan doi stimuli aplicati izolat unul de celalalt;
d. evidentiaza sensibilitatea dureroasa;
e. cu ajutorul acestuia sunt perceputi izolat doi stimuli aplicati simultan.
49. Acuitatea tactila:
a. este distanta cea mai mare la care virfurile esteziometrului Weber sunt simtite separat;
b. se masoara in mm²;
c. este distanta cea mai mica la care virfurile esteziometrului Weber sunt simtite separat;
d. se masoara in mm³;
e. se masoara in mm.
50. Segmentul intermediar al unui analizator este:
a. segmentul de conducere;
b. format din caile nervoase prin care impulsul nervos este transmis la scoarta cerebrala;
c. format de caile descendente;
d. format de caile ascendente indirecte;

Subiect · pagina 8

e. format de caile ascendente directe.
51. Caile de conducere ascendente directe:
a. sunt cai cu conducere rapida;
b. sunt formate din sinapse putine;
c. folosesc sistemul reticulat ascendent activator;
d. sunt cai cu conducere lenta;
e. proiecteaza cortical intr-o arie specifica.
52. Segmentul intermediar al analizatorului cutanat este format de:
a. fasciculele spinotalamice laterale;
b. fasciculele spino-bulbare;
c. fasciculele spinocerebeloase;
d. lemnisculul medial;
e. fasciculele spinotalamice anterioare.
53. Caile de conducere ascendente indirecte:
a. sunt cai cu conducere lenta;
b. proiecteaza cortical in mod difuz;
c. proiecteaza cortical intr-o arie specifica;
d. proiecteaza cortical in mod nespecific;
e. folosesc sistemul reticulat ascendent activator.
54. Segmentul central al unui analizator este aria corticala:
a. care poate percepe o anumita forma de energie din mediul extern;
b. de la care pleaca calea de conducere;
c. la nivelul careia impulsurile sunt transformate in senzatii specifice;
d. specializata, care percepe stimuli;
e. la care ajunge calea de conducere.
55. Segmentul central al analizatorului cutanat este situat:
a. pe fata mediala a emisferelor cerebrale;
b. in lobul parietal;
c. pe fata laterala a emisferelor cerebrale;
d. in lobul temporal;
e. in girii orbitali.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ACTIVIT CARDIACADeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – An. GustativDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – An. olfactivDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Anal kinestezicDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ANALIZ acusticDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ANALIZATORUL VIZUAL nouDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Biologie · 2026

Despre acest subiect

Subiectul în format text

Subiect · pagina 1