Pregătire cu un profesor

ANALIZATORUL VIZUAL
1. Vederea are un rol esenţial în:
a. adaptarea la mediu;
b. orientare în spaţiu;
c. menţinerea echilibrului;
d. diferenţierea compoziţiei chimice a obiectelor;
e. recepţionarea informaţiilor din mediul extern.
2. Vederea are un rol esenţial în:
a. activităţile specific umane;
b. menținerea tonusului cortical;
c. diferențierea formei obiectelor;
d. diferențierea luminozității obiectelor.
e. orientarea în timp.
3. Globul ocular este constituit din:
a. medii opace;
b. două tunici;
c. aparat optic;
d. medii refringente,
e. trei tunici concentrice.
4. Globul ocular:
a. este situat în orbită;
b. are formă aproximativ sferică;
c. este format din trei tunici: interna, medie si externa;
d. este situat intr-o cavitate a osului temporal;
e. are o tunica internă, fibroasă, reprezentată de retină.
5. Tunica externă a globului ocular:
a. posterior, este reprezentată de sclerotică;
b. anterior, este reprezentată de cornee ;
c. cuprinde două porțiuni inegale;
d. este fibroasă;
e. pe ea se inseră mușchii intrinseci ai globului ocular.
6. Tunica fibroasă a globului ocular:
a. este reprezentată de coroidă;
b. se mai numeşte şi sclerotică;
c. este străbătută de fibrele nervului optic;
d. este străbătută de o arteră ce vascularizează globul ocular;
e. reprezintă tunica externă.
7. Sclerotica reprezintă:
a. porțiunea anterioară a tunicii fibroase a globului ocular;
b. tunica medie a globului ocular;
c. o tunică opacă;
d. o tunică transparentă;
e. porțiunea posterioară a tunicii fibroase a globului ocular;
8. Corneea:
a. este transparentă;
b. este străbătută de nervul optic;
c. este plasată în partea anterioară a globului ocular;
d. are în structura sa fibre nervoase;
e. este avasculară.
9. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inseră pe:
a. porțiunea anterioară a tunicii fibroase;
b. retină;
c. coroidă;

Subiect · pagina 2

d. sclerotică;
e. porțiunea posterioară a tunicii fibroase.
10. Tunica medie a globului ocular:
a. este formată, posterior, din coroidă,;
b. este tunica vasculară a globului ocular;
c. prezintă trei segmente;
d. prezintă, în partea anterioară, corneea;
e. este formată, posterior, din sclerotică,. .
11. Din tunica vasculară a globului ocular se constituie la partea anterioară:
a. corpul ciliar;
b. sclerotica;
c. irisul;
d. corneea,
e. retina.
12. Mușchiul ciliar cuprinde fibre musculare:
a. dispuse circular, inervate de parasimpatic;
b. netede;
c. dispuse radiar, inervate de simpatic;
d. dispuse transversal;
e. cu contracție voluntară.
13.Coroida:
a. face parte din tunica vasculară a globului ocular;
b. se întinde posterior de ora serrata,
c. este traversată de filetele nervului optic;
d. are în structura sa mușchiul ciliar,
e. are în structura sa procesele ciliare.
14. Irisul este plasat:
a. anterior de cristalin;
b. posterior de cristalin;
c. posterior de corpul vitros;
d. în jurul pupilei,
e. posterior de retină.
15. Irisul:
a. modifică diametrul pupilar;
b. reglează reflex cantitatea de lumină proiectată pe coroidă;
c. reglează reflex cantitatea de lumină proiectată pe retină;
d. este plasat posterior de cristalin
e. este o diafragmă situată anterior de cristalin.
16. Despre corpul ciliar putem afirma următoarele:
a. realizeaza receptia stimulilor luminosi;
b. cuprinde mușchiul ciliar;
c. cuprinde procesele ciliare;
d. este situat posterior orei serrata;
e. este situat anterior orei serrata.
17. Procesele ciliare:
a. secretă corpul vitros;
b. secretă umoarea apoasă;
c. sunt situate la nivelul corpului ciliar;
d. sunt constituite din aglomerări de vase capilare;
e. sunt constituite din fibre muscular netede.
18. Retina:
a. este tunica nervoasă a globului ocular;
b. realizează recepţia stimulilor tactili;
c. cuprinde celule fotoreceptoare;

Subiect · pagina 3

d. este plasată la exteriorul globului ocular.
e. este tunica internă a globului ocular.
19. Retina:
a. este excitată de radiaţii luminoase;
b. este excitată de radiaţii termice;
c. transformă stimulul luminos în influx nervos;
d. asigură memoria vizuală
e. este o membrană fotosensibilă..
20. La nivelul retinei se află:
a. pata galbenă, în dreptul axului vizual;
b. macula lutea, în dreptul axului vizual;
c. pata oarbă, locul de ieșire a nervului optic;
d. receptorii analizatorului vizual;
e. mediile refringente ale globului ocular.
21. Macula lutea:
a. se mai numeşte şi pata galbenă;
b. conţine fovea lateralis;
c. este plasată pe direcţia axului optic;
d. se mai numeşte şi pata oarbă;
e. conține mai multe celule cu bastonaș.
22. Pata galbenă conţine:
a. predominant celule cu conuri;
b. predominant celule cu bastonaşe;
c. fovea centralis;
d. pata oarbă;
e. axonii nervului optic.
23.Fovea centralis:
a. este situată la nivelul maculei lutea,
b. este situată la nivelul petei oarbe,
c. conține numai celule cu conuri;
d. conține numai celule cu bastonaș;
e. nu conține celule fotosensibile.
24. Pata oarbă:
a. conține celule cu conuri;
b. nu conține celule fotosensibile;
c. conține celule cu bastonaș;
d. reprezintă locul de intrare a arterelor globului ocular,
e. conține fovea centralis .
25. În structura retinei se întâlnesc:
a. neuroni multipolari;
b. celule fotosensibile;
c. neuroni bipolari;
d. celule de susținere;
e. sașe straturi celulare .
26. Celulele fotosensibile retiniene sunt:
a. celulele cu con;
b. celulele bipolare;
c. celulele cu bastonaş;
d. neuronii multipolari;
e. celulele pigmentare.
27. Retina conţine:
a. trei feluri de celule funcționale;
b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;

Subiect · pagina 4

d. un strat cu celule fotosensibile, ce secretă pigmenții vizuali,
e. un strat superficial cu celule de asociație, cu rol protector .
28. Celulele cu bastonaşe sunt:
a. mai numeroase spre pata galbenă;
b. mai numeroase spre periferia retinei;
c. mai numeroase în fovea centralis;
d. absente în fovea centralis;
e. celule nervoase modificate.
29. Celulele cu bastonaşe asigură vederea:
a. la lumină puternică;
b. la lumină slabă;
c. vederea diurnă;
d. vederea nocturnă
e. culorii obiectelor.
30. Celulele bipolare vin in contact cu:
a. celulele cu bastonaş;
b. celulele cu con;
c. celulele fotosensibile;
d. celulele multipolare
e. celulele pigmentare.
31. Celulele cu conuri sunt mai numeroase:
a. în pata galbenă;
b. spre periferia retinei;
c. spre pata oarbă;
d. în macula lutea
e. în pata oarbă.
32. Celulele cu conuri au rol important în:
a. percepera formelor;
b. percepera culorilor;
c. vederea diurnă;
d. vederea nocturnă
e. vederea scotopică.
33.Despre celulele fotoreceptoare putem afirma următoarele:
a. pigmentul fotosensibil al celulelor cu con este iodopsina
b. pigmentul fotosensibil al celulelor cu bastonaș este rodopsina
c. celulele cu bastonaș sunt în număr de aprox. 7 milioane/retină
d. celulele cu con sunt în număr de aprox. 130 milioane/retină
e. celulele cu con sunt mai numeroase în pata galbenă.
34. Despre artera ce vascularizeaza globul ocula se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA :
a. iese din orbita prin partea posterioara a scleroticii;
b. intra in orbita prin partea posterioara a scleroticii;
c. umoarea apoasa dreneaza in artera globului ocular;
d. trece prin partea posterioara a scleroticii impreuna cu nervul optic;
e. trece prin partea posterioara a scleroticii impreuna cu tractul optic.
35. Mediile transparente ale globului ocular sunt:
a. corneea;
b. umoarea apoasă;
c. cristalinul;
d. conjunctiva;
e. retina.
36. Cristalinul este:
a. o lentilă biconcavă;

Subiect · pagina 5

b. plasat în spatele irisului;
c. plasat între iris şi umoarea apoasă;
d. o lentilă biconvexă
e. transparent.
37. Cristalinul este:
a. plasat în spatele irisului;
b. învelit de coroidă;
c. învelit de cristaloidă;
d. acoperit de cornee
e. lipsit de vase de sânge.
38. Cristalinul este:
a. legat de mușchiul ciliar prin ligamentul suspensor;
b. bogat vascularizat;
c. învelit într-o capsulă elastică;
d. bogat inervat
e. unul din mediile transparente ale globului ocular.
39. Despre cristalin putem afirma următoarele:
a. are forma unei lentile biconcave, transparente;
b. este menținut în poziție de ligamentul suspensor;
c. nutriția sa este asigurată de vasele proceselor ciliare;
d. este învelit într-o capsulă elastică, cristaloida;
e. face parte din sistemul dioptric al globului ocular.
40. Umoarea apoasă:
a. este secretată de procesele ciliare;
b. este un lichid opalescent;
c. face parte din mediile transparente ale ochiului;
d. este drenată prin sistemul arterial al ochiului;
e. se află în camera anterioară a globului ocular.
41. Corpul vitros:
a. ocupă camera anterioară a globului ocular;
b. are consistență gelatinoasă;
c. este un lichid transparent;
d. ocupă cavitatea posterioară a globului ocular;
e. este situat în spațiul dintre cristalin și retină.
42. Cavitatea posterioară a globului ocular este plasată:
a. între retină şi cristalin;
b. între iris şi retină;
c. posterior de cristalin;
d. între iris şi cornee
e. între sclerotică și coroidă.
43. Aparatul dioptric al globului ocular include:
a. medii transparente;
b. o suprafaţă fotosensibilă, reprezentată de celulele bipolare din retină;
c. muschiul corpului ciliar;
d. medii semiopace;
e. o lentilă biconvexă, cristalinul.
44. Despre aparatul dioptric al globului ocular putem afirma următoarele:
a. este format din cornee;
b. poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă;
c. cristalinul își poate modifica raza de curbură, realizând acomodarea;
d. este format din retină, tunica nervoasă a globului ocular;
e. cuprinde cele trei tunici concentrice ale globului ocular.
45. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. celulele cu prelungiri in forma de conuri si bastonase sunt celule nervoase modificate;

Subiect · pagina 6

b. cea mai mare putere de refractie a aparatului dioptric ocular apartine fetei anterioare a criatalinului;
c. cornea are o putere de refractie de aproximativ 20 de dioptrii;
d. cristalinul are o putere de refractie de aproximativ 20 de dioptrii;
e. cea mai mare putere de refractie a aparatului dioptric ocular apartine fetei anterioare a corneei.
46.Celulele functionale retiniene, aflate in relatii sinaptice sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. celulele pigmentare:
b. celulele fotoreceptoare;
c. celulele multipolare;
d. celulele metatalamice ;
e. celulele bipolare.
47.Despre primul neuron al căii optice putem afirma următoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retină;
b. dentritele sunt conectate cu celulele fotoreceptoare;
c. axonii formează nervii optici;
d. este reprezentat de celulele multipolare din retină;
e. face sinapsă cu celulele multipolare retiniene.
48.Despre deutoneuronul căii optice putem afirma următoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retina;
b. este reprezentat de celulele multipolare din retina;
c. axonii formează nervii optici;
d. axonii proiectează pe scoarța cerebrală, în lobul occipital;
e. este localizat în corpii geniculați din metatalamus
49. Nervul optic conţine fibre:
a. de la un singur ochi;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte;
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de aceeaşi parte;
d. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de partea opusă;
e. de la ambii ochi.
50. Tractul optic conţine fibre:
a. de la ambii ochi;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte;
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de aceeaşi parte;
d. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte;
e. de la un singur ochi.
51. Tractul optic ajunge în:
a. corpii geniculaţi mediali;
b. corpii geniculaţi laterali;
c. scoarţa cerebrală;
d. metatalamus;
e. lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.
52. Chiasma optică:
a. este formată prin încrucișarea axonilor neuronilor multipolari din câmpurile nazale ale retinei,
b. este formată prin încrucișarea axonilor neuronilor multipolari din câmpurile temporale ale retinei,
c. se continuă cu tractul optic;
d. este situată intracranian;
e. este situată la nivelul orbitei.
53. Segmentul cortical al analizatorului vizual este localizat:
a. în lobul occipital;
b. de o parte şi de alta a şanţului central;
c. pe marginile scizurii calcarine;
d. în lobul parietal;
e. în ariile vizuale primară și secundară.
54. Despre ariile vizuale se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. aria vizuala primara se intinde pe fata mediala a lobilor occipitali;

Subiect · pagina 7

b. ariile vizuale asociative sunt situate in jurul ariei vizuale primare;
c. extirparea ariei vizuale primare produce afazia;
d. distrugerea ariilor vizuale secundare produce orbirea;
e. la nivelul ariei vizuale primare macula are cea mai intinsa reprezentare.
55. Acomodarea:
a. reprezinta variatia puterii de refractie a cristalinului in raport cu distanta la care privim un obiect ;
b. reprezinta variatia puterii de refractie a corneei in raport cu distanta la care privim un obiect;
c. organul activ al acomodarii este irisul;
d. depinde de macromoleculele fotosensibile din celulele fotoreceptoare;
e. organul activ al acomodarii este muschiul ciliar.
56. Acomodarea:
a. este un act reflex;
b. este reglata de centrii corticali din aria vizuala primara;
c. este reglata de coliculii cvadrigemeni inferiori;
d. este reglata de coliculii cvadrigemeni superiori;
e. la realizarea acesteia participa si centrii corticali din ariile vizuale secundare.
57. Prezbitia:
a. este un viciu de refractie;
b. apare la persoanele tinere;
c. este determinata de ingrosarea cristalinului;
d. este determinata de cresterea elasticitatii cristalinului;
e. apare odata cu inaintarea in virsta.
58. Adaptarea fotochimică la lumină presupune:
a. scăderea concentratiei pigmenților vizuali;
b. descompunerea pigmenților vizuali,
c. creșterea concentratiei pigmenților vizuali;
d. descompunerea pigmentilor vizuali determina modificarea conductantelor ionice;
e. descompunerea pigmentilor vizuali determina aparitia potentialului de receptor.
59. Adaptarea fotochimică la întuneric presupune:
a. creșterea concentratiei pigmenților vizuali;
b. retinenul si opsinele sunt convertite in pigmenti vizuali;
c. scăderea concentratiei pigmenților vizuali;
d. descompunerea pigmenților vizuali în retinen și opsine;
e. transformarea vitaminei A in retinen.
60. Pigmentii vizuali:
a. sunt macromolecule fotosensibile;
b. fac parte din structura membranei celulelor fotoreceptoare;
c. fac parte din structura membranei neuronilor bipolari;
d. sunt reprezentati de rodopsina;
e. sunt reprezentati de retinol.
61. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. retina este sensibila la radiatiile electromagnetice cu lungimea de unda mai mica de 390 nm;
b. sensibilitatea unui bastonas la lumina este de zeci de ori mai mare decit la intuneric;
c. in avitaminoza A se compromite adaptarea la lumina;
d. reducerea vederii diurne este numita hemeralopie;
e. reducerea vederii nocturne este numita nictalopie.
62. Acomodarea la distanţă se realizează pe seama:
a. elasticităţii corneei;
b. ligamentului suspensor al cristalinului;
c. diametrului pupilei;
d. muşchilor radiari ai corpului ciliar
e. muşchilor circulari ai corpului ciliar.
63. Acomodarea pentru vederea la distanţă presupune:
a. aplatizarea cristalinului;

Subiect · pagina 8

b. tensionarea ligamentului suspensor;
c. relaxarea muşchiului ciliar ;
d. bombarea cristalinului;
e. cresterea puterii de convergenta a cristalinului.
64. Vederea obiectelor apropiate presupune:
a. relaxarea ligamentului suspensor;
b. cresterea puterii de convergenta a cristalinului;
c. contracția muşchiului ciliar;
d. bombarea cristalinului;
e. relaxarea mușchiului ciliar.
65. În procesul de stimulare a retinei, pigmenţii fotosensibili se descompun în:
a. opsine;
b. vitamina D;
c. derivat de vitamina A;
d. retinol;
e. iodopsină.
66. Reflexul pupilar fotomotor:
a. constă în mărirea pupilei la stimularea retinei cu lumină puternică
b. constă în micșorarea pupilei la scăderea intensității stimulului luminos
c. are centrii în mezencefal
d. se realizează pe seama mușchilor circulari ai irisului
e. se realizează pe seama mușchilor radiari ai irisului
67. Stimularea retinei cu lumină puternică determină:
a. contracția mușchilor circulari ai irisului;
b. micșorarea pupilei;
c. mioză;
d. dilatarea pupilei;
e. midriază.
68. Absorbţia luminii la nivelul retinei are loc în:
a. celulele cu bastonaşe;
b. celulele pigmentare;
c. celulele cu conuri;
d. neuronii multipolari din retina;
e. celulele receptoare.
69. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:
a. în presbiopie;
b. la creşterea elasticităţii cristalinului;
c. la scăderea elasticităţii cristalinului;
d. în miopie;
e. în hipermetropie.
70. În cazul ochiului emetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare;
c. retina se afla la 17 mm in spatele centrului optic;
d. imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare;
e. axul optic este mai scurt.
71. În cazul ochiului hipermetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea clară se formează înapoia retinei;
c. axul optic este mai scurt;
d. corecţia se obţine cu lentile divergente;
e. persoana depărtează obiectele de ochi pentru a vedea clar.
72. În cazul ochiului miop:
a. axul optic este mai lung;

Subiect · pagina 9

b. distanţa maximă a vederii clare este mai mare;
c. imaginea clară se formează înapoia retinei;
d. corecţia se obţine cu lentile divergente;
e. persoana apropie obiectele de ochi pentru a vedea clar.
73. Astigmatismul:
a. se corectează cu lentile cilindrice;
b. produce deformări ale retinei;
c. determină formarea unor imagini retiniene neclare;
d. se corectează cu lentile divergente;
e. este un viciu de refracție.
74. Dintre culorile fundamentale fac parte:
a. alb;
b. verde;
c. negru;
d. roşu;
e. albastru.
75. Senzaţia de culoare este dată de:
a. descompunerea inegală a substanţelor fotosensibile;
b. absorbţia tuturor radiaţiilor luminoase;
c. excitarea inegală a conurilor;
d. reflectarea tuturor radiaţiilor luminoase;
e. excitarea inegală a bastonașelor.
76. Daltonismul:
a. apare mai frecvent la femei;
b. apare la aproximativ 8% din populatia masculina;
c. consta in absenta celulelor cu con sensibile la verde;
d. consta in absenta bastonaselor;
e. consta in absenta celulelor cu con sensibile la rosu.
77. Pata oarbă:
a. conține pata galbenă, situată în dreptul axului vizual;
b. conține macula lutea, situată în dreptul axului vizual;
c. reprezintă locul de ieșire a nervului optic din globul ocular;
d. conține receptorii analizatorului vizual;
e. reprezintă locul prin care axonii neoronilor multipolari ies din retină.
78. Sclerotica este traversată de:
a. fibrele nervului optic;
b. artera ce vascularizează globul ocular;
c. axonii neuronilor multipolari din retină;
d. chiasma optică;
e. axonii neuronilor bipolari din retină;
79. Pe sclerotică se inseră următori mușchi ai globului ocular:
a. drept superior;
b. drept inferior;
c. oblic extern;
d. oblic intern,
e. intrinseci.
80.Cristalinul prezintă la exterior:
a. o capsulă elastică,
b. cristaloida;
c. corpul vitros,
d. mușchii extrinseci ai globului ocular;
e. tunica vasculară a globului ocular.
81. La nivelul retinei, în dreptul axului vizual se află:

Subiect · pagina 10

a. pata galbenă
b. macula lutea;
c. pata oarbă;
d. irisul;
e. fovea centralis.
82. Procesele ciliare secretă:
a. corpul vitros;
b. umoarea sticloasă;
c. unul din mediile transparente ale globului ocular;
d. un lichid clar ce se depune în camera anterioară a ochiului;
e. iodopsină.
83. Aparatul dioptric al globului ocular este format din :
a. cornee;
b. cristalin;
c. sclerotică;
d. retină;
e. coroidă.
84. Distanta cea mai apropiata de ochi la care se vede clar, fara acomodare este definita de urmatorul
termen, cu EXCEPTIA:
a. punct proxim;
b. midriaza;
c. punct remotum;
d. hipermetropie;
e. nictalopie.
85. Despre cimpul vizual putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. fiecarui ochi ii corespunde un cimp vizual monocular;
b. cimpul vizual al unui ochi se suprapune in totalitate cu cimpul vizual al celuilalt ochi;
c. este spatiul cuprins cu privirea;
d. fiecarui ochi ii corespunde un cimp vizual binocular;
e. partea comuna a celor doua cimpuri vizuale monoculare o reprezinta cimpul vizual binocular.
86. Distanta cea mai apropiata de ochi la care se vede clar, cu efort acomodativ maximal este definita
de urmatorul termen, cu EXCEPTIA:
a. ora serrata;
b. vedere stereoscopica;
c. punct remotum;
d. punct proxim;
e. miopie.
87. Celulele cu conuri contin pigmenti sensibili la culoarea:
a. alba;
b. verde;
c. albastra;
d. neagra;
e. rosie.
88. Deutoneuronul căii optice:
a. este reprezentat de neuronii multipolari;
b. este reprezentat de celulele cu con,
c. este reprezentat de celulele cu bastonaș;
d. este localizat în straturile retinei;
e. formează tractul optic.
89. Adaptarea fotochimică la lumină presupune:
a. creșterea cantitativă a pigmenților vizuali;
b. descompunerea pigmenților vizuali în opsine,
c. creșterea cantitativă a celulelor cu con și bastonaș;
d. descompunerea pigmenților vizuali în retinen;

Subiect · pagina 11

e. participarea celulelor pigmentare din retină.
90. Reflexul corneean de clipire:
a. este un reflex vegetativ;
b nu se produce in cazul lezarii ramurii oftalmice a trigemenului;
c. este exagerat in cazul unor leziuni bulbopontine ale nucleului senzitiv al trigemenului;
d. este un reflex polisinaptic nociceptiv;
e centrul reflex este in corpii geniculati laterali. .
91. Corpul vitros:
a. este situat în camera vitroasă a ochiului;
b. este transparent;
c. este opac;
d. este unul dintre mediile refringente ale globului ocular;
e. are forma unei lentile biconvexe.
92. Vederea diună:
a. se realizează cu ajutorul conurilor;
b. se realizează cu ajutorul bastonașelor;
c. reprezintă vederea fotopică;
d. reprezintă vederea scotopică;
e. necesită un timp de adaptare de 20 minute.
93. Vederea nocturnă:
a. se realizează cu ajutorul conurilor;
b. se realizează cu ajutorul bastonașelor;
c. reprezintă vederea fotopică;
d. reprezintă vederea scotopică;
e. este afectată în avitaminoza A.
94. Cristalinul este localizat între:
a. iris;
b. coroidă;
c. cornee
d. corpul vitros;
e. sclerotica.
95. Senzație de culoare albă este dată de stimularea:
a. bastonașelor;
b. în mod egal a celor trei categorii de conuri;
c. în mod egal a conurilor roșii;
d. în mod egal a conurilor verzi;
e. unei singure categorii de celule cu con.
96. Despre sensibilitatea receptorilor vizuali putem afirma următoarele:
a. este diferită la cele două categorii de celule;
b. bastonașele sunt mai sensibile decât conurile;
c. pentru stimularea conurilor este suficientă o singură cuntă de lumină;
d. depinde de cantitatea de pigment conținut;
e. conurile sunt mai sensibile decât bastonașele
97. La reflexul de acomodare vizuală participă centrii localizați în:
a. aria vizuală primară;
b. aria vizuală secundară;
c. ariile asociative;
d. lobul parietal;
e. lobul temporal.
98. Despre vederea stereoscopica se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. este vederea numai cu cimpul temporal al retinei;
b. este vederea in profunzime;
c. este vederea numai cu cimpul nazal al retinei;
d. vederea binoculara confera abilitate vederii stereoscopice;

Subiect · pagina 12

e. se pune in evidenta in laborator, pe ochi de broasca, administrindu-se substante neurotransmitatoare
colinergice.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ACTIVIT CARDIACADeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – An. GustativDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – An. olfactivDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Anal kinestezicDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ANALIZ acusticDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Analizatorul cutanatDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.