Model de pregătire · Biologie · 2026

Subiect · pagina 1

ANALIZATORII CUTANAT, OLFACTIV SI GUSTATIV
1. Despre analizatorul cutanat putem afirma următoarele:
a. informează centrii nervoşi superiori asupra fenomenelor cu care organismul vine în
contact;
b. percepe diferenţele de temperatură din mediu;
c. percepe proprietăţile obiectelor cu care organismul vine în contact;
d. transmite informații referitoare la poziţia spaţială a diferitelor segmente ale corpului.
e. cuprinde receptori tactili, termici, dureroși și de presiune.
2. Pielea:
a. acoperă suprafaţa organismului ;
b. constituie învelişul sensibil al organismului;
c. se continuă cu mucoase la nivelul orificiilor;
d. este constituită din trei straturi ;
e. cuprinde epidermul sau țesutul subcutanat.
3. În piele se găsesc următorii receptori:
a. dureroşi;
b. termici;
c. tactili;
d. de presiune;
e. proprioceptori.
4. Pielea se continuă la nivelul orificiilor organismului cu:
a. tegumentul;
b. dermul;
c. mucoasa foselor nazale;
d. mucoasa bucală;
e. ţesutul subcutanat.
5. Pielea constituie:
a. învelişul sensibil al organismului;
b. un imens câmp receptor;
c. învelişul protector al organismului;
d. segmentul central al analizatorului cutanat.
e. segmentul periferic al analizatorului kinestezic.
6. Pielea are următoarele proprietăţi cu unele EXCEPŢII:
a. este alcătuită din două straturi;
b. stratul mijlociu se numeşte hipoderm;
c. stratul profund se numeşte derm;
d. se continuă la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele.
e. stratul superficial este reprezentat de epiderm.
7. Pielea prezintă următoarele caracteristici:
a. este alcătuită din trei straturi;
b. epidermul este în contact direct cu mediul intern;
c. stratul mijlociu se numeşte derm;

Subiect · pagina 2

d. stratul profund este reprezentat de hipoderm.
e. stratul mijlociu contine anexe cutanate.
8. Epidermul:
a. conţine terminaţii nervoase libere;
b. este un epiteliu pluristratificat nekeratinizat;
c. este bogat în celule adipoase;
d. nu conţine vase de sânge
e. conține receptorii pentru durere.
9. Epidermul prezintă următoarele caracteristici:
a. este format din mai multe straturi de celule;
b. stratul cornos este situat superficial;
c. stratul germinativ este situat profund;
d. conţine celule adipoase;
e. conține numeroase vase de sânge..
10. Dermul conţine:
a. vase de sânge;
b. vase limfatice;
c. terminaţii nervoase;
d. celule adipoase;
e. corpusculii Vater-Pacini.
11. Dermul prezintă următoarele caracteristici:
a. este format din două straturi;
b. dermul papilar este situat spre hipoderm;
c. dermul reticular este situat spre epiderm;
d. este format din ţesut conjunctiv dens.
e. conține vase limfatice.
12. Dermul este traversat de:
a. canalele glandelor sebacee;
b. canalele glandelor sudoripare;
c. firele de păr;
d. vasele de sânge;
e. fusurile neuromusculare.
13. Dermul este format din:
a. două straturi;
b. strat papilar;
c. strat reticular;
d. tesut conjunctiv dens;
e. țesut muscular.
14. Epidermul prezintă următoarele straturi:
a. pachiderm;
b. cornos;
c. hipoderm;
d. germinativ.
e. endotelial.

Subiect · pagina 3

15. Stratul profund al dermului :
a. este format din fibre de colagen;
b. se numeste derm reticular;
c. este format din fibre elastice;
d. este format din numeroase celule;
e. se numeste derm papilar.
16. Hipodermul:
a. este situat sub derm;
b. conţine celule adipoase;
c. este alcătuit din ţesut conjunctiv lax;
d. este situat imediat sub epiderm.
e. conține receptorii pentru vibratii.
17. Hipodermul conţine:
a. glomerulii glandelor sudoripare;
b. corpusculii Vater-Pacini;
c. bulbii firelor de păr;
d. corpusculii Golgi-Mazzoni;
e. terminații nervoase libere.
18. În straturile pielii se află:
a. glande sebacee;
b. muşchii erectori ai firului de păr ;
c. glande sudoripare;
d. vase de sânge.
e. proprioceptori
19. Pielea conţine:
a. terminaţii libere;
b. receptori cutanaţi;
c. corpusculi;
d. terminaţii în bastonaş.
e. fusuri neuromusculare.
20. În derm se găsesc următorii corpusculi:
a. Meissner;
b. Vater-Pacini;
c. Krause;
d. pentru sensibilitatea interoceptiva;
e. pentru sensibilitatea termica.
21. Corpusculii Meissner sunt:
a. situaţi în partea superioară a dermului;
b. situaţi în stratul profund al dermului;
c. receptioneaza atingerea;
d. receptori ai presiunii;
e. receptori ai sensibilității tactile fine.
22. Corpusculii Merkel:
a. sunt situaţi în hipoderm;

Subiect · pagina 4

b. sunt situaţi în derm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. receptioneaza atingerea;
e. sunt receptori ai tactului fin.
23. Corpusculii Vater-Pacini:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. sunt localizaţi în hipoderm;
c. receptioneaza vibratiile;
d. se adapteaza foarte rapid;
e. sunt localizati in derm.
24. Corpusculii Krause:
a. sunt considerati si receptori pentru rece;
b. sunt localizaţi în hipoderm;
c. sunt localizaţi în derm;
d. sunt considerati si receptori pentru cald;
e. sunt receptori ai sensibilității tactile.
25. Corpusculii Ruffini:
a. sunt considerati si receptori pentru cald;
b. sunt situaţi în epiderm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. sunt mecanoreceptori;
e. sunt considerati si receptori pentru rece.
26. Sensibilităţile deservite de către piele sunt:
a. interoceptivă;
b. termică;
c. proprioceptivă;
d. tactilă;
e. dureroasă.
27. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat în piele sunt următorii, cu
EXCEPŢIA:
a. kinestezic;
b. olfactiv;
c. vestibular;
d. gustativ;
e. cutanat.
28. Receptorii tactili:
a. sunt localizaţi în derm;
b. fac parte din categoria receptorilor electromagnetici;
c. sunt mai numeroşi în tegumentele cu păr;
d. sunt stimulaţi de deformări mecanice.
e. generează senzații tactile,de presiune sau vibratorii.
29. Receptorii situaţi în partea superioară a dermului:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. recepţionează vibraţiile;
c. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;

Subiect · pagina 5

d. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentați de discurile Merkel.
30. Receptorii situaţi în partea profundă a dermului:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. recepţionează presiunea;
c. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;
d. fac parte din categoria mecanoreceptorilor ;
e. sunt reprezentați de discurile Merkel.
31. Receptorii termici sunt reprezentaţi de corpusculii:
a. Ruffini;
b. Pacini;
c. Krause;
d. Meissner.
e. Merkel.
32. Receptorii pentru rece:
a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade;
b. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini;
c. sunt mai numeroşi decât receptorii pentru cald;
d. sunt stimulaţi numai de temperaturi extreme.
e. sunt localizați în derm.
33. Receptorii pentru cald:
a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului creşte;
b. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause;
c. sunt în număr mai mic decât receptorii pentru rece;
d. sunt localizaţi în epidem.
e. sunt stimulați numai de temperaturi extreme.
34. Receptorii pentru durere:
a. sunt stimulaţi de factori chimici;
b. sunt stimulaţi de factori termici;
c. sunt stimulaţi de factori mecanici;
d. percep stimuli ce produc leziuni cutanate.
e. percep stimuli ce produc deformări ușoare ale tegumentului.
35. Receptorii pentru durere sunt reprezentaţi de:
a. terminaţiile nervoase libere;
b. terminaţiile încapsulate, când sunt stimulate parţial;
c. algoreceptori;
d. corpusculii Krause şi Ruffini.
e. orice receptor cutanat atunci când este stimulat excesiv.
36. Termoreceptorii:
a. sunt rari la nivelul buzelor;
b. sunt raspinditi peste tot in epiderm;
c. sunt mai numerosi la nivelul mucoasei bucale;
d. sunt reprezentati si de terminatii nervoase libere cu diametrul mic si nemielinizate;
e. sunt raspinditi peste tot in derm.

Subiect · pagina 6

37. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. receptorii pentru durere se adapteaza rapid in prezenta stimulului;
b. persistenta stimulului dureros duce la cresterea in intensitate a senzatiei;
c. in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare ai senzatiei dureroase;
d. receptorii pentru durere se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimulului;
e. persistenta stimulului dureros duce la fenomenul de obisnuinta.
38. Reflexul de grataj:
a. consta in ciupirea tegumentului;
b. consta in inteparea tegumentului;
c. broasca spinalizata indeparteaza cu membrul inferior hirtia imbibata cu acid sulfuric 5%
de pe abdomen;
d. se realizeaza pe un preparat neuro-muscular gastrocnemian-sciatic;
e. se numeste si reflexul de scarpinare.
39. Papilele dermice:
a. se gasesc in dermul reticular;
b. sunt ridicaturi tronconice;
c. sunt mai evidente la nivelul degetelor;
d. la nivelul degetelor formeaza crestele papilare;
e. sunt mai evidente la nivel volar.
40. Amprentele:
a. sunt crestele papilare de la nivelul degetelor;
b. reprezinta imprimarea cu cerneala pe o coala de hirtie a formei papilelor dermice de la
nivelul degetelor;
c. sunt identice la toate persoanele;
d. sunt utilizate in medicina legala;
e. sunt foarte diferite de la o persoana la alta.
41. Segmentul intermediar al unui analizator este:
a. segmentul de conducere;
b. format din caile nervoase prin care impulsul nervos este transmis la scoarta cerebrala;
c. format de caile descendente;
d. format de caile ascendente indirecte;
e. format de caile ascendente directe.
42. Caile de conducere ascendente directe:
a. sunt cai cu conducere rapida;
b. sunt formate din sinapse putine;
c. folosesc sistemul reticulat ascendent activator;
d. sunt cai cu conducere lenta;
e. proiecteaza cortical intr-o arie specifica.
43. Segmentul intermediar al analizatorului cutanat este format de:
a. fasciculele spinotalamice laterale;
b. fasciculele spino-bulbare;
c. fasciculele spinocerebeloase;
d. lemnisculul medial;
e. fasciculele spinotalamice anterioare.

Subiect · pagina 7

44. Caile de conducere ascendente indirecte:
a. sunt cai cu conducere lenta;
b. proiecteaza cortical in mod difuz;
c. proiecteaza cortical intr-o arie specifica;
d. proiecteaza cortical in mod nespecific;
e. folosesc sistemul reticulat ascendent activator.
45. Segmentul central al unui analizator este aria corticala:
a. care poate percepe o anumita forma de energie din mediul extern;
b. de la care pleaca calea de conducere;
c. la nivelul careia impulsurile sunt transformate in senzatii specifice;
d. specializata, care percepe stimuli;
e. la care ajunge calea de conducere.
46. Segmentul central al analizatorului cutanat este situat:
a. pe fata mediala a emisferelor cerebrale;
b. in lobul parietal;
c. pe fata laterala a emisferelor cerebrale;
d. in lobul temporal;
e. in girii orbitali.
47. Simţul gustului are următoarele roluri:
a. furnizează informaţii referitoare la calitatea alimentelor introduse în gură;
b. furnizează informaţii referitoare la cantitatea alimentelor introduse în gură;
c. intervine în declanşarea reflexă necondiţionată a secreţiilor digestive;
d. intervine în declanşarea reflexă condiţionată a secreţiilor digestive;
e. este rezultatul stimulării mugurilor gustativi de către substanțele sapide.
48. Receptorii analizatorului gustativ sunt:
a. chemoreceptori;
b. proprioceptori;
c. reprezentaţi de mugurii gustativi;
d. reprezentaţi de papilele gustative ;
e. situați pe mucoasa linguală.
49. Mugurii gustativi:
a. au formă ovoidală;
b. sunt situaţi la nivelul papilelor gustative;
c. sunt răspândiţi în întreaga mucoasă linguală;
d. sunt prezenţi în toate tipurile de papile gustative ;
e. sunt răspândiţi în întreaga mucoasă laringiana.
50. Mugurii gustativi sunt alcătuiţi din următoarele tipuri de celule:
a. senzoriale;
b. de susţinere;
c. cu cili;
d. conjunctive ;
e. nervoase.
51. Celulele senzoriale gustative au următoarele caracteristici:
a. la polul bazal prezintă mai mulţi cili;
b. la polul apical prezintă un microvil;

Subiect · pagina 8

c. la polul bazal sosesc terminaţiile axonice ale nervilor sensibilităţii gustative;
d. la polul bazal sosesc terminaţiile dendritice ale nervilor sensibilităţii gustative
e. sunt celule nervoase modificate..
52. Senzaţiile gustative primare sunt următoarele:
a. amar;
b. acru;
c. dulce;
d. acid;
e. sărat.
53. Senzaţiile gustative primare:
a. sunt patru categorii generale;
b. se datoreaza existentei celor patru tipuri de muguri gustativi;
c. determina aparitia hartii gustului;
d. se datorează existenței zonelor caracteristice pentru un tip fundamental,
e. sunt produse de substanțele solubile în salivă.
54. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
a. sărat în partea posterioară a limbii;
b. acru pe partile laterale ale limbii;
c. amar la vârful limbii;
d. dulce la vârful limbii.
e. dulce in zona centrala a limbii.
55. Olfactia are următoarele caracteristici:
a. este slab dezvoltata la om, comparativ cu unele animale;
b. permite depistarea substanţelor odorante din aer;
c. este foarte dezvoltata la om, comparative cu unele animale;
d. are rol în depistarea doar a substanţelor nocive din aer.
e. are rol în aprecierea calității alimentelor.
56. Simţul mirosului împreună cu simţul gustului intervine în:
a. aprecierea calităţii alimentelor;
b. aprecierea cantităţii alimentelor ;
c. declanșarea secreţiei salivare ;
d. declanşarea evacuarii gastrice.
e. inhibarea secrețiilor digestive și endocrine.
57. Receptorii analizatorului olfactiv:
a. fac parte din categoria osmoreceptorilor;
b. fac parte din categoria chemoreceptorilor;
c. ocupă zona cornetului nazal inferior;
d. ocupă partea superioară a foselor nazale.
e. sunt reprezentați de celulele bipolare din mucoasa olfactivă.
58. Despre mucoasa olfactiva se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA :
a. este un epiteliu secretor ;
b. secreta mucus ;
c. ocupa zona cornetului nazal superior ;
d. este un epiteliu de acoperire ;
e. este un epiteliu senzorial.

Subiect · pagina 9

Pagina nu conține text selectabil. Consultă PDF-ul pentru imagini și cerințe.