Subiect și barem
Se deschide documentul PDF… Deschide PDF
Examen de admitere · Fizică · 2017
Facultățile cu admitere prin concurs scris · UniBuc
Înapoi la arhivăDespre acest subiect
Varianta F1
Sursa documentelor: Arhiva oficială POLITEHNICA București. Verifică răspunsurile cu baremul după ce rezolvi subiectul.
Subiectul și baremul în format text
Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.
Subiect · document original
Acest document nu conține suficient text selectabil. Citește subiectul în vizualizatorul de mai sus sau deschide originalul.
Deschide documentul originalBarem · 4 pagini
Barem · pagina 1
18 iulie 2017, Admitere UPB, Fizică F1. Enunţuri şi rezolvare (dr. Savu-Sorin Ciobanu) R1. rR E I + = R2. Din 00 l l E S F Δ = se obţine: l l SE F Δ ⋅ = 0 0 R3. r E I sc = , deci Ω== 25,0 scI E r R4. WUIP 18== R5: min15900 ===τ s I Q R6. JUQL 150=Δ−= R7. 1 21 T T −=η , CK T T °== η− = 327600 1 2 1 R8: W L P 30= τ = R9: 0 0 T V T V = , TT T V V Δ− = 0 , KT V V V V T 303 1 0 0 =Δ − = 1
Barem · pagina 2
R10: Ω =++= 2 11111 321 RRRR e , Ω= 2eR R11. Timpul de coborîre fiind egal cu timpul de urcare, avem m gt h u 20 2 2 max == R12. Notînd cu 1 starea de volum minim şi presiune maximă (şi de temperatură maximă ), şi continuînd notarea ciclului în sensul parcurgerii lui ca motor termic, din ecuaţiile adiabatelor 2-3 şi 4-1 se obţine 1T 4231 VVVV = . Din enunţ ştim că , deci . Cele două maşini au acelaşi randament, deci raportul lucrurilor mecanice este acelaşi cu rapoartul căldurilor primite. În ambele cazuri, căldura primită este agală cu lucrul mecanic în transformarea izotermă 1-2, anume 13 64VV = 42 2 164 VVV = ⎟⎟ ⎠ ⎞ ⎜⎜ ⎝ ⎛ ⋅ν= 1 2 0 ln4 V V TRQ p , care - folosind relaţia dedusă anterior - conduce la42 2 164 VVV = ⎟ ⎟ ⎟ ⎟ ⎠ ⎞ ⎜ ⎜ ⎜ ⎜ ⎝ ⎛ ⋅⋅ν= ⎟⎟ ⎟ ⎟ ⎠ ⎞ ⎜⎜ ⎜ ⎜ ⎝ ⎛ ⎟⎟ ⎠ ⎞ ⎜⎜ ⎝ ⎛ ⋅⋅ν=⎟⎟ ⎠ ⎞ ⎜⎜ ⎝ ⎛ ⋅⋅ν= −γ −γ 1 20 1 1 0 0 0 4 1 0 2 64 ln4 4 64ln464ln4 TR T T TR V V TRQ p , unde am folosit legea transformării adiabatice 4-1, . Avem astfel1 10 1 40 4 −γ−γ = VTVT 2ln348ln4 001 ⋅⋅ν=⋅⋅ν= TRTRQ p şi 2ln4 02 ⋅⋅ν= TRQ p . Astfel, 3 1 1 2 = L L R13. N=G=mg=800N R14. RTpV ν= 2
Barem · pagina 3
R15. Fie o forţă constantă de valoare absolută , care acţionează asupra corpului 1 . Înainte de punerea în mişcare a corpului , corpul 1 are o deplasare , şi o viteză . Folosind teorema variaţiei energiei cinetice pentru corpul 1 , folosind valorile lucrului mecanic efectuat de forţa , de forţa elastică şi de forţa de frecare, obţinem: F 2 d 1v F gdm kd Fd vm 1 22 11 22 μ−−= Deplasarea a corpului 1 , aceeaşi cu alungirea resortului în momentul punerii în mişcare a corpului , corespunde egalizării forţei de frecare d 2 gm2μ de către forţa de tracţiune - forţa elastică - , adicăkd kdgm =μ 2 Obţinem: gdm gdm Fd vm 1 2 2 11 22 μ− μ −= , adică gm gm d vm F 1 2 2 11 22 μ+ μ += , aceasta fiind minimă atunci cînd corpul 1 are o viteză nulă: Ng m mF 4,1 2 2 1min =⎟ ⎠ ⎞ ⎜ ⎝ ⎛ +μ= Dacă forţa nu este constantă, ea pune în mişcare lentă corpul 1 cînd are o valoare minimă egală cu , şi creşte liniar cu deplasarea datorită creşterii liniare cu deplasarea - alungirea resortului - a forţei elastice de reţinere. În acest caz, forţa medie este media aritmetică dintre forţa minimă şi forţa maximă , iar lucrul mecanic al forţei exterioare este F gm1μ gm1μ maxF d Fgm 2 max1 +μ . Aplicînd teorema variaţiei energiei cinetice pentru corpul , obţinem:1 gdm kd d Fgmvm 1 2 max1 2 11 222 μ−− +μ = , cu condiţia , şi cu precizarea că viteza finală a corpului 1 este nulă - mişcarea fiind lentă. . Acest rezultat se poate obţine nu doar energetic, ci şi dinamic: după ce resortul capătă o alungire pentru care forţa elastică corespunde forţei de frecare a corpului 2 , resortul nu se mai deformează şi se comportă ca un fir inextensibil. kdgm =μ 2 1v ( gmmF 21max +μ= ) Comentariu: Forţa medie în acest caz corespunde forţei minime obţinute anterior. În cazul forţei constante, are loc mai întîi o accelerare a corpului 1, forţa de tracţiune fiind iniţial mai mare decît suma dintre forţa de frecare şi forţa elastică, după care se produce încetinirea sa, suma dintre forţa de frecare şi forţa elastică devenind mai mare decît forţa de tracţiune. Comentariu 2. Care ar fi interesul practic al acestei probleme? Dacă forţa care acţionează asupra corpului 1 este transmisă acestuia prin intermediul unui fir care nu ar suporta o tensiune egală cu F r ( ) Ngmm 221 =+μ (în sensul că s-ar rupe), nu ar putea fi mişcat din loc corpul 2 dacă s-ar acţiona cu o forţă variabilă, cum am văzut mai înainte. În 3
Barem · pagina 4
schimb, acţionînd asupra corpului 1 cu o forţă constantă cel puţin egală cu Ng m m 4,1 2 2 1 =⎟ ⎠ ⎞ ⎜ ⎝ ⎛ +μ , printr-un fir care suportă o tensiune de doar , se reuşeşte punerea în mişcare a corpului 2 , dacă forţa este constantă, aşa cum am văzut în primul caz studiat. N4,1 4
Alte subiecte de la aceeași facultate
Răspunsuri directe
Ce trebuie să știi despre acest subiect?
Ce document de admitere este acesta?
Pagina prezintă examen de admitere din 2017 pentru Fizică, la Facultățile cu admitere prin concurs scris. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.
Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?
Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.
Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?
Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.