Pregătire cu un profesor

CEREBELUL, DIENCEFALUL, EMISFERELE CEREBRALE
1. Cerebelul este situat:
a. în fosa posterioară a craniului;
b. anterior trunchiulul cerebral;
c. separat de emisferele cerebrale;
d. deasupra encefalului;
e. la capătul inferior al măduvei spinării.
2. Cerebelul delimitează cavitatea ventriculului IV cerebral împreună cu:
a. bulbul;
b. diencefalul;
c. mezencefalul;
d. puntea;
e. măduva spinării.
3. Cerebelul prezintă:
a. o porţiune mediană;
b. vermisul;
c. două emisfere cerebeloase.
d. forma literei H;
e. o cavitate numită ventricul cerebelos.
4. Pedunculii cerebeloşi:
a. leagă cerebelul de trunchiul cerebral;
b. conţin fibre aferente;
c. conţin fibre eferente;
d. sunt în număr de şase;
e. sunt în număr de două perechi.
5. Lobii cerebelului sunt:
a. anterior;
b. posterior;
c. floculonodular;
d. vermisul;
e. ventriculul cerebelos.
6. Substanţa cenuşie a cerebelului:
a. este dispusă la exterior;
b. la interior formează nucleii cerebeloşi;
c. este dispusă la interior;
d. la exterior formează scoarţa cerebrală;
e. cerebelul nu conţine substanţă cenuşie.
7. Substanta alba a cerebelului:
a. este dispusa central;
b. are forma de fluture;
c. are aspectul unei coroane de arbore;
d. este dispusa la exterior;
e. in interiorul substantei albe se gasesc zone de substanta cenusie.
8. Extirparea totală a cerebelului produce:
a. astazie;
b. afonie;
c. astenie;
d. daltonism;

Subiect · pagina 2

e. astigmatism.
9. Extirparea totală a cerebelului:
a. produce cresterea fortei voluntare;
b. funcţiile cerebelului sunt preluate de către cortex;
c. funcţiile cerebelului sunt compensate cortical;
d. funcţiile cerebelului sunt preluate de către măduva spinării;
e. produce atonie.
10. Urmatoarele afirmatii despre pedunculii cerebelosi sunt adevarate:
a. pedunculii cerebelosi inferiori leaga maduva spinarii de cerebel;
b. pedunculii cerebelosi mijlocii leaga puntea de cerebel;
c. pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre aferente si eferente;
d. pedunculii cerebelosi superiori leaga mezencefalul de cerebel;
e. pedunculii cerebelosi inferiori leaga maduva prelungita de cerebel.
11. Pe suprafata cerebelului se observa:
a. lamele cerebeloase;
b. cortul cerebelului;
c. lobulii cerebelului;
d. foliile cerebeloase;
e. o excrescenta a durei-mater cerebrale..
12. Lobii cerebelului sunt:
a. anterior (neocerebel);
b. posterior (neocerebel);
c. floculonodular (arhicerebel);
d. anterior (paleocerebel);
e. posterior (paleocerebel).
13. La cerebel ajung:
a. fasciculele spino-talamice;
b. fasciculele spino-bulbare;
c. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simtul tonusului muscular;
d. tracturile sensibilitatii proprioceptive de control al miscarii;
e. fasciculul vestibulo-cerebelos.
14. La cerebel ajung urmatoarele fascicule, cu Exceptia:
a. fibre cortico-nucleare, care ajung la nucleii cerebelului;
b. fasciculul spino cerebelos ventral;
c. fasciculul vestibulo-nuclear;
d. fasciculul spino-cerebelos direct;
e. fasciculul spino-talamic anterior.
15. Diencefalul este format din:
a. talamus;
b. mezencefal;
c. hipotalamus.
d. corpii striati;
e. corpul calos.
16. In alcatuirea diencefalului intra:
a. epitalamusul;
b. metatalamusul;
c. talamusul;
d. hipotalamusul;
e. pedunculii cerebelosi.

Subiect · pagina 3

17. Talamusul constituie o statie de releu pentru:
a. fibrele ascendente provenite de la maduva;
b. fasciculul piramidal direct ;
c. fibrele ascendente provenite de la nivelul bulbului;
d. caile extrapiramidale;
e. fasciculul piramidal incrucisat.
18. In talamus fac sinapsa:
a. fibrele vizuale;
b. fasciculul spinotalamic lateral;
c. fibrele auditive;
d. fasciculul spinotalamic anterior;
e. fasciculele spinobulbare.
19. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele olfactive;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fasciculele spinotalamice;
d. fibrele auditive;
e. fasciculele spinocerebeloase.
20. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele optice;
b. fibrele auditive;
c. fibrele olfactive;
d. fibrele oftalmice;
e. fibrele gustative.
21. Talamusul prezinta conexiuni cu:
a. trunchiul cerebral;
b. analizatorul vizual;
c. analizatorul vestibular;
d. maduva spinarii;
e. analizatorul olfactiv.
22. Despre talamus se pot afirma urmatoerele, cu Exceptia:
a. este situat in neurocraniu;
b. este o componenta a diencefalului ;
c. este un centru de integrare al impulsurilor nervoase ascendente;
d. controleaza motilitatea semiautomata;
e. cotroleaza motilitatea voluntara.
23. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este format din corpii geniculati mediali;
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori.
24. In corpii geniculati laterali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatii termice si dureroase;
b. sensibilitatii proprioceptive;
c. sensibilitatii auditive;
d. sensibilitatii vizuale;
e. sensibilitatea gustative.

Subiect · pagina 4

25. In corpii geniculati mediali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatea protopatica;
b. sensibilitatea epicritica;
c. sensibilitatea interoceptiva;
d. sensibilitatea auditiva;
e. sensibilitatea vizuala.
26. Hipotalamusul :
a. face parte din diencefal;
b. controleaza motilitatea voluntara;
c. controleaza motilitatea automata;
d. coordoneaza principalele functii ale organismului;
e. face parte din mezencefal.
27. Hipotalamusul regleaza:
a. metabolismul intermediar;
b. secretia adenohipofizei;
c. ritmul somn-veghe;
d. acte comportamentale;
e. tonusul muscular.
28. Hipotalamusul coordoneaza si regleaza functia digestiva prin:
a. centrii respiratori;
b. centrii foamei;
c. centrii cardiovasculari;
d. centrii satietatii.
e. centrii setei.
29. Nucleii bazali prezintă următoarele caracteristici:
a. se mai numesc corpi striaţi;
b. sunt situaţi lateral de talamus
c. reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal;
d. sunt situaţi deasupra talamusului;
e. parţial ei fac parte şi din sistemul piramidal.
30. Nucleii bazali se caracterizează prin:
a. sunt formati din substanţă cenuşie;
b. se mai numesc corpii lui Nissl;
c. sunt situaţi deasupra talamusului;
d. sunt în număr de 4;
e. fac parte din sistemul extrapiramidal.
31. Emisferele cerebrale reprezintă:
a. partea cea mai voluminoasă a SNC;
b. partea anterioară a SNC;
c. partea inferioară a SNC;
d. partea superioară a SNC;
e. partea posterioară a SNC.
32. Emisferele cerebrale se caracterizează prin:
a. sunt legate între ele prin comisurile creierului;
b. conţin în interior ventriculii laterali I şi II;
c. emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci;
d. au trei feţe;
e. reprezintă partea inferioară a SNC.
33. Despre emisferele cerebrale se pot afirma urmatoarele:

Subiect · pagina 5

a. cele doua emisfere cerebrale sunt egal dezvoltate;
b. emisferele cerebrale prezinta asimetrie de volum;
c sunt acoperite de meningele spinale;
d. centrul vorbirii este localizat in emisfera stinga;
e. sunt acoperite de meningele cerebrale.
34. Emisferele cerebrale prezintă următoarele feţe:
a. laterală;
b. inferioară;
c. medială;
d. bazală;
e. superioară.
35. Pe faţa laterală a emisferelor cerebrale se văd şanţuri mai adânci:
a. fisura laterală Sylvius;
b. şanţul olfactiv;
c. şanţul hipocampului;
d. şanţul central Rolando;
e. şanţul medial calcarin.
36. Pe faţa laterală a emisferelor cerebrale şanţurile delimitează următorii lobi:
a. frontal;
b. parietal;
c. temporal;
d. occipital;
e. inferior.
37. Lobul frontal al emisferelor cerebrale este situat:
a. anterior şanţului central Sylvius;
b. anterior lobului parietal;
c. deasupra şanţului Rolando;
d. anterior şi superior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.
38. Lobul parietal al emisferelor cerebrale este situat:
a. anterior lobului occipital;
b. deasupra lobului frontal;
c. deasupra şanţului central;
d. posterior girului precentral;
e. posterior de lobul occipital.
39. Lobul occipital al emisferelor cerebrale este situat:
a. posterior lobului parietal;
b. anterior lobului frontal;
c. posterior lobului temporal;
d. anterior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.
40. Lobul temporal al emisferelor cerebrale este situat inferior:
a. lobului frontal;
b. lobului parietal;
c. şanţului Sylvius;
d. şanţului Rolando;
e. de măduva spinării.
41. Faţa medială a emisferei cerebrale prezintă următoarele:
a. şanţul corpului calos;
b. şanţul central Rolando;

Subiect · pagina 6

c. scizura calcarină;
d. corpul calos;
e. pedunculii cerebrali.
42. Pe fata inferioara a emisferelor cerebrale se observa:
a. lobul parietal;
b. lobul orbital;
c. santul parieto-occipital;
d. lobul temporo-occipital;
e. girii orbitali.
43. Santul central al lui Rolando separa:
a. girusul precentral de girusul postcentral;
b. girii orbitali;
c. girii occipito-temporal medial si lateral;
d. lobul parietal de lobul occipital;
e. lobul parietal de lobul frontal.
44. Pe fata inferioara a emisferelor cerebrale se observa urmatoarele santuri, cu
Exceptia:
a. colateral;
b. calcarin;
c. olfactiv;
d. orbitale;
e. parieto-occipital.
45. Lobul occipito-temporal prezinta:
a. girusul hipocampic;
b. girusul occipito-temporal lateral;
c. girusul precentral;
d. girusul postcentral;
e. girusul occipito-temporal medial.
46. Structural emisferele cerebrale prezintă:
a. substanţa albă cu şase straturi;
b. substanţă cenuşie la exterior;
c. substanţă albă la exterior, formând scoarţa cerebrală;
d. substanţă albă la interior;
e. substanţă albă la interior, formând nuclei.
47. Substanţa albă a emisferelor cerebrale este formată din fibre;
a. de asociaţie;
b. comisurale;
c. de proiecţie ascendente;
d. de proiecţie descendente;
e. de proiecţie comisurale.
48. Substanţa cenuşie se caracterizează prin:
a. la exterior formează scoarţa cerebrală:
b. este dispusă şi în profunzimea emisferelor cerebrale;
c. în profunzimea emisferelor cerebrale formează corpii striaţi;
d. conţine şi fibre nervoase mielinice;
e. conţine şi fibre nervoase amielinice.
49. În fiecare emisfer cerebral se găseşte:
a. câte un ventricul lateral;
b. ventriculul I;

Subiect · pagina 7

c. ventriculul II;
d. ventriculul diencefalic;
e. ventriculul IV.
50. Urmatoarele afirmatii despre paleocortex sunt adevarate, cu Exceptia :
a. este format din doua straturi celulare ;
b. este inclus in sistemul limbic ;
c. este format din sase straturi celulare ;
d. prezinta functii senzitive, asociative si motorii ;
e. este sediul ANS.
51. Paleocortexul are conexiuni cu:
a. hipotalamusul;
b. măduva spinării;
c. epitalamusul;
d. tiroida;
e. nervul hipoglos.
52. Paleocortexul are următoarele funcţii:
a. este sediul proceselor emoţionale;
b. în digestie;
c. este sediul actelor de comportament instinctiv;
d. în reproducere;
e. în respiraţie.
53. Neocortexul:
a. este constituit din şase straturi celulare;
b. este constituit din două straturi celulare;
c. include trei feluri de funcţii;
d. este implicat în actele de comportament instinctiv;
e. este implicat în digestie.
54. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone:
a. senzitive;
b. de asociaţie;
c. motorii;
d. mixte;
e. cu fibre talamo-medulare.
55. În ariile corticale senzitive se proiectează fibrele sensibilităţilor:
a. cutanate;
b. proprioceptive inconştiente;
c. motorii;
d. vizuale;
e. cardiace.
56. Principalele structuri implicate in controlul intregii activitati motorii somatice sunt
urmatoarele, cu Exceptia:
a. paleocortexul;
b. corpii striati;
c. cortexul motor;
d. sistemul limbic;
e. nucleii bazali.
57. Alegeti afirmatiile corecte:
a. functiile motorii ale neocortexului se realizeaza prin activitatea nervoasa superioara;
b. functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor;
c. functiile asociative se realizeaza prin actele de comportament instnctiv;

Subiect · pagina 8

d. ANS cuprinde procesele ce stau la baza gindirii, creatiei,invatarii, memoriei;
e. ANS cuprinde procesele afectiv-emotionale.
58. Fibrele corticale de proiecţie se caracterizează prin:
a. leagă emisferele de formaţiunile subiacente;
b. leagă regiuni din aceeaşi emisferă;
c. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subcorticali;
d. leagă emisferele între ele;
e. nu părăsesc emisferul cerebral.
59. Fibrele corticale de asociaţie se caracterizează prin:
a. leagă între ele regiuni din emisferul drept;
b. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subcorticali;
c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng;
d. leagă emisferele de formaţiunile subiacente;
e. părăsesc emisferul cerebral.
60. Fibrele comisurale formeaza:
a. comisura alba anterioara;
b. fornixul;
c. santul corpului calos;
d. trigonul cerebral;
e. corpul calos.
61. Reflexele necondiţionate se caracterizează prin:
a. sunt innascute;
b. sunt raspunsuri ‘invatate”;
c. din ele face parte reflexul alimentar;
d. din ele face parte reflexul de aparare;
e. sunt caracteristice speciei.
62. Reflexele condiţionate se caracterizează prin :
a. se inchid la nivel cortical ;
b. se mentin, chiar daca stimulul conditional nu este intarit din timp in timp prin cel absolut ;
c. se inchid la nivel subcortical ;
d. sunt raspunsuri ‘’invatate’’pe care centrii nervosi ii dau unui stimul initial indiferent ;
e. sunt raspunsuri ‘’invatate’’pe care centrii nervosi ii dau unui stimul fara importanta
biologica.
63. Stimulii indiferenti pot fi transformati in stimuli conditionali prin :
a. repetare ;
b. precesiune ;
c. gindire ;
d. dominanta ;
e. intirziere.
64. Pentru obtinerea unui reflex conditionat sunt necesare :
a. asocierea unui stimul absolut cu un stimul indiferent ;
b. stimulul absolut sa preceada stimulul indiferent ;
c. 10 pina la 30 sedinte de elaborare ;
d. stimulul indiferent sa preceada stimulul absolut ;
e. nu sunt necesare sedinte de elaborare.
65. La baza tuturor activitatilor nervoase stau :
a. creatia ;
b. memoria ;
c. excitatia ;

Subiect · pagina 9

d. inhibitia ;
e. lezarea.
66. Excitaţia este procesul nervos care se manifestă prin:
a. iniţierea unei activităţi;
b. amplificarea unei activităţi preexistente;
c. este un proces nervos activ;
d. scăderea activităţii corticale;
e. este un proces nervos pasiv.
67. Inhibiţia se caracterizează prin:
a. este un proces activ;
b. există inhibiţie externă sau condiţionată;
c. se manifestă prin diminuarea sau sistarea unei activităţi anterioare;
d. există inhibiţie internă sau necondiţionată;
e. este un proces nervos pasiv.
68. Inhibiţia externă este:
a. necondiţionată;
b. supraliminară;
c. de protecţie;
d. condiţionată;
e. pasivă.
69. Inhibiţia internă este:
a. condiţionată;
b. de stingere;
c. de întârziere;
d. de diferenţiere;
e. un proces cortical specific măduvei spinării.
70. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. inhibitia interna este determinata de stimuli din afara focarului cortical activ;
b. inhibitia externa apare in interiorul focarului cortical activ;
c. inhibitia interna este specifica scoartei cerebrale;
d. excitatia si inhibitia sunt procese extrem de mobile;
e. excitatia si inhibitia pot iradia intr-o zona limitata.
71. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu Exceptia:
a. Pavlov a explicat mecanismul elaborarii RC pe baza aparitiei unor conexiuni intre centrii
corticali ai analizatorului vizual si ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut;
b. termenul de reflex a fost introdus de Pflugger;
c. Descartes s-a ocupat cu studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere al
reflexelor polisinaptice;
d. Pavlov a aratat ca la baza tuturor activitatilor nervoase stau excitatia si inhibitia;
e. Pavlov a descoperit posibilitatea transformarii stimulilio conditionali in stimuli indiferenti.

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – ANALIZ acusticDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Analizatorii cutanat, olfactiv, gustativDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Analizatorul vizualDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Maduva spinariiDeschide fișa Model de pregătire · 2026Biologie · Bază oficială de întrebări – Trunchiul cerebral. Nervii cranieni.Deschide fișa Simulare · 2020Biologie · Simularea din mai 2020Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2026 pentru Biologie, la Balneofiziokinetoterapie și Recuperare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Model de pregătire · Biologie · 2026

Despre acest subiect

Subiectul în format text

Subiect · pagina 1