Pregătire cu un profesor

1
SISTEMUL OSOS
1.Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. miscarea se realizeaza la om prin intermediul sistemului osteoarticular;
b. sistemul osteoarticular este componeneta activa a miscarii;
c. miscarea se realizeaza la om prin intermediul sistemului muscular;
d. sistemul muscular este componeneta pasiva a miscarii;
e. sistemele osteoarticular si muscular asigura locomotia.
2. Dezvoltarea oaselor are loc prin următoarele tipuri de osificare:
a. epitelială;
b. elastica;
c. encondrala;
d. de membrană;
e. desmală.
3. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. dupa forma , oasele se clasifica in oase de membrana si oase de cartilaj;
b. dupa originea lor, oasele se impart in : lungi, late, scurte;
c. osteogeneza este procesul de transformare al tesutului cartilaginos al embrionului in scheletul osos al
adultului;
d. osteogeneza este procesul de transformare al tesutului conjunctivo-fibros al embrionului in scheletul
osos al adultului;
e. scheletul reprezinta totalitatea oaselor asezate in pozitie anatomica.
4. Creşterea în grosime a oaselor lungi se realizează:
a. prin osificare de membrană
b. prin osificare encondrală;
c. la nivelul cartilajelor de creștere diafizo-epifizare;
d. pe seama zonei externe, a periostului ;
e. pe seama zonei interne, a periostului.
5. Creşterea în lungime are loc la următoarele oase:
a. femur;
b. ulnă;
c. radius;
d. fibulă;
e. scapulă.
6. Creşterea în lungime a osului se realizează:
a. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
b. printr-un proces de osteogeneză;
c. pe seama cartilajului de creştere;
d. pe seama periostului;
e. pe seama cartilajului de conjugare.
7. Cartilajele de creştere:
a. sunt situate la limita dintre diafiză şi epifiză;
b. persistă până la vârsta de 25 de ani;
c. sunt specifice oasele lungi;
d. se întâlnesc la toate tipurile de oase;
e.asigură formarea de țesut osos nou, ce se adaugă epifizelor.
8. După formă, întâlnim următoarele categorii de oase:
a. late;
b. scurte;
c. lungi;
d. regulate;
e. pneumatice.

Subiect · pagina 2

2
9. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate de următoarele oase:
a. radius;
b. tibie;
c. fibulă;
d. humerus;
e. stern.
10. Oasele late ale scheletului sunt reprezentate de:
a. frontal;
b. coxal;
c. stern;
d. mandibulă;
e. parietal.
11. Din categoria oaselor scurte fac parte:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. tarsienele;
d. ulna;
e. frontalul.
12. Oasele alungite:
a. sunt reprezentate de mandibula;
b. sunt oase la care predomina lungimea;
c. nu prezinta diafiza si epifize;
d. sunt reprezentate de clavicula;
e. sunt reprezentate de coaste.
13. Oasele lungi:
a. sunt oase la care predomină lungimea;
b. prezintă un corp, sau diafiză;
c. prezintă două extremități sau epifize;
d. sunt prezente la nivelul mâinii ;
e. sunt prezente la nivelul gambei.
14. Despre scheletul capului putem afirma următoarele:
a. este alcătuit din neurocraniu, ce adăpostește encefalul;
b. cuprinde oase pereche și oase nepereche;
c. neurocraniul conține segmentul periferic al analizatorului vizual ;
d. viscerocraniul adăposteşte encefalul;
e. viscerocraniul conține segmentul inițial al aparatului respirator .
15. Neurocraniul adăposteşte:
a. encefalul;
b. cerebelul;
c. mezencefalul;
d. măduva spinării;
e. diencefalul.
16. Viscerocraniul conţine segmentul:
a. periferic al analizatorului gustativ;
b. periferic al analizatorului olfactiv;
c. iniţial al aparatului digestiv;
d. distal al aparatului respirator;
e. inițial al aparatului excretor.
17. Prin osificarea desmală se formeazǎ:
a. oasele bolţii craniene;
b. oasele bazei craniului;
c. mandibula;

Subiect · pagina 3

3
d. vertebrele;
e. parţial clavicula.
18. Prin osificare encondrală se formează următoarele oase:
a. parietalul;
b. femurul;
c. humerusul;
d. carpienele;
e. tarsienele.
19. Care dintre afirmaţiile următoare despre oasele lungi sunt corecte:
a. se dezvoltă în modele cartilaginoase, prin apariția unor centre de osificare;
b. iau naștere prin osificare encondrală;
c. centrele de osificare apar inițial în diafiză și ulterior în epifize;
d. creșterea în lungime se realizează pe seama periostului;
e. osificarea diafizelor începe dupǎ ce au ajuns aproape de dimensiunile definitive.
20. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt:
a. maxilă;
b. sfenoid;
c. temporal;
d. frontal;
e. etmoid.
21. Oasele pereche ale neurocraniului sunt:
a. malarul;
b. parietalul;
c. frontalul;
d. temporalul;
e. vomerul.
22. Care dintre următoarele oase sunt alungite :
a. vertebrele;
b. coastele;
c. mandibula;
d. clavicula;
e. falangele.
23. Oasele pereche ale viscerocraniului sunt următoarele:
a. nazalul;
b. zigomaticul;
c. lacrimalul;
d. mandibula,
e. maxila.
24. Oasele nepereche ale viscerocraniului sunt următoarele:
a. vomerul;
b. maxila;
c. frontalul;
d. mandibula;
e. cornetul nazal inferior.
25. Scheletul trunchiului este format din:
a. stern;
b. coaste;
c. coloana vertebrală;
d. centura scapulară;
e. bazin.
26. La formarea bazinului iau parte următoarele oase:

Subiect · pagina 4

4
a. sacru;
b. claviculă;
c. coxal;
d. stern;
e. femur.
27. Coloana vertebrală:
a. este constituită din piese osoase numite vertebre;
b. reprezintă scheletul axial al corpului;
c. îndeplineşte dublu rol;
d. este situată pe linia mediană ;
e. cuprinde cinci regiuni.
28. Coloana vertebrală îndeplinește următoarele roluri:
a. protecție, pentru encefal;
b. executarea mișcărilor capului;
c. executarea mișcărilor trunchiului;
d. ax de susținere a corpului;
e. protecție, pentru măduva spinării.
29. Vertebra tip este formată din:
a. corp vertebral, în partea anterioară;
b. arc vertebral, în partea posterioară;
c. apofize articulare;
d. canal vertebral ;
e. pediculi vertebrali, între corp și arc.
30. Curburile coloanei vertebrale :
a. sunt orientate în plan sagital ;
b. sunt orientate în plan frontal ;
c. cele în plan frontal, sunt numite lordoze ;
d. cele în plan sagital, sunt numite scolioze ;
e. sunt fiziologice.
31. Repartiţia vertebrelor pe regiuni este următoarea:
a. 8 cervicale;
b. 12 toracale;
c. 4 – 5 lombare;
d. 4 – 5 coccigiene;
e. 5 sacrale.
32. Prin suprapunerea vertebrelor se formează:
a. orificiile intervertebrale, prin care ies nervii spinali;
b. orificiile de conjugare, prin care intră nervii spinali;
c. pediculii vertebrali;
d. canalul vertebral, ce adăposteşte măduva spinării ;
e. arcurile vertebrale.
33. La nivelul coloanei vertebrale, lordozele sunt situate în regiunea:
a. cervicalǎ;
b. toracalǎ;
c. lombarǎ;
d. sacralǎ;
e. coccigianǎ.
34.La nivelul coloanei vertebrale, cifozele sunt situate în regiunea:
a. cervicalǎ;
b. toracala;
c. lombarǎ;
d. sacralǎ;

Subiect · pagina 5

5
e. sacro-lombarǎ;
35. Osul sacru:
a. este un os pereche;
b. provine prin sudarea celor cinci vertebre sacrale;
c. are formă trapezoidală;
d. este situat pe linia mediana;
e. este orientat cu baza în sus.
36. Osul sacru se articulează:
a. lateral, cu osul coxal;
b. inferior, cu coccigele;
c. superior, cu coloana lombară;
d. inferior, cu femurul;
e. anterior, cu osul de parte opusă.
37. Coccigele:
a. este situat în continuarea osului sacru;
b. se articulează superior cu ultima vertebră lombară;
c. reprezintă ultimul segment al coloanei vertebrale ;
d. se articulează inferior cu osul sacru;
e. rezultă prin fuzionarea celor 5 vertebre coccigiene.
38. În plan sagital, coloana vertebrală prezintă următoarele curburi:
a. cervicală, cu convexitatea anterior;
b. toracală, cu convexitatea posterior;
c. lombară, cu concavitatea posterior;
d. sacrală, cu concavitatea anterior;
e. cu concavitatea posterior, numite scolioze.
39. Scheletul toracelui este format din:
a. stern, anterior;
b. 7 perechi de coaste, pe părţile laterale;
c. 12 vertebre toracale, posterior;
d. bazin, inferior;
e. centura scapulară.
40. Despre stern putem afirma următoarele:
a. este un os nepereche;
b. este format din manubriu, corp și apendice xifoid;
c. este situat pe linia mediană a toracelui;
d. este un os lung;
e. manubriul, rămâne cartilaginos până la vârsta de 40 de ani.
41. Sternul se articulează cu:
a. primele 7 perechi de coaste;
b. humerusul;
c. clavicula;
d. omoplatul;
e. radiusul.
42. Din cele 12 perechi de coaste se articulează direct cu sternul:
a. perechea a doua;
b. perechea a patra;
c. perechea a şasea;
d. perechea a opta;
e. perechea a douăsprezecea.
43. Coastele prezintă următoarele caractere:
a. sunt situate pe părţile laterale ale toracelui;

Subiect · pagina 6

6
b. se întind de la coloana vertebrală toracală la stern;
c. sunt în număr de 12 perechi;
d. au forma literei ,,S’’ culcată,
e. sunt oase alungite.
44. Coastele adevărate prezintă următoarele caractere:
a. se articuleză cu sternul, prin cartilajul costal;
b. se articulează cu sternul prin cartilajul coastei VII;
c. sunt reprezentate de primele șapte perechi;
d. sunt reprezentate de perechile XI şi XII;
e. se articulează direct cu sternul.
45. Coastele false prezintă următoarele caractere:
a. se articulează indirect cu sternul;
b. sunt coaste libere;
c. se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII;
d. delimitează orificiul superior al toracelui;
e. sunt reprezentate de primele șapte perechi.
46. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coaste sunt adevărate:
a. sunt arcuri osteocartilaginoase;
b. ultimele două perechi sunt coaste flotante;
c. extremitatea anterioară se continuă cu cartilajul costal;
d. sunt formate posterior dintr-un arc osos;
e. există două coaste false.
47. Scheletul membrului superior cuprinde:
a. scheletul centurii scapulare;
b. scheletul antebraţului;
c. scheletul braţului;
d. scheletul mâinii;
e. scheletul falangelor.
48. La formarea centurii scapulare participă:
a. sternul;
b. omoplatul;
c. humerusul;
d. clavicula;
e. scapula.
49. Clavicula:
a. face parte din centura scapulară;
b. este un os alungit;
c. este situată în partea anterioară a toracelui ;
d. are forma literei ‘’V’’culcată;
e. face parte din centura pelviană.
50. Clavicula se articulează:
a. lateral cu omoplatul;
b. lateral cu humerusul;
c. medial cu manubriul sternal;
d. medial cu coasta a II-a;
e. lateral cu scapula.
51. Despre scapulă putem afirma următoarele:
a. este un os lat;
b. se articulează, lateral, cu humerusul;
c. participă la formarea centurii scapulare;
d. se articulează, posterior, cu scapula de parte opusă;
e. se articulează, medial, cu humerusul.

Subiect · pagina 7

7
52. Indicați afirmațiile incorecte:
a. scheletul brațului este format dintr-un os lat, humerusul;
b. scheletul antebrațului este format din două oase fixe;
c. humerusul se articulează proximal cu scapula,
d. humerusul se articulează distal cu radiusul și ulna;
e. humerusul participă la formarea centurii scapulare,
53. La formarea scheletului antebraţului participă:
a. două oase lungi;
b. ulna, situată medial;
c. radiusul, situat lateral;
d. două oase fixe;
e. humerusul.
54. Cele două oase ale antebraţului, se articulează:
a. între ele prin epifizele proximale;
b. proximal cu humerusul.
c. între ele prin epifizele distale;
d. distal cu humerusul ;
e. distal cu oasele carpiene.
55. Ulna se articulează:
a. proximal cu humerusul;
b. lateral cu radiusul;
c. distal cu oasele carpiene;
d. distal cu metacarpienele;
e. lateral cu humerusul.
56. Radiusul se articulează proximal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna,
e. falangele.
57. Radiusul se articulează distal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna ;
e. falangele.
58. Scheletul mâinii este format din:
a. 15 falange;
b. 8 oase carpiene;
c. 5 oase metacarpiene;
d. 8 oase tarsiene,
e. 14 falange.
59. Scheletului mâinii cuprinde ….. falange:
a. trei la nivelul degetului mic; ,
b. trei la nivelul mediusului;
c. două la nivelul policelui;
d. două la nivelul halucelui;
e. trei la toate degetele.
60. Oasele carpiene:
a. sunt dispuse pe două rânduri;
b. se articulează cu radiusul şi ulna;

Subiect · pagina 8

8
c. se articulează cu metacarpienele;
d. se articulează între ele ;
e. sunt în număr de șapte.
61. Oasele metacarpiene se articulează cu:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. ulna;
d. falangele;
e. humerusul.
62. Următoarele afirmații despre falange sunt incorecte:
a. se articulează cu primul rând de oase carpiene;
b. se articulează cu rândul distal al oaselor carpiene;
c. se articulează cu metacarpienele;
d. se articulează cu radiusul și ulna;
e. sunt în număr de 14.
63. Scheletul membrului inferior este format din:
a. simfiza pubiană;
b. centura pelvină;
c. centura sacrală;
d. scheletul membrului inferior liber;
e. centura scapulară.
64. Centura pelvină:
a. leagă membrul inferior liber de trunchi;
b. este formată din cele două oase sacrale;
c. este formată din cele două oase coxale;
d. leagă oasele gambei de femur ;
e. participă la formarea bazinului.
65. Oasele coxale se articulează:
a. posterior cu osul sacru;
b. anterior între ele;
c. lateral cu femurul;
d. lateral cu ilionul;
e. posterior între ele, formând simfiza pubiană.
66. Articulaţia dintre cele două oase coxale:
a. formează posterior, simfiza pubiană;
b. este o articulaţie fixă;
c. este o articulaţie semimobilă;
d. nu permite mişcări;
e. formează anterior, simfiza pubiană.
67. La formarea bazinului participă:
a. oasele coxale;
b. femurul;
c. osul sacru;
d. coloana vertebrală toracală;
e. rotula;
68. La formarea osului coxal participă următoarelor oase:
a. sacru;
b. ischion;
c. coccis;
d. pubis;
e. ilion.

Subiect · pagina 9

9
69. Scheletul coapsei cupride:
a. cel mai lung os din corp;
b. fibula;
c. rotula;
d. femurul;
e. tibia.
70. Femurul se articulează:
a. prin epifiza proximală cu coxalul;
b. prin epifiza proximală cu rotula;
c. prin epifiza distală cu tibia;
d. prin epifiza distală cu fibula ;
e. prin epifiza distală cu rotula.
71. Scheletul gambei este alcătuit din:
a. două oase lungi;
b. tibie;
c. fibulă;
d. două oase late unite printr-o membrană interosoasă,
e. radius și ulnă.
72. La nivelul scheletului gambei, tibia:
a. este situată medial;
b. este situată lateral;
c. reprezintă osul mai voluminos;
d. reprezintă osul mai puţin voluminos ;
e. se articulează cu rotula.
73. La nivelul scheletului gambei, fibula:
a. este situată lateral;
b. este situată medial;
c. este osul mai puţin voluminos;
d. reprezintă osul mai voluminous;
e. se articulează cu rotula.
74. Despre cele două oase ale gambei se pot afirma următoarele:
a. se articulează între ele proximal;
b. se articulează între ele distal;
c. numai tibia se articulează cu femurul;
d. se articulează, inferior, cu metatarsienele;
e. se articulează, inferior, cu tarsienele.
75. Tibia se articulează:
a. lateral cu fibula;
b. prin epifiza proximală cu femurul;
c. prin epifiza distală cu tarsienele;
d. anterior cu rotula;
e. superior cu coxalul.
76. Fibula se articulează:
a. cu tibia;
b. superior cu femurul;
c. superior cu rotula;
d. cu coxalul ;
e. prin epifiza distală cu tarsienele.
77. Scheletul piciorului este format din:
a. 14 oase tarsiene;
b. 5 oase metatarsiene;
c. 14 falange;

Subiect · pagina 10

10
d. 8 oase pereche;
e. 8 oase tarsiene.
78. Oasele tarsiene se articulează cu:
a. oasele metatarsiene;
b. între ele;
c. cu tibia;
d. cu fibula;
e. cu femurul.
79. Despre rotulă putem afirma următoarele:
a. este un os sesamoid;
b. este situată în tendonul mușchiului cvadriceps;
c. se articulează cu epifiza distală a femurului;
d. se articulează cu tibia și fibula;
e. participă la formarea pelvisului osos.
80. Osul etmoid:
a. prezintă o stâncă;
b. face parte din oasele neurocraniului;
c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării se continuă cu bulbul rahidian;
d. prezintă o lamă ciuruită, străbătută de filetele nervului olfactiv ;
e. este situat la nivelul bolții craniului.
81. Osul temporal:
a. prezintă o stâncă;
b. prezintă canalul auditiv extern;
c. adăpostește urechea medie;
d. adăpostește urechea internă ;
e. face parte din oasele viscerocraniului.
82. Osul sfenoid:
a. este situat la nivelul bolții craniului;
b. adăposteşte glanda hipofiză;
c. prezintă şaua turcească;
d. este os pereche;
e. face parte din oasele neurocraniului.
83. Osul occipital:
a. este os pereche;
b. face parte din oasele viscerocraniului;
c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării se continuă cu bulbul rahidian;
d. este situat în partea posterioară a neurocraniului ;
e. se articulează cu prima vertebră cervicală.
85. Articulaţiile:
a. sunt organe de legătură între muşchi;
b. sunt organe de legătură între oase;
c. dupa gradul de mobilitate pot fi sinartroze;
d. sunt sediul mişcărilor;
e. dupa gradul de mobilitate pot fi diartroze.
86. Despre sincondroze putem afirma următoarele
a. sunt articulații fixe ;
b. între oase se interpune țesut fibros ;
c. sunt reprezentate de simfiza pubiană ;
d. nu poseda cavitate articulara ;
e. includ articulațiile dintre corpurile vertebrale.
87. Elementele structurale ale unei articulaţii mobile sunt următoarele:

Subiect · pagina 11

11
a. capsula articulară;
b. membrana sinovială;
c. cavitatea articulară;
d. ligamentele articulare;
e. mușchii periarticulari.
88. Despre sinartroze putem afirma următoarele:
a. sunt articulațiile semimobile;
b. nu posedă cavitate articulară;
c. sunt articulatii fixe;
d. au o mare mobilitate;
e. sunt articulații sinoviale.
89. Alegeți afirmațiile corecte:
a. diartrozele sunt articulațiile ce posedă un grad variat de mobilitate;
b. artrodiile sunt articulațiile cu o mare mobilitate;
c. sinartrozele sunt articulațiile fixe;
d. artrodiile se mai numesc articulații sinoviale;
e. într-o articulație mișcările nu depind de forma suprafețelor articulare.
90. Diartrozele se împart în:
a. amfiartroze,
b. artrodii;
c. sinartroze;
d. sincondroze;
e. sindesmoze.
91. Următoarele articulaţii sunt fixe:
a. articulaţiile oaselor cutiei craniene;
b. articulația dintre cele două oase coxale;
c. articulaţia genunchiului;
d. articulaţia umărului ;
e. articulaţiile dintre corpurile vertebrelor.
92. Următoarele articulaţii sunt mobile :
a. articulaţiile oaselor cutiei craniene;
b. simfiza pubiană;
c. articulaţia genunchiului;
d. articulaţia umărului;
e. articulaţiile dintre corpurile vertebrelor.
93.În categoria articulațiilor sinoviale intră:
a. articulațiile oaselor bazei craniului;
b. articulaţia genunchiului;
c. articulaţia umărului;
d. articulațiile corpurilor vertebrale;
e. suturile craniene.
94. Despre amfiartroze putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt diartroze;
b. sunt articulatii semimobile;
c. intre cele doua oase care se articuleaza se interpune tesut fibros;
d. intre corpurile vertebrale care se articuleaza se interpun discurile intervertebrale;
e. sunt articulatii cu o mare mobilitate.
95. Articulatia genunchiului:
a. este o articulatie sinoviala;
b. nu prezinta cavitate articulara;
c. nu prezinta membrana sinoviala;
d. prezinta menisc;

Subiect · pagina 12

12
e. la formarea acesteia participa rotula.
96. Oasele îndeplinesc următoarele roluri:
a. protecţie a unor organe vitale;
b. elemente active ale mișcării;
c. sediul principal al organelor hematopoietice;
d. producerea elementelor figurate ale sângelui;
e. antitoxic.
97. Tesutul osos reprezintă un depozit de:
a. calciu;
b. săruri minerale;
c. fosfor;
d. vitamina A;
e. apă.
98. Despre rolul antitoxic al oaselor putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. oasele retin numeroase substante toxice;
b. oasele elibereaza rapid substantele toxice retinute;
c. substantele toxice eliberate din oase ramin in singe, crescind concentratia sangvina a toxicului;
d. oasele retin Hg, Pb, F;
e. oasele elibereaza treptat substantele toxice retinute.
99. Oasele protejează unele organe vitale, astfel:
a. cutia toracică pentru inimă;
b. cutia craniană pentru măduva spinării;
c. canalul rahidian pentru encefal;
d. bazinul pentru vezica urinară ;
e. cutia toracică pentru ficat.
100. Sistemul osos îndeplineşte următoarele funcţii:
a. metabolică;
b. antitoxică;
c. hematopoietică;
d. hemostatică;
e. termogenetică.
101. In compozitia chimica a oaselor intră:
a. 80% reziduu uscat;
b. 20% apa;
c. săruri de calciu;
d. o matrice organică;
e. vitamine.
102. Urmatoarele afirmatii despre oase sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. la nivelul oaselor au loc procese metabolice diferite de ale celorlalte organe;
b. particularitatea metabolica a oaselor o constituie afinitatea substantei fundamentale fata de sarurile
minerale;
c. in oase se gaseste hidroxiapatita;
d. sarurile minerale din structura oaselor sunt reprezentate de Hg, Pb, F;
e. la adult in canalul central al diafizei oaselor lungi se gaseste tesut adipos cu rol de rezerva.
103. Osificarea de membrana dă naștere următoarelor oase:
a. frontal;
b. temporal;
c. parietal;
d. occipital;
e. sfenoid.
104.Rolul hematopoietic al oaselor se manifestă:

Subiect · pagina 13

13
a. numai la copii;
b. la adult, în măduva roșie din oasele late;
c. la copii, în măduva roșie din toate oasele;
d. la vîrstnici, în măduva cenușie;
e. la adult, în măduva galbenă din oasele late.
105. Alegeți afirmațiile corecte:
a. oasele au rol de pârghii ale aparatului locomotor;
b. articulația craniului cu coloana vertebrală formează pârghie de ordinul I;
c. articulația humerusului cu radiusul și ulna formează pârghie de ordinul II;
d. articulația tibiei și fibulei cu oasele tarsiene formează pîrghie de ordinul III;
e. articulația dintre occipital și prima vertebră cervicală formează o pârghie de ordinul I.
106. La formarea bolții craniene participă următoarele oase:
a. parietal;
b. zigomatic;
c. frontal;
d. occipital;
e. palatin.
107. Alegeți afirmațiile corecte:
a. matricea organică a osului conține 90% fibre de colagen;
b. matricea organică a osului conține 95% fibre de colagen;
c. oseina este formată din substanță fundamentală și fibre de colagen;
d. sărurile minerale din structura oaselor sunt reprezentate de fosfat de calciu;
e. sărurile minerale din structura oaselor le conferă rezistență la tensiune.
108. O vertebră lombară prezintă:
a. corp vertebral, în partea ventrală;
b. apofiză transversă în partea dorsală;
c. două apofize spinoase;
d. pediculi vertebrali;
e. corp vertebral, în partea dorsală.
109. La delimitarea orbitei participa urmatoarele oase:
a. frontal;
b. temporal
c. parietal;
d. sfenoid;
e. lacrimal.
110. Oasele sesamoide se găsesc:
a. la membrul superior;
b. la membrul inferior;
c. in grosimea unui tendon;
d. la nivelul neurocraniului;
e. la nivelul viscerocraniului.
111. Ulna se articulează proximal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. radiusul,
e. falangele.
112.Ulna se articulează distal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;

Subiect · pagina 14

14
c. metacarpienele;
d. radiusul ;
e. falangele.
113. Radiusul se articulează:
a. proximal cu humerusul;
b. medial cu ulna;
c. distal cu oasele carpiene;
d. distal cu metacarpienele;
e. lateral cu humerusul.
114. Alegeti afirmatiile corecte:
a. artrita este o afectiune articulara caracterizata prin edem, inflamatie si durere;
b. entorsele apar prin dislocarea suprafetelor articulare;
c. luxatiile se constituie prin alungirea ligamentelor componenete ale unei articulatii;
d. fracturile reprezinta intreruperea continuitatii anatomice a unui os;
e. cele mai frecvente deformari osoase sunt cele de la nivelul coloanei vertebrale.
SISTEMUL MUSCULAR
1. În organism există următoarele tipuri de mușchi:
a. somatici;
b. scheletici;
c. netezi;
d. viscerali;
e. multinucleari.
2. Sistemul muscular :
a. cuprinde totalitatea muşchilor din organism;
b. reprezintă componenta activǎ a aparatului locomotor;
c. participǎ la realizarea mişcǎrilor prin musculatura netedǎ;
d. este alcǎtuit din muşchi şi articulaţii;
e. reprezintă aproximativ 40% din greutatea corporală.
3.Care dintre urmǎtorii muşchi au formǎ fusiformǎ:
a. marele dorsal;
b. drept abdominal;
c. biceps brahial;
d. marele drept abdominal;
e. triceps brahial.
4. Muşchii scheletici se pot clasifica după următoarele criterii:
a. tipul de vascularizatie;
b. formă;
c. actiune;
d. pozitia in organism;

Subiect · pagina 15

15
e. modul în care sunt inervați.
5. Au formă circulară, următorii muşchi:
a. diafragma;
b. ce formează sfincterele;
c. orbicularul buzelor;
d. orbicular al pleoapelor;
e. orbicularul nasului.
6. Au formă patrulateră, următorii muşchi:
a. piramidal al abdomenului;
b. drept abdominal;
c. mare dorsal;
d. adductor mare;
e. cvadriceps femural.
7. După dimensiunea care predomină, muşchii pot fi:
a. lungi, la nivelul antebrațului;
b. laţi, ce formează peretele anterolateral al abdomenului;
c. scurţi, la nivelul gambei;
d. scurți, la nivelul brațului;
e. lungi, la nivelul coapsei.
8. Despre muşchii striaţi putem afirma următoarele:
a. prezinta inervatie vegetativa;
b. asigura postura;
c. asigura echilibrul;
d. formeaza musculatura scheletica;
e. sunt localizaţi numai în pereții viscerelor.
9. Muşchii scheletici prezintă:
a. o porţiune centrală, corpul mușchiului;
b. o membrană conjunctivă, fascia muşchiului;
c. două extremităţi numite tendoane;
d. o extremitate ce se prinde pe osul fix și se numește inserția mușchiului;
e. o extremitate ce se prinde pe osul mobil și se numește originea mușchiului.
10.Structural muşchiul scheletic prezintă:
a. epimisium, ce separă fasciculele de fibre musculare;
b. endomisium, în jurul fiecărei fibre musculare;
c. perimisium, ce înveleşte muşchiul la periferie;
d. fascia muşchiului, la exterior;
e. fibre musculare grupate în fascicule.
11. Muşchiului striat prezintă:
a. inervaţie somatică senzitivă;
b. inervaţie vegetativă;
c. vascularizaţie bogată;
d. inervaţie somatică, ce determină reacţii vasomotorii;
e. vascularizație redusă.
12. Inervaţia somatică motorie a muşchiului striat este asigurată de următoarele categorii de neuroni:
a. visceromotori ;
b. somatomotori alfa;
c. localizați în coarnele anterioare ale măduvei;
d. somatosenzitivi alfa și gama;
e. somatomotori din coarnele posterioare ale măduvei;
13. Inervaţia vegetativă a muşchilor striaţi:
a. este prezentă la nivelul vaselor sanguine din muşchi;

Subiect · pagina 16

16
b. este asigurata de dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal;
c. este asigurată de motoneuronii din coarnele anterioare ale măduvei;
d. determină vasodilaţie;
e. determină vasoconstricţie;
14. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. fibra musculara striata are 5-15mm;
b. organitele celulare specifice ale fibrei musculare striate sunt miofibrilele;
c. fibrele musculare striate sunt celule mononucleate;
d. organitele celulare specifice sunt filamentele de actina;
e. organitele celulare specifice sunt filamentele de miozina.
15. În sarcoplasma fibrei musculare întâlnim:
a. mai multi nuclei;
b. fosfat de calciu;
c. mitocondrii;
d. miofibrile;
e. saci de stocare a calciului.
16. În structura miofibrilei întâlnim:
a. o succesiune de discuri clare și întunecate;
b. discuri clare străbătute de membrana Z,
c. discuri întunecate străbătute de zona H;
d. mitocondrii;
e. discuri întunecate străbătute de o zonă clară;
17. Sarcomerul:
a. reprezintă unitatea morfofuncțională a miofibrilei;
b. este segmentul cuprins între două membrane Z succucesive;
c. este format dintr-un disc clar și două jumătăți de discuri întunecate,
d. este format dintr-un disc întunecat și două jumătăți de discuri clare,
e. este segmentul cuprins între două zone H succucesive;
18. Musculatura striată se întâlnește la nivelul:
a. limbii;
b. sfincterului anal intern;
c. mușchilor intrinseci ai globului ocular;
d. muschiului colului vezical;
e. muschilor extrinseci al globului ocular.
19. După acțiune mușchii somatici se clasifică astfel:
a. flexori și extensori;
b. abductori și adductori;
c. pronatori și supinatori;
d. lungi și scurți;
e. inspiratori si expiratori.
20. Muşchii scheletici, după segmentele corpului, se împart în:
a. muşchii capului;
b. muşchii feţei;
c. muşchii trunchiului;
d. muşchii pelvisului,
e. mușchii gâtului.
21. Muşchii capului sunt:
a. situați la nivelul viscerocraniului;
b. maseteri, ce întervin în actul masticaţiei;
c. situați la nivelul neurocraniului;
d. mandibulari;
e. ai mimicii, ce determină diferitele expresii ale feței.

Subiect · pagina 17

17
22. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul orificiilor:
a. nazale;
b. orbitare;
c. bucal;
d. viscerocraniului;
e. neurocraniului.
23. Inervația muşchilor capului este dată de:
a. nervul accesor;
b. nervul facial, pentru muşchii mimicii;
c. ramul mandibular al trigemenului, pentru muşchii masticatori;
d. ramul maxilar al trigemenului, pentru muşchii cutanaţi;
e. nervul trigemen pentru muschii masticatori.
24. La nivelul gâtului se află următorii muşchi:
a. pielosul gâtului;
b. dinţatul anterior;
c. sternocleidomastoidianul;
d. deltoidul;
e. temporalul.
25. Muşchiul sternocleidomastoidian:
a. este situat în regiunea anterolaterală a gâtului;
b. este situat în regiunea posterioară a gâtului;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este inervat de nervul facial,
e. este situat profund.
26. Muşcii trunchiului se grupează în:
a. muşchii anterolaterali ai spatelui;
b. muşchii spatelui şi ai cefei;
c. muşchii anterolaterali ai gâtului;
d. muşchii abdomenului;
e. mușchii anterolaterali ai toracelui.
27. Muşchii spatelui şi cefei sunt:
a. muşchiul trapez;
b. muşchiul pătrat;
c. muşchiul mare dorsal;
d. muşchiul mare pectoral;
e. mușchiul romboid.
28. Muşchiul trapez:
a. este un muşchi comun spatelui şi cefei;
b. este situat în plan superficial;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este un muşchi cutanat;
e. este situat în partea anterolaterală a toracelui.
29. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc muşchii:
a. deltoid;
b. mare pectoral;
c. mare dorsal;
d. dinţat anterior,
e. trapez.
30. Muşchii toracelui sunt:
a. intercostali interni;
b. mare pectoral;

Subiect · pagina 18

18
c. mic pectoral;
d. supraclavicular;
e. deltoid.
31. La nivelul abdomenului se află următorii muşchi:
a. drept abdominal;
b. trapez;
c. oblic extern;
d. mare dorsal;
e. oblic intern.
32. La baza cutiei toracice se află:
a. un mușchi lat;
b. muşchii intercostali interni;
c. muşchiul oblic extern;
d. muşchiul oblic intern;
e. diafragma.
33. Diafragma:
a. este un mușchi lat;
b. separă cavitatea toracică de cea abdominală;
c. are formă de cupolă;
d. are o față concavă spre torace;
e. are o față convexă spre abdomen.
34. Membrul superior prezintă următoarele grupe musculare:
a. muşchii umărului;
b. muşchii braţului;
c. muşchii antebraţului şi mâinii;
d. muşchii plantei;
e. mușchi grupați în jurul articulației coxofemurale.
35. Muşchii braţului sunt:
a. biceps brahial;
b. triceps sural;
c. triceps brahial;
d. supinatori;
e. coracobrahial.
36. Mușchiul deltoid :
a. este situat la nivelul umărului;
b. ridica membrul superior pina la orizontala;
c. este situat pe fața posterioară a brațului;
d. este adductor al bratului;
e. este situat la baza cutiei toracice.
37. Muşchii antebraţului sunt dispusi:
a. lateral;
b. superior;
c. anterior;
d. posterior;
e. inferior.
38. Despre actiunea muşchilor antebraţului putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. muschii laterali sunt extensori ai miinii;
b. muschii posteriori sunt pronatori ai mâinii;
c. muschii anteriori sunt extensori ai degetelor;
d. muschii anteriori sunt flexori ai miinii;
e. muschii laterali sunt flexori ai degetelor.

Subiect · pagina 19

19
39. Mușchii de la nivelul mâinii:
a. sunt situați numai pe fața palmară;
b. sunt situați numai pe fața dorsală;
c. se află la nivelul spațiilor interosoase;
d. sunt situați în spațiile dintre metacarpiene;
e. sunt slab dezvoltați în regiunea palmară.
40. Membrul inferior prezintă următoarele grupe musculare:
a. muşchi coapsei;
b. muşchii genunchiului;
c. muşchii piciorului si palmei;
d. muşchii gambei;
e. mușchii bazinului.
41. Mușchii bazinului:
a. sunt dispuși în jurul articulației șoldului;
b. sunt reprezentați de mușchii fesieri;
c. sunt reprezentați de mușchiul cvadriceps;
d. sunt reprezentați de mușchii adductori;
e. sunt slab reprezentați.
42. Pe faţa anterioară a coapsei se află muşchii:
a. croitor;
b. semitendinos;
c. cvadriceps femural;
d. biceps femural;
e. semimembranos.
43. Muşchiul croitor:
a. este cel mai scurt muşchi din corp;
b. străbate coapsa în diagonală;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este situat în partea anterioară a coapsei;
e. este situat sub mușchiul cvadriceps.
44. Muşchiul cvadriceps:
a. este situat în loja anterioară a coapsei;
b. este situat în loja posterioară a coapsei;
c. este situat sub muşchiul croitor;
d. este inervat de plexul brahial;
e. este situat deasupra mușchiului croitor.
45. Pe faţa posterioară a coapsei se află următorii muşchi:
a. triceps femural;
b. semitendinos;
c. tibial posterior;
d. semimembranos;
e. croitor.
46. Mușchii din partea medială a coapsei sunt :
a. mare adductor;
b. drept medial;
c. lung adductor;
d. mușchi ce realizează apropierea coapselor între ele;
e. mușchi ce realizează depărtarea coapselor între ele.
47. Muschii gambei sunt grupati:
a. anterolateral;
b. medial;
c. superior;

Subiect · pagina 20

20
d. inferior;
e. posterior.
48. Pe faţa anterioară a gambei se află următorii muşchi:
a. tibial anterior,
b. extensori ai degetelor,
c. flexori ai degetelor;
d. triceps sural;
e. solear.
49. Pe partea laterală a gambei se află următorii muşchi:
a. peronier lung;
b. peronier scurt;
c. peronier lateral;
d. adductori ai gambelor;
e. solear.
50. Pe faţa posterioară a gambei se află următorii muşchi:
a. solear;
b. biceps femural;
c. semitendinos;
d. gastrocnemian,
e. tibial posterior.
51. Pe faţa posterioară a gambei se află următorii muşchi:
a. flexori ai degetelor,
b. extensori ai degetelor;
c. triceps sural;
d. biceps femural;
e. peronier lung;
52. Despre acţiunea muşchilor gambei putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. muschii posteriori sunt extensori ai labei piciorului;
b. muschii anteriori sunt extensori ai degetelor;
c. muschii posteriori sunt extensori ai degetelor;
d. muschii anteriori sunt flexori ai degetelor;
e. muschii posteriori sunt flexori ai degetelor.
53. Muşchii piciorului sunt:
a. situați numai pe fața plantară;
b. plantari;
c. circulari;
d. situati numai pe fata dorsala;
e. situați pe fața plantară și dorsală.
54. Muşchii scheletici asigură:
a. postura;
b. mimica feței;
c. echilibrul;
d. mişcările involuntare;
e. tonusul.
55. Muşchiul striat somatic:
a. realizează activitatea motorie voluntară;
b. posedă automatism propriu;
c. se comportă ca un sinciţiu;
d. realizează limbajul;
e. exprimă stările afectiv emoționale.
56. Muşchii scheletici au următoarele proprietăţi:

Subiect · pagina 21

21
a. elasticitatea;
b. excitabilitatea;
c. contractilitatea;
d. conductibilitate;
e. extensibilitate.
57. Elasticitatea muschilor :
a. este o stare de tensiune permanenta a muschilor ;
b. este datorată proprietăţilor membranei celulei musculare;
c. este proprietatea de revenire a mușchiului la forma iniţială atunci când forţa ce a determinat-o îşi încetează
acţiunea;
d. are ca substrat fibrele elastice din structura perimisiumului;
e. este proprietatea de deformare şi de revenire activă a mușchiului sub acţiunea unei forţe externe.
58. Contractilitatea reprezinta capacitatea muschiului:
a. de a se scurta;
b. de a se scurta şi alungi;
c. de a dezvolta tensiune intre capetele sale;
d. de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte externe ;
e. de a se deforma sub actiunea unei forte externe.
59. Urmatoarele afirmatii despre contractilitate sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. baza anatomica a contractilitatii o constituie fibrele conjunctive din muschi;
b. baza moleculara a contractilitatii o constituie sarcomerul;
c. baza moleculara a contractilitatii o constituie proteinele contractile;
d. baza anatomica a contractilitatii o constituie fibrele elastice din muschi;
e. baza anatomica o constituie sarcomerul.
60. Membrana celulei musculare prezinta:
a. permeabilitate selectiva;
b. conductanta ionica;
c. filamente de miozina;
d. polarizare electrica;
e. filamente de actina.
61. Despre excitabilitatea musculară se pot afirma urmatoarele:
a. muschii raspund la un stimul printr-un potential de actiune;
b. potentialul de actiune al unui muschi, obtinut in urma actiunii unui stimul se propaga;
c. contractia musculara caracteristica precede potentialul de actiune;
d. intre manifestarea electrica a membranei si fenomenele mecanice ale sarcomerului se produce cuplajul
excitatie-contractie;
e. potentialul de actiune este urmat de contractia musculara.
62. Muşchii scheletici răspund la acţiunea unui stimul prin:
a. contracţie;
b. un potenţial presinaptic excitator;
c. un potenţial de repaus;
d. un potenţial de placă;
e. repolarizarea sarcolemei.
63. Extensibilitatea :
a. este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte exterioare;
b. este proprietatea specifica muschiului de a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma
de repaos cind forta a incetat;
c. baza anatomica a acestei proprietati sunt fibrele elastice din structura perimisiumului;
d. baza anatomica a acestei proprietati sunt fibrele elastice din muschi;
e. baza anatomica a acestei proprietati sunt fibrele conjunctive din muschi.
64. Tonusul muscular:

Subiect · pagina 22

22
a. este starea de tensiune temporară a muşchiului;
b. este de natură reflexă;
c. apare după denervarea muşchiului.
d. este caracteristică muşchilor ce au o inervaţie motorie intactă;
e. este menținut de către sistemul nervos vegetativ .
65. Tonusul muscular se datorează contracţiei fibrelor musculare:
a. permanenate;
b. succesive;
c. parţiale;
d. totale;
e. involuntare.
66. În contracţiile musculare izometrice:
a. tensiunea se modifică;
b. lungimea muşchiului se modifică;
c. tensiunea rămâne constantă;
d. lungimea muşchiului rămâne neschimbată;
e. mușchiul nu prestează lucru mecanic.
67. Contracțiile musculare izometrice:
a. sunt caracteristice musculaturii posturale;
b. produc căldură;
c. produc lucru mecanic extern;
d. se succed în cursul unei activități obișnuite;
e. produc lucru mecanic intern.
68. În contracţiile musculare izotonice:
a. lungimea muşchiului variază;
b. se modifică tensiunea;
c. variază atât lungimea muşchiului cât şi tensiunea;
d. tensiunea rămâne constantă;
e. mușchiul realizează lucru mecanic.
69. În timpul unei activităţi obişnuite, fiecare muşchi trece prin faze de contracţie:
a. izometrice;
b. autonome;
c. izotonice;
d. idiopatice;
e. auxotonice.
70. Urmatoarele afirmatii despre contractiile musculare sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. contractiile musculare izotonice sunt caracteristice majoritatii muschilor scheletici;
b. in contractiile musculare auxotonice lungimea si tensiunea muschiului ramin constante;
c. in contractia musculara izometrica toata energia chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic
intern;
d. contractiile musculare izotonice sunt caracteristice muschilor posturali;
e. in contractiile musculare auxotonice si lungimea si tensiunea muschiului variaza.
71. Manifestările contracţiei musculare sunt:
a. numai electrice;
b. mecanice;
c. chimice;
d. termice;
e. auxotonice.
72. Despre manifestarile electrice ale contractiei musculare putem afirma urmatoarele:
a. sunt reprezentate de mecanismul de cuplare excitatie-contractie;
b. sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare;
c. potentialul de actiune provocat de stimularea fibrelor musculare se propaga cu o viteza de 30 m/s;

Subiect · pagina 23

23
d. potentialele de actiune ale unei unitati motorii se sumeaza;
e. activitatea electrica se inregistreaza sub forma de electromiograma.
73. Despre manifestarile chimice ale contractiei musculare putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. procesele mecanice din muschi asigura energia necesara proceselor chimice;
b. sunt initiate prin mecanismul de cuplare excitatie-contractie;
c. metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 de secunde ale unui efort moderat;
d. dupa primele 2 minute de efort necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte aerob;
e. metabolismul muscular este anaerob in primele 45-90 de secunde ale unui efort intens.
74. Tetanosul:
a. poate fi complet;
b. reprezintă o succesiune de secuse;
c. poate fi incomplet;
d. apariția sa se datorează unor stimuli repetitivi;
e. apare în timpul frisonului.
75. Secusa musculară:
a. este o contracţie simplă;
b. caracterizează majoritatea contracţiilor din organism;
c. se întâlneşte rar organism;
d. este determinată de un stimul cu valoare sub cea prag;
e. se întâlnește în timpul sistolei cardiace.
76. Secusa musculară:
a. poate fi izometrică;
b. poate fi izotonică;
c. amplitudinea sa depinde de intensitatea stimului;
d. poate fi completă;
e. poate fi incompletă.
77. Secusa musculară:
a. prezintă o fază de latență, care depinde de tipul de mușchi;
b. prezintă o fază de contracție, cu o durata de 0,01 s;
c. prezintă o fază de relaxare, cu o durata de 0,04 s;
d. apare la aplicarea unui stimul unic cu valoare prag;
e. prezinta o faza de latenta in care are loc manifesterea electrica a contractiei..
78. Manifestările termice ale contracţiei musculare:
a. se datoreaza fenomenelor biochimice din fibra musculara;
b. se datoreaza fenomenelor mecanice din fibra musculara;
c. 70% din energia chimica se transforma in energie calorica;
d. 30% din energia calorica se transforma in energie chimica;
e. se datoreaza fenomenelor electrice din fibra musculara.
79. Tetanosul complet:
a. se datorează unor stimuli cu frecvență mare;
b. se înregistrează ca un platou regulat;
c. se obține prin sumația secuselor;
d. se întâlnește în timpul sistolei cardiace;
e. se întâlnește în timpul frisonului.
80. Tetanosul incomplet:
a. se datorează unor stimuli cu frecvență joasă;
b. se înregistrează ca un platou dințat;
c. se obține prin sumația incompletă a secuselor;
d. se întâlnește în timpul sistolei cardiace;
e. se întâlnește în timpul frisonului.

Subiect · pagina 24

24
81. Oboseala musculară:
a. este determinată de acumularea de acid lactic;
b. determină scăderea capacităţii de travaliu;
c. este rezultatul acumularii de oxigen;
d. este proportionala cu rata epuizarii glicogenului muscular;
e. este determinată de o stare de contracție prelungită.
82. Oboseala musculara duce la:
a. crampe musculare;
b. febra musculara;
c. miopatii;
d. contractura dureroasa;
e. dureri persistente la nivelul grupelor musculare solicitate.
83. Distrofiile musculare:
a. sunt boli de natura degenerativa;
b. constau in ruperea muschiului;
c. constau in inlocuirea tesutului muscular striat scheletic cu tesut sclero-adipos;
d. constau in ruperea tesutului conjunctiv adiacent muschiului;
e. duc la retractii tendinoase.
84. Miopatiile:
a. sunt boli ereditare;
b. apar la persoanele in virsta;
c. sunt boli progresive;
d. pot apare la prescolari;
e. pot apare la pubertate.
85. Despre intinderile si rupturile musculare putem afirma urmatoarele:
a. initial muschiul se intinde si apoi are loc ruperea sa;
b. apar prin respectarea curbei capacitatii de efort ;
c. se rupe si tesutul conjunctiv adiacent muschiului;
d. apar ca urmare a contractiei excesive a muschiului;
e. pot fi prevenite.
86. La nivelul peretilor toracelui se gasesc:
a. douasprezece perechi de coaste;
b. muschii intercostali externi si interni;
c. cavitatea pericardica;
d. arterele intercostale;
e. mediastinul.
87. Bratul:
a. scheletul este format de humerus;
b. posterior prezinta muschiul biceps brahial;
c. este vascularizat de de artera brahiala;
d. anterior prezinta muschiul triceps brahial;
e. anterior prezinta muschiul biceps femural.
88. Coapsa:
a. este vascularizata de artera brahiala;
b. anterior prezinta muschiul qvadriceps;
c. posterior prezinta muschiul biceps brahial;
d. lateral prezinta muschii adductori;
e. scheletul este format de femur.
89. Antebratul:
a. este un segment al membrului superior;
b. prezinta muschi flexori ai miinii si degetelor dispusi posterior;
c. prezinta muschi extensori ai miinii si degetelor dispusi anterior;

Subiect · pagina 25

25
d. este vascularizat de arterele radiala si ulnara.
e. scheletul este format din radius dispus medial si ulna dispusa lateral.
90. Gamba:
a. prezinta pe fata posterioara fosa poplitee;
b. este vascularizata de artera tibiala anterioara;
c. prezinta muschi flexori ai degetelor dispusi posterior;
d. prezinta muschi extensori ai degetelor dispusi anterior;
e. este vascularizata de artera tibiala posterioara.
91. Mâna:
a. este segmentul distal al membrului superior;
b. prezinta 5 oase carpiene si 8 oase metacarpiene;
c. este vascularizata de arcadele palmare;
d. prezinta muschi pe fata volara;
e. prezinta muschi pe fata dorsala.
92. Piciorul:
a. este vascularizat de artera dorsala a piciorului;
b. prezinta muschi numai pe fata plantara;
c. este vascularizat de arterele plantare;
d. este segmentul proximal al membrului inferior;
e. prezinta 8 oase tarsiene.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Activitatea cardiacaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Aparatul respiratorDeschide fișa Model de pregătire · 2019Fizică · Bază oficială de întrebări – Baza de date Fizica 2019 SiteDeschide fișa Model de pregătire · 2019Chimie organică · Bază oficială de întrebări – Chimie organicaDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Circulatia sangeluiDeschide fișa Model de pregătire · 2019Biologie · Bază oficială de întrebări – Digestia si absorbtiaDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2019 pentru Biologie, la Facultatea de Medicină. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.