Pregătire cu un profesor

Glisează →

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Examen de admitere · Fizică · 2017

Facultățile cu admitere prin concurs scris · UniBuc

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · document original

Acest document nu conține suficient text selectabil. Citește subiectul în vizualizatorul de mai sus sau deschide originalul.

Deschide documentul original
Barem · 4 pagini

Barem · pagina 1

18 iulie 2017, Admitere UPB, Fizică F1. Enunţuri şi rezolvare (dr. Savu-Sorin Ciobanu)
R1. rR
E
I +
=
R2. Din
00 l
l
E
S
F Δ
= se obţine: l
l
SE
F Δ
⋅
=
0
0
R3. r
E
I sc = , deci Ω== 25,0
scI
E
r
R4. WUIP 18==
R5: min15900 ===τ s
I
Q
R6. JUQL 150=Δ−=
R7.
1
21 T
T
−=η , CK
T
T °==
η−
= 327600
1
2
1
R8: W
L
P 30=
τ
=
R9:
0
0
T
V
T
V = , TT
T
V
V
Δ−
=
0
, KT
V
V
V
V
T 303
1
0
0 =Δ
−
=
1

Barem · pagina 2

R10: Ω
=++= 2
11111
321 RRRR e
, Ω= 2eR
R11. Timpul de coborîre fiind egal cu timpul de urcare, avem m
gt
h u 20
2
2
max ==
R12. Notînd cu 1 starea de volum minim şi presiune maximă (şi de temperatură maximă
), şi continuînd notarea ciclului în sensul parcurgerii lui ca motor termic, din ecuaţiile
adiabatelor 2-3 şi 4-1 se obţine
1T
4231 VVVV = . Din enunţ ştim că , deci
. Cele două maşini au acelaşi randament, deci raportul lucrurilor mecanice
este acelaşi cu rapoartul căldurilor primite. În ambele cazuri, căldura primită este agală cu
lucrul mecanic în transformarea izotermă 1-2, anume
13 64VV =
42
2
164 VVV =
⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜
⎝
⎛
⋅ν=
1
2
0 ln4 V
V
TRQ p , care -
folosind relaţia dedusă anterior - conduce la42
2
164 VVV =
⎟
⎟
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎜
⎜
⎝
⎛
⋅⋅ν=
⎟⎟
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜⎜
⎜
⎜
⎝
⎛
⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜
⎝
⎛
⋅⋅ν=⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜
⎝
⎛
⋅⋅ν=
−γ
−γ
1
20
1
1
0
0
0
4
1
0
2
64
ln4
4
64ln464ln4 TR
T
T
TR
V
V
TRQ p , unde am
folosit legea transformării adiabatice 4-1, . Avem astfel1
10
1
40 4 −γ−γ = VTVT
2ln348ln4 001 ⋅⋅ν=⋅⋅ν= TRTRQ p şi 2ln4 02 ⋅⋅ν= TRQ p . Astfel, 3
1
1
2 =
L
L
R13. N=G=mg=800N
R14. RTpV ν=
2

Barem · pagina 3

R15. Fie o forţă constantă de valoare absolută , care acţionează asupra corpului 1 .
Înainte de punerea în mişcare a corpului , corpul 1 are o deplasare , şi o viteză .
Folosind teorema variaţiei energiei cinetice pentru corpul 1 , folosind valorile lucrului
mecanic efectuat de forţa , de forţa elastică şi de forţa de frecare, obţinem:
F
2 d 1v
F
gdm
kd
Fd
vm 1
22
11
22 μ−−=
Deplasarea a corpului 1 , aceeaşi cu alungirea resortului în momentul punerii în mişcare
a corpului , corespunde egalizării forţei de frecare
d
2 gm2μ de către forţa de tracţiune -
forţa elastică - , adicăkd kdgm =μ 2
Obţinem: gdm
gdm
Fd
vm 1
2
2
11
22 μ−
μ
−= , adică gm
gm
d
vm
F 1
2
2
11
22 μ+
μ
+= , aceasta fiind
minimă atunci cînd corpul 1 are o viteză nulă: Ng
m
mF 4,1
2
2
1min =⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛ +μ=
Dacă forţa nu este constantă, ea pune în mişcare lentă corpul 1 cînd are o valoare
minimă egală cu , şi creşte liniar cu deplasarea datorită creşterii liniare cu deplasarea
- alungirea resortului - a forţei elastice de reţinere. În acest caz, forţa medie este media
aritmetică dintre forţa minimă şi forţa maximă , iar lucrul mecanic al forţei
exterioare este
F
gm1μ
gm1μ maxF
d
Fgm
2
max1 +μ . Aplicînd teorema variaţiei energiei cinetice pentru corpul
, obţinem:1 gdm
kd
d
Fgmvm 1
2
max1
2
11
222 μ−−
+μ
= , cu condiţia , şi cu
precizarea că viteza finală a corpului 1 este nulă - mişcarea fiind lentă.
. Acest rezultat se poate obţine nu doar energetic, ci şi dinamic: după
ce resortul capătă o alungire pentru care forţa elastică corespunde forţei de frecare a
corpului 2 , resortul nu se mai deformează şi se comportă ca un fir inextensibil.
kdgm =μ 2
1v
( gmmF 21max +μ= )
Comentariu: Forţa medie în acest caz corespunde forţei minime obţinute anterior. În cazul
forţei constante, are loc mai întîi o accelerare a corpului 1, forţa de tracţiune fiind iniţial
mai mare decît suma dintre forţa de frecare şi forţa elastică, după care se produce
încetinirea sa, suma dintre forţa de frecare şi forţa elastică devenind mai mare decît forţa de
tracţiune.
Comentariu 2. Care ar fi interesul practic al acestei probleme? Dacă forţa care
acţionează asupra corpului 1 este transmisă acestuia prin intermediul unui fir care nu ar
suporta o tensiune egală cu
F
r
( ) Ngmm 221 =+μ (în sensul că s-ar rupe), nu ar putea fi
mişcat din loc corpul 2 dacă s-ar acţiona cu o forţă variabilă, cum am văzut mai înainte. În
3

Barem · pagina 4

schimb, acţionînd asupra corpului 1 cu o forţă constantă cel puţin egală cu
Ng
m
m 4,1
2
2
1 =⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛ +μ , printr-un fir care suportă o tensiune de doar , se reuşeşte
punerea în mişcare a corpului 2 , dacă forţa este constantă, aşa cum am văzut în primul caz
studiat.
N4,1
4
Deschide documentul original

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă examen de admitere din 2017 pentru Fizică, la Facultățile cu admitere prin concurs scris. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.