Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Acest subiect nu are un barem public asociat.

Model de pregătire · Gândire critică · 2024

Facultatea de Psihologie și Științele Educației · UniBuc

Înapoi la arhivă

Subiectul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 16 pagini

Subiect · pagina 1

EXEMPLE de ITEMI
TEST DE GÂNDIRE CRITICĂ
ADMITERE PSIHOLOGIE – SESIUNEA IULIE 2024
(PROGRAME DE STUDII: PSIHOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE – ȘTIINȚE COGNITIVE)
INSTRUCȚIUNI
În cadrul acestei evaluări vi se vor prezenta o serie de situații (descrise într-unul sau mai multe
paragrafe), fiecare dintre ele fiind urmate de o serie de itemi. După ce veți citi paragrafele,
sarcina dumneavoastră va consta în a alege răspunsul corect pentru itemii corespunzători
situațiilor propuse. Există un singur răspuns corect.
PRECIZĂRI:
* Proba de admitere va include un număr de 25 - 30 de situații. Durata examenului va fi de 2 ore.
Situațiile și itemii prezentați mai jos reprezintă doar exemple. Proba de admitere va conține alte
situații și alți itemi.
** O parte din aceste exemple sunt subiecte date la examenul de admitere la programele de studii
de licență, domeniul psihologie, sesiunea iulie 2023

Subiect · pagina 2

SITUAȚIA nr. 1
Un consilier vocațional a colectat date din registrul său profesional despre numărul de adolescenți
pe care i-a consiliat în ultimii ani. Datele sunt prezentate în următorul tabel:
An Numărul de adolescenți consiliați
2015 120
2016 150
2017 180
2018 200
2019 220
2020 260
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 1
1. Între care ani a fost cea mai mare creștere a cazurilor de consiliere?
A 2016-2017
B 2017-2018
C 2018-2019
D 2019-2020
E 2015-2016
Răspuns corect: D
2. Cu cât au crescut aproximativ cazurile de consiliere în 2018 față de 2015?
A 25%
B 50%
C 65%
D 80%
E 10%
Răspuns corect: C
3. În ce an a avut loc cea mai mare creștere procentuală a cazurilor față de anul anterior?
A 2015
B 2016
C 2017
D 2018
E 2019
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 3

SITUAȚIA nr. 2
Conform unui articol publicat în revista Nature, oamenii de știință utilizează algoritmi de învățare
automată (în engleză, machine learning) pentru a prezice posibilele rezultate ale schimbărilor de
mediu la scară largă. Cercetarea descrisă în articol implică dezvoltarea de modele sofisticate care
pot simula ecosisteme complexe și factorii de mediu care le afectează. Prin introducerea datelor
despre diferite scenarii de mediu, cum ar fi modificările de temperatură sau ploaie, modelele pot
prezice modul în care ecosistemele vor răspunde și se vor adapta. Unul dintre avantajele cheie ale
învățării automate în acest domeniu este capacitatea sa de a manipula cantități mari de date,
inclusiv date din multe surse diferite, cum ar fi imagini din satelit, date meteorologice și mostre de
sol. Aceasta permite oamenilor de știință să creeze modele ale mediului mai precise și mai
detaliate, care la rândul lor pot ajuta la prezicerea efectelor schimbărilor climatice asupra
ecosistemelor și la identificarea modurilor de atenuare a impactului acestora. Cercetarea descrisă în
articol a avut deja rezultate promițătoare, iar oamenii de știință au prezis cu succes impactul
schimbărilor climatice asupra ecosistemelor în diferite regiuni din întreaga lume. Modelele de
învățare automată au fost, de asemenea, utilizate pentru a identifica zonele care sunt în mod
particular vulnerabile la schimbările de mediu, permițând decidenților politici să se concentreze pe
eforturile de conservare și pe resursele necesare. În general, utilizarea învățării automate în știința
mediului reprezintă o nouă frontieră interesantă în studiul ecosistemelor complexe ale planetei
noastre și are potențialul de a informa deciziile politice și de a ajuta la protejarea mediului nostru
natural pentru generațiile viitoare.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 2
4. Care este avantajul utilizării algoritmilor de învățare automată în cercetarea științifică a
mediului?
A Le permite oamenilor de știință să gestioneze o cantitate mare de date, inclusiv date
din multe surse diferite.
B Elimină nevoia de implicare umană în colectarea datelor.
C Poate prezice viitorul cu o acuratețe de 100%.
D Poate simula efectele unui singur factor de mediu.
E Poate înlocui eforturile de conservare.
Răspuns corect: A
5. Care este scopul utilizării modelelor de învățare automată pentru a prezice efectele
schimbărilor climatice asupra ecosistemelor?
A Identificarea zonelor care sunt în special vulnerabile la schimbările de mediu.
B Eliminarea necesității eforturilor de conservare și deciziilor politice.
C Simularea efectelor unui singur factor de mediu odată.
D Asigurarea faptului că toate ecosistemele pot să se adapteze la schimbările climatice.
E Înlocuirea nevoii de metode științifice tradiționale.
Răspuns corect: A
6. Care sunt sursele de date utilizate în crearea modelelor de învățare automată pentru
cercetarea științifică a mediului?
A Imaginile de satelit, datele meteorologice și mostrele de sol.
B Opiniile oamenilor de știință și ale decidenților politici.
C Documentele și arhivele istorice.
D Postările de pe rețelele sociale.
E Experiențele personale.
Răspuns corect: A

Subiect · pagina 4

SITUAȚIA nr. 3
Un studiu publicat în jurnalul "NeuroImage: Clinical" s-a concentrat asupra utilizării terapiei de
expunere la realitatea virtuală (VR) pentru a trata pacienții cu fobie socială (FS). Autorii studiului
au recrutat 25 de participanți cu FS (un participant a renunțat ulterior la studiu) și i-au împărțit
aleator în două grupuri: un grup care a beneficiat de tratament prin expunere la realitatea virtuală
(VR) și un grup de control care a beneficiat de terapie standard. Rezultatele au arătat că
participanții din grupul care a beneficiat de tratament VR au raportat o reducere semnificativă a
simptomelor de anxietate socială în comparație cu grupul de control. De asemenea, rezultatele
sugerează că tratamentul VR poate fi mai eficient decât terapia standard. Studiul a evidențiat, de
asemenea, modificări semnificative (niveluri scăzute a FS) în activitatea cerebrală a participanților
din grupul VR în timpul sesiunilor de terapie, indicând o mai bună reglare emoțională. Autorii
concluzionează că terapia de expunere la realitatea virtuală ar putea fi un instrument promițător
pentru tratarea fobiei sociale și că aceasta ar putea fi utilizată ca o alternativă la terapia standard
sau ca o completare a acesteia.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 3
7. Care dintre următoarele afirmații este FALSĂ în contextul studiului menționat?
A Terapia de expunere la realitatea virtuală a fost folosită pentru a trata pacienții cu fobie
socială.
B Participanții au fost împărțiți aleator în două grupuri.
C Grupul de control a primit doar terapie standard.
D Participanții din grupul care a primit tratament VR nu au raportat nicio îmbunătățire.
E Terapia VR poate fi mai eficientă decât terapia standard.
Răspuns corect: D
8. Care este principala diferență între grupul care a primit terapie VR și grupul de control?
A Participanții din grupul VR au raportat o reducere semnificativă a simptomelor de
anxietate socială.
B Grupul cu expunere în VR a primit terapie standard, iar grupul de control a primit doar
terapie VR.
C Participanții din grupul de control au fost aleși aleator, în timp ce participanții din
grupul VR nu.
D Grupul de control a primit un placebo în loc de terapie.
E Nu există nicio diferență între grupul VR și grupul de control.
Răspuns corect: A
9. Câți participanți au fost împărțiți aleator în studiu?
A 12
B 24
C 36
D 25
E 34
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 5

SITUAȚIA nr. 4
Studiul intitulat "Efectele antistres ale muzicii la pacienții internați în unități de îngrijire a sănătății
mintale" are ca obiectiv analizarea modului în care muzica poate fi utilizată pentru a reduce nivelul
de stres al pacienților internați în unități de îngrijire a sănătății mintale (de exemplu, spitale de
psihiatrie, clinici). Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 64 de pacienți cu diverse tulburări
mintale internați într-o clinică de psihiatrie din Germania. Imediat după prima etapă a studiului, 4
pacienți s-au retras. Restul de pacienți au fost distribuiți aleatoriu în două grupuri: un grup în care
pacienții au ascultat muzică timp de 30 de minute pe zi, timp de o săptămână, iar celălalt grup în
care pacienții nu au ascultat nicio muzică. Pentru a evalua nivelul de stres al pacienților s-a utilizat
scala de evaluare a stresului perceput și scala de evaluare a stării anxioase. Rezultatele au arătat că
pacienții care au ascultat muzică au avut o reducere semnificativă a nivelului de stres și anxietate
în comparație cu cei care nu au ascultat nicio muzică. De asemenea, s-a observat că pacienții care
au ascultat muzică au avut o creștere semnificativă a nivelului de imunoglobulina A (IgA), care
este un marker al imunității și al sănătății psihice. Studiul concluzionează că muzica poate fi
utilizată ca o intervenție non-farmacologică pentru reducerea stresului și anxietății la pacienții
internați în unități de îngrijire a sănătății mintale și poate avea efecte pozitive asupra imunității și
sănătății psihice. În general, studiul este important în măsura în care evidențiază potențialul
muzicii ca terapie complementară pentru pacienții cu tulburări mintale, deschizând calea către
dezvoltarea de intervenții specifice și personalizate în această direcție.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 4
10. Care este efectul antistres al muzicii asupra pacienților internați în spitalele de psihiatrie?
A Crește nivelul de anxietate.
B Reduce nivelul de anxietate.
C Crește nivelul de stres.
D Nu are niciun efect.
E Nu se specifică în text.
Răspuns corect: B
11. Câte persoane au făcut parte inițial din eșantionul studiului?
A 50
B 60
C 74
D 64
E Nu se specifică în text.
Răspuns corect: D
12. Ce marker al sănătății psihice și imunității a prezentat o creștere semnificativă la pacienții
care au ascultat muzică?
A Imunoglobulina A (IgA)
B Proteina C-reactivă (CRP)
C Leucocitele
D Limfocitele
E Nu se specifică în text.
Răspuns corect: A

Subiect · pagina 6

SITUAȚIA nr. 5
Graficul de mai jos ilustrează numărul psihologilor activi, din 5 tărâmuri diferite.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 5
13. Dacă știm că numărul total de psihologi activi din tărâmurile analizate este 27.500, alegeți
eticheta cea mai potrivită pentru axa Oy:
A Numărul de psihologi activi (mii)
B Numărul de psihologi activi (sute)
C Numărul de psihologi activi (zeci)
D Numărul de psihologi activi (zeci de mii)
E Numărul de psihologi activi (sute de mii)
Răspuns corect: A
14. Considerând informațiile de mai sus valabile (adică, numărul total al psihologilor activi din
tărâmurile analizate este de 27.500), aproximativ cât la sută din psihologi se regăsesc în
Middle-Earth?
A 32
B 18
C 21
D 14
E 12
Răspuns corect: B
15. Se știe că toți psihologii din Alderaan au cel puțin o specializare, 65% din totalul
psihologilor activi în tărâmul Alderaan au cel puțin 4 specializări, iar 30% au 2 sau 3
specializări. Dacă niciunul dintre psihologii din Alderaan nu are mai mult de 4 specializări,
ce procent de psihologi are mai puțin de 2 specializări?
A 0
B 5
C 13
D 18
E 22
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 7

SITUAȚIA nr. 6
Efectul de ancorare se petrece atunci când oamenii au în vedere o anumită valoare a unei cantități
necunoscute înainte de a estima acea cantitate. Ceea ce se întâmplă este unul dintre cele mai sigure
și robuste rezultate ale psihologiei experimentale: estimarea unei cantități se va ține aproape de
numărul-ancoră. Dacă ați fost întrebați dacă Gandhi avea peste 114 ani când a murit, veți sfârși
prin a face o estimare mult mai mare a vârstei la care a murit decât ați fi făcut-o dacă întrebarea-
ancoră s-ar fi referit la vârsta de 35 de ani. Dacă vă gândiți cât ar trebui să plătiți pentru o casă veți
fi influențați de prețul cerut. Aceeași casă va părea mult mai valoroasă dacă prețul de catalog este
mare decât dacă acest preț este mic, chiar dacă sunteți deciși să rezistați influenței acestui număr.
Lista efectelor de ancorare este nesfârșită.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 6
16. Care dintre următoarele afirmații este ADEVĂRATĂ în baza informațiilor prezentate?
A Agenții imobiliari adeseori își înșală potențialii clienți, prezentându-le prețuri de
catalog mai mari decât valoarea reală a caselor.
B Nu se cunoaște vârsta exactă la care Mahatma Gandhi a încetat din viață, dar oamenii
speculează diferite variante de la 35 la 114 ani.
C Valoarea prezentată a unor cantități anterior necunoscute de indivizi influențează
estimările acestora despre valoarea reală a acelor cantități.
D Ancorele sunt folosite pentru a manipula percepția publicului despre prețurile din
magazine.
E O casă poate să fie mai valoroasă decât prețul cu care este vândută.
Răspuns corect: C
17. Care dintre următoarele afirmații este FALSĂ în baza informațiilor prezentate?
A Dacă valoarea prezentată a unei cantități este foarte mare, atunci estimările valorii
reale vor ține aproape de valoarea prezentată.
B Dacă Gandhi a murit la 114 ani, atunci oamenii vor încerca să estimeze vârsta la care
acesta a murit mult peste această valoare.
C Efectul de ancorare se referă la modul în care oamenii fac estimări pentru cantități
anterior necunoscute atunci când li se prezintă valori orientative ale acestora.
D Oamenii vor fi influențați de efectul de ancorare chiar dacă își propun să reziste
influenței acestuia.
E Efectul de ancorare este unul dintre cele mai certe și robuste efecte descoperite din
psihologia experimentală.
Răspuns corect: B
18. Conform informațiilor de mai sus, dacă pentru un bun de larg consum prețul de catalog este
la 10% din salariul mediu pe economie:
A oamenii se vor frustra dacă doresc să îl cumpere.
B oamenii vor petrece mult timp cântărind dacă merită să cumpere acel bun.
C putem să concluzionăm că sigur acel preț este mai mare decât realitatea.
D competitorii vor încerca să vină cu un preț mai mic.
E oamenii vor fi influențați în estimările valorii acelui bun de valoarea prețului de
catalog.
Răspuns corect: E

Subiect · pagina 8

SITUAȚIA nr. 7
În cercetare, interesul pentru un subiect se poate măsura în numărul de publicații anuale pe tema
respectivă. Mai jos aveți un grafic care arată evoluția interesului pentru inteligență artificială
cuantificat în număr de publicații, din 1990 și până în 2022. Pe baza graficului, veți avea de
răspuns la câteva întrebări.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 7
19. Pe baza graficului de mai sus, putem trage concluzia că:
A interesul pentru inteligență artificială a înregistrat o creștere liniară de-a lungul celor
30 de ani.
B interesul pentru inteligență artificială a înregistrat o scădere vertiginoasă din 1990 și
până în prezent.
C interesul pentru inteligență artificială a rămas relativ constant.
D interesul pentru inteligență artificială a înregistrat un tipar general de creștere pe
parcursul celor 30 de ani, însă cu precădere în ultimii 12 ani.
E interesul pentru inteligență artificială a înregistrat un tipar fluctuant de-a lungul celor
30 de ani, cu mai multe creșteri și mai multe descreșteri.
Răspuns corect: D
20. Pe baza graficului de mai sus, care este perioada care marchează o explozie a interesului
pentru inteligență artificială:
A 1990-1995
B 2020-2022
C 2010-2015
D 2015-2020
E 1995-2000
Răspuns corect: C
21. Pe baza graficului de mai sus, care este perioada în care interesul pentru inteligență
artificială a înregistrat un declin:
A 2020-2022
B 1990-1995
C 2000-2005
D 2005-2010
E 1995-2000
Răspuns corect: D
100 300 500 679
358
3899 4000 4050
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025
Nr. publicaţii pe subiect

Subiect · pagina 9

SITUAȚIA nr. 8
Un grup de cercetători a făcut un sondaj telefonic în care i-au întrebat pe participanți „Ce înseamnă
să suferi de autism?”. La sondaj au răspuns în total 2000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și
50 de ani, dintre care 70% aveau studii superioare, 20% aveau studii medii și 10% aveau studii
gimnaziale. Dintre participanții cu studii superioare, cei mai mulți erau femei, iar dintre cei cu
studii medii și gimnaziale, cei mai mulți erau bărbați. Conform rezultatelor, aproape toate
persoanele cu studii medii și gimnaziale au spus că a suferi de autism înseamnă să nu auzi bine, să
ai o problemă de auz. De asemenea, aproximativ 50% dintre persoanele cu studii superioare au dat
același răspuns. Restul participanților au spus că este o tulburare care afectează modul în care
aceste persoane interacționează cu cei din jur, comunică și se joacă.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 8
22. Conform informațiilor descrise în situație, următoarea afirmație este adevărată:
A Cei mai mulți participanți care cred că a suferi de autism înseamnă să ai o problemă
de auz au studii medii și gimnaziale.
B Cele mai multe persoane care au răspuns la sondaj consideră că a suferi de autism
înseamnă să ai o tulburare care îți afectează modul în care interacționezi cu cei din
jur, comunici și te joci.
C Aproximativ 30% dintre participanți consideră că a suferi de autism înseamnă să ai o
tulburare care îți afectează modul în care interacționezi cu cei din jur, comunici și te
joci.
D Tinerii sub 30 de ani au, în mai mare măsură, studii superioare.
E Aproximativ 50% dintre participanții cu studii superioare consideră că a suferi de
autism înseamnă să ai o tulburare care îți afectează modul în care interacționezi cu
cei din jur, comunici și te joci.
Răspuns corect: E
23. Din totalul participanților, care este procentul persoanelor care consideră că a suferi de
autism înseamnă a avea o tulburare ce afectează modul de interacțiune cu ceilalți, vorbirea
și jocul?
A 70%
B 50%
C 35%
D 30%
E 25%
Răspuns corect: C
24. Care este procentul de participanți cu studii superioare și vârstă de peste 50 de ani?
A 0%
B 10%
C 35%
D 70%
E Nu se poate spune din datele prezentate.
Răspuns corect: A

Subiect · pagina 10

SITUAȚIA nr. 9
Tabelul de mai jos prezintă numărul cabinetelor de psihologie care fac parte din rețeaua de
cabinete PsihoSan. Datele sunt prezentate în funcție de valoarea încasărilor săptămânale și de tipul
de clienți pe care îi deservesc (adulți și copii).
Vânzări săptămânale Copii Adulți
Sub 3000 RON 27 77
3000 - 3999 RON 135 557
4000 - 4999 RON 320 979
5000 - 5999 RON 423 1658
6000 - 6999 RON 661 2376
7000 - 7999 RON 482 3162
8000 - 8999 RON 229 2767
9000 - 9999 RON 84 1687
Peste 10000 RON 7 55
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 9
25. Câte cabinete înregistrează vânzări săptămânale între 4000 și 5999 RON?
A 743
B 1199
C 2081
D 2637
E 3380
Răspuns corect: E
26. Câte cabinete care deservesc copii înregistrează vânzări săptămânale de peste 8000 RON?
A 91
B 313
C 320
D 802
E 4509
Răspuns corect: C
27. Dacă valoarea totală a vânzărilor săptămânale înregistrate de cabinete care deservesc adulți
și care au vânzări sub 3000 de RON este 192500 RON, care este totalul vânzărilor pentru
cabinetele care deservesc copii, din aceeași categorie de venituri, presupunând că vânzarea
medie per cabinet este identică?
A 21500 RON
B 56000 RON
C 67500 RON
D 92500 RON
E 104000 RON
Răspuns corect: C
28. Aproximativ cu cât la sută sunt mai multe cabinete care deservesc adulți decât cabinete
care deservesc copii în categoria de vânzări 6000 - 7999 de RON?
A 281%
B 485%
C 501%
D 620%
E Nu se poate spune
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 11

SITUAȚIA nr. 10
Un grup de cercetători de la o companie farmaceutică lucrează la un nou medicament pentru
tratarea unei boli rare. Au descoperit o nouă substanță chimică care pare promițătoare, dar nu au
reușit să o testeze încă pe oameni. În schimb, au testat-o pe animale și au obținut rezultate pozitive.
Unul dintre cercetători este îngrijorat că testele pe animale nu sunt suficiente pentru a dovedi
eficacitatea și siguranța medicamentului la oameni, dar ceilalți membri ai echipei sunt încrezători
că rezultatele sunt suficiente și doresc să treacă la etapa următoare a testării pe oameni.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 10
29. Care este prezumția de bază a echipei de cercetători?
A Testele pe animale sunt suficiente pentru a dovedi eficacitatea și siguranța
medicamentului la oameni.
B Medicamentul nu va fi eficient sau sigur pentru oameni.
C Nu trebuie să se testeze medicamentul pe oameni deoarece testele pe animale sunt
suficiente.
D Nu există asumpții în această situație.
E Tratarea unei boli rare merită omiterea oricărei testări.
Răspuns corect: A
30. Care este argumentul cercetătorului care este îngrijorat?
A Medicamentul va fi eficient și sigur pentru oameni doar după testare adecvată.
B Testele pe animale nu sunt suficiente pentru a dovedi eficacitatea și siguranța
medicamentului la oameni.
C Testele pe animale sunt mai importante decât testele pe oameni.
D Nu este important dacă medicamentul este eficient sau sigur pentru oameni.
E Ce este important de fapt este că în urma rezultatelor există date suficiente pentru a
trata o boală rară, trecând în următoarea etapă.
Răspuns corect: B
31. Care este așteptarea echipei de cercetători?
A Testele pe animale nu sunt suficiente pentru a dovedi eficacitatea si siguranța
medicamentului la oameni.
B Medicamentul va fi sigur pentru oameni.
C Nu trebuie să se testeze medicamentul pe oameni deoarece testele pe animale sunt
suficiente.
D Nu există concluzii în această situație.
E O boală rară urmează să fie tratată.
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 12

SITUAȚIA nr. 11
Ana lucrează ca psiholog în Resurse Umane în cadrul unei organizații și trebuie să analizeze
evoluția fluctuației de personal a trei departamente diferite pentru ultimii trei ani. Primește
următorul tabel cu date care reprezintă fluctuația de personal pentru departamente, pentru anii
2018, 2019 și 2020. Ana dorește să creeze un grafic care să ilustreze evoluția fluctuației de
personal în acești trei ani și să-l prezinte într-un raport de analiză către managerii companiei.
Anul Departamentul A Departamentul B Departamentul C
2018 12 15 8
2019 15 17 9
2020 18 20 10
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 11
32. Care departament(e) a(u) avut cea mai mare creștere a fluctuației de personal între anii
2018 și 2020?
A Departamentul A
B Departamentul B
C Departamentul C
D Departamentul C și B
E Departamentul A și C
Răspuns corect: A
33. Care departament(e) a(u) avut cea mai mică creștere a fluctuației de personal între anii
2018 și 2020?
A Departamentul A
B Departamentul B
C Departamentul C
D Departamentul A și B
E Departamentul A și C
Răspuns corect: C
34. Care departament(e) a(u) avut cea mai mare fluctuație de personal în anul 2019?
A Departamentul A
B Departamentul B
C Departamentul C
D Departamentul A și C
E Departamentul B și C
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 13

SITUAȚIA nr. 12
Un articol postat în The Conversation discută despre faptul că din păcate cafeaua nu oferă energie
suplimentară ci doar împrumută din energia pe care o avem deja și că acest împrumut îl plătim mai
târziu. În mod normal, atunci când suntem obosiți creierul nostru eliberează adenozină, un compus
chimic care se atașează de receptorii din creier și ne face să ne simțim obosiți. Cafeina, principalul
ingredient din cafea, blochează acești receptori, permițând astfel neurotransmițătorilor să rămână
activi și să ne mențină treji. Cu toate acestea, cafeaua nu oferă energie suplimentară, ci doar
întârzie momentul când trebuie să ne odihnim. Atunci când cafeaua își pierde efectul, nivelul de
adenozină din creier crește și ne face să ne simțim mai obosiți decât am fi fost dacă nu am fi băut
cafea. De asemenea, consumul excesiv de cafea poate duce la dependență, care poate afecta
somnul și poate agrava starea de oboseală. Consumul de cafea are efecte negative și asupra
sistemului cardiac. Articolul subliniază că, în loc să depindem de cafea pentru a ne menține
energici, este important să adoptăm o serie de obiceiuri care să ne ajute să ne îmbunătățim starea
de sănătate generală și să ne menținem energiile într-un mod sustenabil. Acestea includ o
alimentație echilibrată, hidratare adecvată, exerciții fizice regulate și suficient somn. De asemenea,
articolul sugerează să se evite cafeaua în timpul după-amiezii și să se limiteze consumul la 1-2
cești pe zi.
ÎNTREBĂRI (ITEMI) SITUAȚIA 12
35. De ce este cafeaua mai degrabă un împrumut de energie decât o sursă de energie
suplimentară?
A Cafeaua conține prea puțină cofeină pentru a oferi energie suplimentară.
B Cafeaua blochează temporar receptorii de adenozină, deci doar întârzie momentul de
oboseală.
C Cafeaua nu afectează receptorii de adenozină, dar îmbunătățește circulația sângelui și
oxigenarea creierului.
D Cafeaua conține substanțe care împiedică formarea de adenozină, deci oferă energie
suplimentară.
E Cafeaua nu are nicio legătură cu nivelul de energie al corpului uman.
Răspuns corect: B
36. Ce se întâmplă când nivelul de adenozină crește în creier?
A Crește nivelul de energie al organismului.
B Scade nivelul de energie al organismului.
C Blochează receptorii de adenozină din creier.
D Permite neurotransmițătorilor să rămână activi și să ne mențină treji.
E Are un efect placebo asupra stării de oboseală.
Răspuns corect: B
37. Care dintre următoarele efecte sunt asociate consumului excesiv de cafea?
A Îmbunătățirea calității somnului.
B Creșterea dependenței de cafeină.
C Scăderea riscului de boli de inimă.
D Îmbunătățirea performanței cognitive.
E Scăderea riscului de diabet.
Răspuns corect: B

Subiect · pagina 14

SITUAȚIA nr. 13
Absenteismul școlar este o problemă gravă de educație publică care îi îngrijorează atât pe
profesioniștii din domeniul sănătății mintale, cât și pe profesori și părinți. Se dă următorul tabel, ce
cuprinde date publicate de Centrul Național de Statistică în Educație din SUA, în anul 2017.
Tabelul 1. Procentul elevilor de clasa a 4a și a 8a care au lipsit 3 sau mai multe zile pe lună de la
școală în anul 2017
Cls. 4 / Cls. 8
Total 19/20
Băieți 18/20
Fete 20/21
Caucazieni 18/19
Afro–Americani 21/24
Hispanici 21/23
Asiatici 13/12
Indieni americani 25/29
Învață engleză—da 21/23
Învață engleză—nu 19/20
Școala este într-o zonă centrală 19/22
Școala este la periferia unui oraș mare 18/20
Școala este într-o zonă rurală 20/19
38. Cât la sută din elevii de clasa a 8a au lipsit mai mult de 3 zile pe lună în anul 2017?
A 19
B 20
C 18
D 13
E 21
Răspuns corect: B
39. Dacă rata absenteismului ar crește cu două procente pe an, care va fi rata absenteismului în
rândul elevilor asiatici de clasa a 4a în anul 2019 (în procente)?
A 13
B 14
C 15
D 16
E 17
Răspuns corect: E
40. Dacă rata absenteismului ar crește cu două procente pe an pentru fiecare categorie, în anul
2019 acesta va fi mai prevalent în rândul elevilor:
A Caucazieni
B Afro-americani
C Asiatici
D Indieni americani
E Va fi la fel de prevalent în rândul tuturor categoriilor de elevi
Răspuns corect: D

Subiect · pagina 15

SITUAȚIA nr. 14
Mai jos regăsiți o reprezentare grafică a procentelor de psihologi care activează în diferitele
domenii de specializare în România. Luați în considerare un total de 30274 de psihologi la nivel
național.
41. Câți psihologi activează în domeniul Psihologia educației?
A 1514
B 5
C 500
D 15137
E 324
Răspuns corect: A
42. Care sunt domeniile de specializare care au un număr egal de practicanți?
A Psihologie clinică & Psihoterapie și consiliere psihologică
B Psihologie militară & Psihologia muncii și organizațională
C Psihologia muncii și organizațională & Psihologie clinică
D Psihologie militară & Psihologia educației
E Psihologia educației & Psihoterapie și consiliere psihologică
Răspuns corect: D
43. De câte ori mai mulți psihologi sunt specializați în Psihologie clinică față de Psihologie
militară?
A 2 X
B 3 X
C 5 X
D 20 X
E 4 X
Răspuns corect: E
Psihologia muncii si
organizationala
30%
Psihologie militara
5%
Psihologie clinica
20%
Psihoterapie si
consiliere psihologica
40%
Psihologia educatiei
5%
Psihologia muncii si organizationala Psihologie militara
Psihologie clinica Psihoterapie si consiliere psihologica
Psihologia educatiei

Subiect · pagina 16

SITUAȚIA nr. 15
O echipă de cercetători realizează un studiu despre eficacitatea unei intervenții psihoterapeutice
menite să scadă anxietatea. Aceștia recrutează 1234 de participanți. Acestora li se măsoară
anxietatea înainte de intervenție (T0), imediat după intervenție (T1) și la 6 luni de la intervenție
(T2). Mai jos aveți un grafic reprezentând rezultatele pe grupe de vârstă și gen.
44. Ce categorie de participanți a înregistrat un nivel mai ridicat de anxietate decât cel inițial
imediat după intervenție?
A Feminin, 18-35 ani
B Masculin, 35-55 ani
C Feminin, 35-55 ani
D Masculin, 55-70 ani
E Masculin, 18-35 ani
Răspuns corect: B
45. Ce categorie de participanți a înregistrat cea mai mare diferență absolută între anxietatea
măsurată la T0 și cea măsurată la T2?
A Masculin, 35-55 ani
B Feminin, 55-70 ani
C Masculin, 55-70 ani
D Feminin, 18-35 ani
E Masculin, 18-35 ani
Răspuns corect: E
46. Ce categorie de participanți a înregistrat cea mai mică diferență absolută între anxietatea
măsurată la T0 și cea măsurată la T2?
A Feminin, 18-35 ani
B Masculin, 35-55 ani
C Feminin, 35-55 ani
D Feminin, 55-70 ani
E Masculin, 18-35 ani
Răspuns corect: D
35 35
30
25
34
30
12
25
20
30 30
25
22 20
25
15
32
27
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Feminin, 18-35 ani Masculin, 18-35
ani
Feminin, 35-55 ani Masculin, 35-55
ani
Feminin, 55-70 ani Masculin, 55-70
ani
T0 T1 T2
Deschide documentul original

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2024 pentru Gândire critică, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Nu există un barem public asociat în inventarul verificat pentru acest document. ProfesorBun nu generează și nu inventează răspunsuri oficiale. Poți folosi subiectul pentru antrenament, dar corectarea trebuie făcută cu metodologia instituției, cu materiale oficiale suplimentare sau împreună cu un profesor.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.