Se încarcă profesorii disponibili…

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Test de antrenamentTestul 5Barem disponibil

Test de antrenament Evaluare Națională – Limba română, 2021 – Testul 5

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 10 pagini

Subiect · pagina 1

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2020 – 2021
Limba și literatura română
Testul 5
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

Subiect · pagina 2

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 2 din 10
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Din asfințit, de peste munte,
Răsfrângeri roşii de amurg
Se sfarmă-n licăriri mărunte
Și-n Dunărea umbrită curg.
Dar unda tulbure le-ngroapă
Când, subt răchitele din vale,
De-abia mai tremură pe apă
Ca nişte coji de portocale.
Acolo jos, peste cununa
Întunecatului boschet,
Sclipeşte-n aer semiluna
Din vârful unui minaret.
Și parcă zugrăvit anume,
Îşi culcă umbra până-n mal
Ostrovul* izolat de lume
Ca un castel medieval.
El pare-o navă fermecată
Ce-a ancorat aici, subt munte,
Minune îndelung visată
De valul Dunării cărunte!
A așteptat în nopţi senine
Strălucitoarea dimineață,
Când din adâncul apei line
S-a ridicat la suprafaţă
Ca o grădină plutitoare
Cu pomi și păsări împreună,
Cu florile-i ce râd în soare
Și noaptea tremură subt lună.
G. Topîrceanu, Pastel
*ostrov – insulă situată în mijlocul unui râu sau al unui lac
Textul 2
Cartea aceasta s-a născut din prietenie. De fapt, nici nu s-ar fi putut altminteri, căci, în public, Ivan
Patzaichin nu vorbește despre sine, ci repetă rolul unui campion. L-am ascultat în câteva rânduri dând
interviuri – atunci când nu avea încotro. Nu era plictisit sau distant, dar parcă nu era vocea lui [...]. Ivan
Patzaichin este şi el, în felul său, un soi de „țăran”, un țăran al Deltei, un om al locului. „Lotca e căruţa
satelor din Deltă”, spunea Afanasie Sciotnic, alt om al locului. Iar Ivan s-a născut în lotcă. [...]
Prima dată când am fost cu el la Mila, pe un canal, mi-a spus: aici m-a scos bunicul cu lotca, eram
mic atunci. Şi atât. Am găsit însă undeva un fragment de interviu în care se dezlănţuie şi spune câteva
fraze:
Fără nicio îndoială, marele personaj al satului şi al copilăriei mele a fost bunicul meu. Bunicul era
înțeleptul satului, omul la care toată lumea din zonă venea să ceară un sfat, o povață, o îndrumare, un
gând. Nu avea cine ştie ce studii, dar era un om informat, care abia aștepta să-i vină presa de la București
ca să afle care mai e mersul lucrurilor în lume. De multe ori, ziarele îi veneau cu întârziere, dar el le citea
din scoarţă în scoarţă, căutând apoi îndelung să pătrundă sensul întâmplărilor despre care citea. Şi mai
avea şi un dulap plin de cărţi. Asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei: în fiecare seară, ne aduna la
el, în jurul laviţei, şi ne citea poveşti, unele dintre ele româneşti, dar cele mai multe erau basme vechi
ruseşti, poveşti cu prinţese preafrumoase, cu personaje fabuloase din adâncurile apelor, cu eroi
neînfricaţi. [...] Bunicul avea atâta har în a povesti, încât nu ne puteam dezlipi de el. De cele mai multe
ori, adormeam în casa bunicilor în timp ce el ne citea şi rămâneam acolo peste noapte... Tot de bunicul
meu mă leagă prima mea amintire pe baltă, pe când nu aveam mai mult de patru ani. Era într-o dimineață,
soarele ieșise de mult timp pe cer, iar eu dormeam dus, când m-a trezit deodată un clipocit de apă.
Mi-am crăpat ochii, m-am uitat în jur, apoi m-am frecat la ochi, crezând că visez: eram în mijlocul Deltei,
în lotcă, înfofolit într-o pătură, alături de bunicul meu. Ieșise la pescuit şi nu a mai aşteptat să mă trezesc,
m-a luat cu el aşa, dormind. Ținea foarte mult la mine, eram nepotul lui preferat, şi cred că, într-un fel,
cumva ritualic, îşi dorise să fie el primul care mă scoate cu lotca pe baltă. E o emoţie uriaşă în amintirea
acelei dimineţi, reţin perfect fiecare detaliu, de la lumina orbitoare a soarelui, la zarva păsărilor, şi reţin
exact şi locul acela în care m-am trezit, locul în care îi plăcea bunicului să pescuiască, undeva în partea

Subiect · pagina 3

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 3 din 10
dinspre Obretin, la Mila 18. Şi mai avea bunicul ceva aparte: era şi un bun cunoscător al plantelor din
Deltă şi al leacurilor populare [...].
Pe de altă parte, munca grea, efortul, dârzenia de care trebuie să dai dovadă ca să trăiești în
Deltă par a fi legate mai ales de tatăl său epuizant şi de imaginea obsesivă a căratului lemnelor cu lotca,
pe timp de iarnă:
Îmi aduc aminte că eram copil şi mergeam cu tata, cu două bărci, trebuia să tragem
30-40 de kilometri până aproape de Tulcea, unde era o pădurice. Porneam seara, vâsleam
toată noaptea, a doua zi tăiam şi încărcam lemnele în barcă, iar următoarea noapte, vâslește
înapoi spre casă! Au fost experiențe extraordinare, dar efortul a fost şi el pe măsură. Fiind
mic, mai adormeam la vâsle, iar tata, care trăgea în faţă, auzea dacă mai dădeam cu barca
de un mal, dacă o mai hârșâiam de stuf sau de crengile pomilor şi îmi dădea, din nou,
deșteptarea. Cam aşa era viaţa în Deltă! Știam că urma să fiu pescar toată viaţa, ca bunicul
şi ca tatăl meu, şi, de altfel, m-am şi angajat ca ajutor de pescar, aveam șaisprezece ani. Dar
în sinea mea, visam la altceva...
Şi mai este ceva: acel respect simplu, țărănesc, faţă de oamenii din comunitatea ta, cărora le dai
totdeauna bineţe şi îi întrebi „Ce mai faci, vecine?”, şi împreună cu care te simți bine pur şi simplu, că
aşa ai apucat. Pe uliţele acelui sat din Deltă am învăţat, cred eu, cea mai importantă lecţie: respectul,
repetă Ivan cu orice ocazie.
Un jurnalist l-a întrebat odată dacă viaţa în sat la el „era aşa, o duritate?”. Nu. Dimpotrivă, era o
bunătate!, a răspuns Ivan dintr-o suflare.
În acest sens, deşi a plecat de multă vreme din sat şi a cutreierat toată lumea, Ivan a rămas un ţăran
şi un „om al locului”, dar un loc aparte, care a dat lumii douăzeci şi unu de campioni mondiali şi olimpici!
Vintilă Mihăilescu, Ascultându-l pe Ivan
A.
1. Transcrie, din textul 1, două cuvinte care aparțin câmpului lexical al timpului. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând textul 1.
Tema poeziei este:
a) călătoria.
b) creația.
c) istoria.
d) natura.
Răspunsul corect: . 2 puncte
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Cel care le spunea povești în fiecare seară copiilor era:
a) Afanasie.
b) bunicul.
c) tatăl.
d) un văr.
Răspunsul corect: . 2 puncte

Subiect · pagina 4

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 4 din 10
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Din drumurile pe care le făcea cu tatăl său, Ivan își amintește de:
a) bucuria găsirii lemnelor la Mila 18.
b) efortul mare depus la întoarcere.
c) frigul aspru din timpul iernii.
d) căruțele din satele de lângă Tulcea.
2 puncte
Răspunsul corect: .
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Peisajul descris este preluat din pictura unui artist.
Pe malul apei cresc răchite și portocali.
Flora și fauna fac ca peisajul să semene cu o grădină pe apă.
Ivan Patzaichin dorea să se facă pescar.
În Deltă, oamenii se deplasau cu lotca.
Bunicul lui Ivan Patzaichin făcuse studii universitare la București.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos. 6 puncte
a) „Era într-o dimineaţă, soarele ieşise de mult timp pe cer, iar eu dormeam dus, când m-a trezit deodată
un clipocit de apă.”
b) „E o emoţie uriaşă în amintirea acelei dimineţi, reţin perfect fiecare detaliu, de la lumina orbitoare a
soarelui, la zarva păsărilor, şi reţin exact şi locul acela în care m-am trezit, locul în care îi plăcea
bunicului să pescuiască.”
7. Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în textul 1, pe care o vei preciza.
6 puncte

Subiect · pagina 5

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 5 din 10
8. Care este emoția transmisă prin peisajul descris în textul lui G. Topîrceanu? Motivează-ți răspunsul,
în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
9. Asociază cu un alt text literar textul Pastel de G. Topîrceanu, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o
asemănare și o deosebire dintre ele 6 puncte

Subiect · pagina 6

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 6 din 10
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Sunetul „i” este vocală în ambele cuvinte din seria:
a) „apoi”, „strălucitoare”.
b) „căci”, „pomilor”.
c) „epuizant”, „bunicul”.
d) „iazul”, „răchitele”.
2 puncte
Răspunsul corect: .
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
S-au format prin compunere ambele cuvinte din seria:
a) „cumva”, „mărunte”.
b) „despre”, „totdeauna”.
c) „legate”, „preafrumoase”.
d) „orice”, „bunătate”. 2 puncte
Răspunsul corect: .
3. Rescrie secvența „Nu era plictisit sau distant, dar parcă nu era vocea lui.”, înlocuind cu câte un
sinonim cuvintele „distant” și „voce”. 4 puncte
4. Transcrie din fragmentul următor trei pronume personale aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza.
6 puncte
„eram în mijlocul Deltei, în lotcă, înfofolit într-o pătură, alături de bunicul meu. Ieșise la pescuit
şi nu a mai aşteptat să mă trezesc, m-a luat cu el aşa, dormind. Ținea foarte mult la mine,
eram nepotul lui preferat, şi cred că, într-un fel, cumva ritualic, îşi dorise să fie el primul care
mă scoate cu lotca pe baltă.”

Subiect · pagina 7

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 7 din 10
5. Completează enunţul în aşa fel încât să-i adaugi o propoziţie principală, precizând modalitatea prin
care se realizează raportul de coordonare. 6 puncte
Asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei.
6. Alcătuiește un enunț în care substantivul cu funcție sintactică de atribut din enunțul „Bunicul era
înțeleptul satului” să devină complement indirect. 6 puncte
Substantivul cu funcție sintactică de atribut:
Enunțul în care substantivul are funcție sintactică de complement indirect:
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând gândurile unui iubitor al Deltei, cu
forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
6 puncte
În Deltă, am cunoscut câţiva _______________________ (scafandru) şi
mi- _______________________(a dori, condiţional-optativ, prezent) să luminez şi eu cândva
cu o lanternă uriaşă undele unui lac, spre a vedea peşti __________________(auriu) şi alte
vietăți subacvatice.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Crezi că a deveni campion are legătură cu locul unde te-ai născut?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții răspunsul la întrebarea de
mai sus, valorificând textul 2 și experiența personală/de lectură.
În scrierea textului, vei avea în vedere:
− formularea unei opinii;
− prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată;
− enunțarea unei concluzii;
− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct).

Subiect · pagina 8

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 8 din 10
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Subiect · pagina 9

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 9 din 10

Subiect · pagina 10

Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5
Pagina 10 din 10
Deschide documentul original
Barem · 2 pagini

Barem · pagina 1

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 5
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2020 – 2021
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Testul 5
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I 70 de puncte
A.
1. câte 1 punct pentru transcrierea, din textul 1, a oricăror două cuvinte care aparțin câmpului lexical al
timpului (de exemplu: „amurg”, „nopți”, „dimineață”) 2 x 1 punct = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri; notarea a două
variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Peisajul descris este preluat din pictura unui artist. x
Pe malul apei cresc răchite și portocali. x
Flora și fauna fac ca peisajul să semene cu o grădină pe ape. x
Ivan Patzaichin dorea să se facă pescar. x
În Deltă, oamenii se deplasau cu lotca. x
Bunicul lui Ivan Patzaichin făcuse studii universitare la București. x
6. – câte 2 puncte pentru menționarea tiparului textual identificat în fiecare dintre fragmentele date:
a) narativ; b) descriptiv 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în enunț 2 x 1 punct = 2 puncte
7. Interpretarea unei figuri de stil identificate în textul 1
– numirea figurii de stil identificate 1 punct
– interpretarea figurii de stil identificate: interpretare adecvată și nuanțată – 3 puncte; schematică –
2 puncte; încercare de interpretare – 1 punct; lipsa interpretării – 0 puncte 3 puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct
8. – menționarea emoției transmise 1 punct
– motivarea răspunsului menționat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea textului indicat – 3 puncte;
schematic, cu valorificarea textului indicat – 2 puncte; tendință de generalizare, încercare de motivare,
lipsa de valorificare a textului indicat – 1 punct; lipsa motivării – 0 puncte 3 puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat 1 punct
9. – precizarea unui alt text literar asociat textului Pastel de G. Topîrceanu 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea asemănării și a deosebirii: adecvat și nuanțat – 2 puncte; simpla
precizare a asemănării/a deosebirii – 1 punct; lipsa precizării – 0 puncte 2 x 2 puncte = 4 puncte
– respectarea normelor de ortografie, de punctuație și a numărului de cuvinte indicat (0 – 1 greșeli – 1
punct; 2 sau mai multe greșeli sau nerespectarea numărului de cuvinte – 0 puncte) 1 punct

Barem · pagina 2

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 5
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
B.
1. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. câte 2 puncte pentru înlocuirea fiecărui cuvânt indicat cu un sinonim (de exemplu: Nu era plictisit sau
rezervat, dar parcă nu era glasul lui. etc.) 2 x 2 puncte = 4 puncte
4. – câte 1 punct pentru transcrierea oricăror trei pronume personale aflate în cazuri diferite (de
exemplu: „m-”, „(cu) el”, „(la) mine”, „lui”, „el”, „mă”) 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea cazului fiecărui pronume personal transcris: (de exemplu: „m-” –
acuzativ, „(cu) el” – acuzativ, „(la) mine” – acuzativ, „lui” – genitiv, „el” – nominativ, „mă” – acuzativ)
3 x 1 punct = 3 puncte
5. completarea enunțului cu o propoziție principală, precizând modalitatea prin care se realizează raportul
de coordonare (de exemplu: Asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei și mă emoționa. / Ne chemase
la o plimbare cu barca și asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei. / Asta mă fascina şi pe mine, şi pe
verii mei, mă emoționa. etc.) 6 puncte
– completarea enunțului, prin adăugarea unei propoziții principale – 3 puncte;
– precizarea modalității prin care se realizează raportul de coordonare (de exemplu: prin joncțiune/
prin juxtapunere) – 3 puncte
Notă! Nu se acordă punctaj pentru împărțirea frazei în propoziții. Nu se depunctează lipsa împărțirii frazei în
propoziții.
6. – identificarea substantivului cu funcție sintactică de atribut (satului) 2 puncte
– alcătuirea unui enunț în care substantivul să aibă funcție sintactică de complement indirect (de
exemplu: Proiectul este util satului. / I-au dat satului alt nume. etc.) 4 puncte
7. – câte 2 puncte pentru completarea cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze (scafandri,
aș dori, aurii) 3 x 2 puncte = 6 puncte
Subiectul al II-lea 20 de puncte
Conținutul compunerii – 12 puncte
− formularea opiniei 2 puncte
− câte 3 puncte pentru prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată
2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 1 punct pentru valorificarea textului 2 și a unei experiențe personale/de lectură – 2 x 1 punct =
2 puncte
− enunțarea unei concluzii adecvate 2 puncte
− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; lipsa
conectorilor – 0 puncte 2 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de ortografie: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitate 1 punct
Notă! În redactarea compunerii, nu se va trece un titlu.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Test de antrenament
Data probei
Data exactă nu este precizată în sursă (2021)
Unde / context
Test de antrenament · nu a fost dat la examen
Variantă
Testul 5

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă test de antrenament pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2021), iar contextul este: test de antrenament · nu a fost dat la examen. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.