Pregătire cu un profesor

Tipul F1
1. Un corp coboară fără frecare pe un plan înclinat de unghi 30°. Acceleraţia corpului este
(g= 10m/s 2 ):
Rezolvare
Forţa care acţionează asupra corpului şi îi imprimă acceleraţia este componenta tangenţială (paralelă
cu planul înclinat) a greutăţii sale:
sintG mg

unde
 este unghiul planului înclinat.
Aplicând expresia principiului al doilea al mecanicii, F ma
  , rezultă sintG
a g
m
  , adică
1
10 5
2
a    m/s 2 .
2. Puterea disipată pe un rezistor cu rezistenţa de 2  parcurs de un curent de 2 A este egală
cu:
Rezolvare
Conform definiţiei puterii electrice, P UI şi legii lui Ohm pentru o porţiune de circuit, U RI ,
rezultă , adică2
P RI
2 4 8P    W.
3. Utilizând notaţiile din manualele de fizică, ecuaţia termică de stare a gazului ideal este:
Rezolvare
pV RT

4. La legarea în serie sau în paralel a patru generatoare electrice identice, puterea disipată pe
un rezistor este W. Puterea disipată de un singur generator pe acelaşi rezistor este:160P 
Rezolvare
La legarea în serie a celor patru generatoare identice, intensitatea curentului prin rezistorul de
rezistenţă R, conectat la bornele acestei baterii de generatoare, este:
4
4
s
E
I R r
  , iar puterea disipată pe rezistor este 2
sP RI .
La legarea generatoarelor în paralel, intensitatea curentului prin acelaşi rezistor de rezistenţă R,
conectat la noua baterie de generatoare, este:
4
p
E
I r
R


, iar puterea disipată pe rezistor este 2
pP RI .
Egalând puterile şi înlocuind expresiile sI şi pI , rezultă R r .
La conectarea rezistorului la un singur generator, intensitatea curentului prin circuit este E
I R r
  .
2
'P RI , adică
2
' 4
E
P R
 .r , 2
E
I R
 , iar puterea disipată pe rezistor esteRŢinând cont că
1

Barem · pagina 2

Din 2
pP RI şi R r rezultă:
2 2
2
2 16
25
4 4
p
E E
P RI R R
r R
E
RR R
   
   
      
    
   
,
adică
2 25
16
E P
R  . Ca urmare,
2 1 25
' 6
4 4 16
E
P P
R
    2,5 W.
5. O masă de 150 g de gaz ideal (
 = 18 g/mol) suferă o transformare în care presiunea variază
linear cu volumul. Gazul trece din starea p1 =7105 Pa, V1=32 litri în starea p2 = 106 Pa, V2 = 22
litri. Temperatura maximă atinsă de gaz în această transformare este (R = 8,3 J/molK):
Rezolvare
Gazul suferă o transformare generală descrisă în coordonate (p,V) prin legea , în
care
 p V a V b  
2 1
2 1
p p
a V V

  și , adică1b p a V   1 7
3 10a    Pa/m3 respectiv 5
1016, 6b   Pa. Înlocuind în
această relație expresia presiunii RT
p V

 , așa cum rezultă din ecuația termică de stare a gazului
ideal, se obține legea transformării generale a gazului în coordonate (V,T):
   b V 21
T V a V
R

  . Din condiția de extremum a acestei funcții, când volumul gazului este
2
M
b
V a
  , el atinge temperatura maximă   2
maxT V 1
4
M
b
V R a

 
  
 
 adică Tmax=332 K.
6. O forţă de 20 N acţionează asupra unui corp de masă 5m  kg aflat în repaus pe o
suprafaţă orizontală. Dacă se neglijează frecarea, spaţiul parcurs de corp în primele 5
secunde de mişcare este:
Rezolvare
Acceleraţia imprimată corpului rezultă din expresia principiului al doilea al mecanicii, F ma
  ,
adică F
a m
 .
Legea spaţiului pentru corpul care pleacă din repaus este: 21
2
s at . Rezultă 21
2
F
s m
 t , adică
1 20 25 50
2 5
s    m.
7. La capetele unui conductor de rezistenţă 2 se aplică o tensiune electrică de 4V.
Intensitatea curentului electric prin conductor este:
Rezolvare
Aplicând legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit, U
I R
 , rezultă:
4 2
2
I   A.
2

Barem · pagina 3

8. Căldura disipată de un consumator cu rezistenţa de 20 străbătut de un curent de
intensitate 2 A timp de 5 minute este:
Rezolvare
Conform definiţiei , adică2
Q W UIt RI t    20 4 5 60 24000Q      J, adică kJ.24Q 
9. Volumul unui mol de gaz ideal la temperatura de 300K şi presiunea de 105 Pa
(R = 8,3 J/mol·K) este egal cu:
Rezolvare
Din ecuaţia termică de stare a gazului ideal, pV RT
 , se obţine RT
V p

 , adică
5
1 8,3 300 0,0249
10
V  
  m3 .
10. Energia cinetică a unui corp de masă 2m  kg, care se mişcă cu viteza de 5 m/s, este:
Rezolvare
Conform definiţiei energiei cinetice, 21
2
cE m v , rezultă 1 2 25 25
2
cE    J.
11. Randamentul unui ciclu Carnot având temperaturile 1 500T  K şi K este:2 300T 
Rezolvare
Randamentul ciclului Carnot, exprimat în funcţie de temperaturile surselor caldă ( ) şi respectiv
rece ( ), este
1T
2T 2
1
1 T
T
   , adică : 300
1 0
500
    , 4 .
12. Un gaz ideal aflat la presiunea de 105 Pa suferă o transformare izocoră în urma căreia
temperatura gazului se dublează. Presiunea gazului creşte cu:
Rezolvare
Aplicând legea transformării izocore, const.
p
T  , se obţine 1
1 12
2p p
T T
 şi 2 2 1p p . Presiunea
gazului creşte cu 2 1Δ 1p p p p   , adică Pa.5
Δ 10p 
13. Temperatura unui kilogram de apă (cu căldura specifică c = 4185 J/kgK), care primeşte o
cantitate de căldură de 83700 J, variază cu:
Rezolvare
Din definiţia căldurii specifice a unei substanţe, Δ
Q
c m T
 , rezultă Δ Q
T mc
 , adică
83700
Δ 20
1 4185
T  
 K sau Δ °C.20t 
3

Barem · pagina 4

14. Utilizând notaţiile din manualele de fizică, legea lui Ohm pentru circuitul simplu este:
Rezolvare
E
I R r
 
15. Unitatea de măsură în SI pentru impuls este:
Rezolvare
 SI kg m/sp  
16. Sub acţiunea unei forţe deformatoare F, alungirea absolută a unui resort cu constanta de
elasticitate k este:
Rezolvare
Conform definiţiei, ΔF k l  , adică
Δ F
l k
 .
17. Legea de mişcare a unui mobil este   2
2 8 2x t t t 1   (m). Coordonata x a mobilului la
momentul de timp s este:2t 
Rezolvare
Întroducând valoarea s în legea de mişcare se obţine:2t 
 2 2 4 8 2 21 1x       3 m.
18. Două rezistoare cu rezistenţele de 2  şi respectiv 8  sunt legate în paralel. Rezistenţa
echivalentă a grupării este:
Rezolvare
Din
1 2
1 1 1
pR R R
  rezultă 1 2
1 2
p
R R
R R R
  , adică 1,6pR  .
4

Deschide documentul original

Continuă pregătirea

Vezi arhiva completă

Examen de admitere · 2015Chimie organică · Varianta oficialăDeschide fișa Examen de admitere · 2015Economie · Varianta oficialăDeschide fișa Examen de admitere · 2015Fizică · Varianta F2Deschide fișa Examen de admitere · 2015Matematică · Algebră și analiză M1Deschide fișa Examen de admitere · 2015Matematică · Algebră și analiză M2Deschide fișa Examen de admitere · 2015Matematică · Geometrie și trigonometrie G1Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă examen de admitere din 2015 pentru Fizică, la Facultățile cu admitere prin concurs scris. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.

Pregătire cu un profesor

Subiect și barem

Examen de admitere · Fizică · 2015

Despre acest subiect

Subiectul și baremul în format text

Barem · pagina 1

Barem · pagina 2

Barem · pagina 3

Barem · pagina 4

Alte subiecte de la aceeași facultate

Ce trebuie să știi despre acest subiect?