Înapoi la fișa subiectului

Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Logică și argumentare 2024 – sesiunea iunie–iulie, 4 iulie 2024, varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Subiectul

Deschide PDF-ul original

Subiectul · pagina 1

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 3
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Varianta 3
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și
notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
1. O regulă cu privire la fundamentul demonstrației precizează că:
a. teza de demonstrat trebuie să fie cel puțin o propoziție probabilă
b. demonstrarea fundamentului trebuie să depindă de demonstrarea tezei
c. argumentele (premisele) trebuie să fie exclusiv propoziții adevărate
d. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție adevărată
2. Raționamentul „Niciun om nu este lipsit de greșeli; deci, nicio ființă lipsită de greșeli nu este
om.” este:
a. deductiv mediat, de tip silogism
b. deductiv imediat, de tip conversiune simplă
c. inductiv incomplet, de tip inducție prin simplă enumerare
d. deductiv imediat, de tip conversiune prin accident
3. Știind că A-pisică, B-felină, C-pisică birmaneză, este adevărat faptul că:
a. toți cei trei termeni sunt în raport de identitate
b. termenul C este supraordonat atât în raport cu termenul A, cât și cu termenul B
c. toți cei trei termeni sunt în raport de contrarietate
d. termenul B este gen atât pentru termenul A, cât și pentru termenul C
4. În cadrul propoziției „Toate florile de măr sunt flori cu miros plăcut.”:
a. predicatul logic este „flori cu miros plăcut” c. subiectul logic este reprezentat de termenul „flori”
b. cuantorul este subînțeles d. cuantorul este reprezentat de verbul „a fi”
5. Într-o clasificare corectă:
a. criteriul folosit într-o operație nu trebuie să fie unic
b. între clasele situate pe aceeași treaptă există raporturi de ordonare
c. între clasele situate pe aceeași treaptă există raporturi de încrucișare
d. fiecare dintre elementele ce formează obiectul clasificării se regăsește într-o clasă
6. Din punct de vedere extensional, termenul „mașină de teren” este:
a. precis și singular b. colectiv și vag c. distributiv și nevid d. nevid și singular
7. În funcție de corectitudinea logică, inferențele deductive sunt:
a. tari și slabe b. valide și nevalide c. imediate și mediate d. tari și inductive
8. Predicatul logic al propoziției ”Adevărul este concept filosofic.” este:
a. adevărul b. concept c. este d. concept filosofic
9. Seria de termeni ordonați descrescător din punct de vedere intensional este:
a. elev, elev de liceu, elev de clasa a IX-a, elev de clasa a IX-a cu note mari la Logică,
argumentare și comunicare
b. elev de clasa a IX-a cu note mari la Logică, argumentare și comunicare, elev de clasa a IX-a,
elev de liceu, elev
c. elev de clasa a IX-a, elev, elev de clasa a IX-a cu note mari la Logică, argumentare și
comunicare, elev de liceu
d. elev de liceu, elev, elev de clasa a IX-a cu note mari la Logică, argumentare și comunicare, elev
de clasa a IX-a
10. Propoziția categorică „Unii oameni nu sunt greu de manipulat.” este:
a. universală afirmativă b. universală negativă c. particulară afirmativă d. particulară negativă
20 de puncte

Subiectul · pagina 2

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 3
Pagina 2 din 2
B. Se dau termenii A, B, C, D, şi E astfel încât termenul A și termenul B sunt în raport de
contradicție, termenul C este supraordonat față de termenii A și B, dar, totodată, este specie a
termenului D, termenul E este specie a termenului D, aflat în raport de încrucișare cu termenul C și
de opoziție cu termenii A și B.
1. Reprezentați, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre
cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliți, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E, care dintre următoarele propoziții
sunt adevărate și care sunt false, scriind, pe foaia de examen, doar litera corespunzătoare fiecărei
propoziții date și notând în dreptul ei doar litera A, dacă apreciați că propoziția este adevărată, sau
doar litera F, dacă apreciați că propoziția este falsă.
a) Toți A sunt C. c) Unii C nu sunt E. e) Toți D sunt A. g) Niciun A nu este D.
b) Niciun B nu este E. d) Toți E sunt D. f) Unii E sunt C. h) Niciun A nu este E.
8 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziţii:
1. Unele examene nu sunt evaluări ce pot fi realizate on-line.
2. Toate gândurile pozitive sunt idei ce conduc la fapte bune.
3. Unii câini sunt animale agresive.
4. Nicio criză de identitate nu este ușor de depășit pentru un adolescent.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziției 1, subalterna
propoziției 2, subcontrara propoziției 3 și contrara propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei supraalternei
propoziției 1, respectiv, conversa contradictoriei propoziției 3. 6 puncte
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă nicio experiență de viață traumatizantă nu este plăcută, atunci toate experiențele de
viață traumatizante sunt neplăcute.
Y: Din faptul că unii elevi nu sunt persoane profunde în gândire, putem deduce că unele
persoane profunde în gândire nu sunt elevi.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y. 2 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Se dau următoarele două moduri silogistice: eio-2, aaa-3.
a) Scrieţi schemele de inferenţă corespunzătoare modurilor silogistice date. 4 puncte
b) Construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de
inferenţă scrise la subpunctul a). 2 puncte
c) Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea modurilor silogistice date, precizând
totodată decizia rezultată din reprezentarea grafică(de exemplu: mod silogistic valid/ mod silogistic
nevalid). 8 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificați
propoziția “Unii profesioniști sunt adevărați eroi”. 6 puncte
C. Se dă următorul silogism: Întrucât niciun elev premiant nu este leneș, iar toți oamenii
nemulțumiți sunt leneși, rezultă că niciun elev premiant nu este om nemulțumit.
Pe baza silogismului dat, pentru fiecare dintre următoarele enunțuri scrieți, pe foaia de examen, doar
cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat, sau
doar litera F, dacă apreciați că enunțul este fals:
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „elev premiant”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit atât în premisă, cât și în concluzie. 4 puncte
D. Se dă următoarea definiţie: Bacalaureatul este examenul maturității.
a) Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată. 2 puncte
b) Precizați o regulă de corectitudine a definirii, alta decât cea menționată la subpunctul a) 2 puncte
c) Construiți o definiție, având ca definit termenul „bacalaureat”, care să încalce regula precizată la
subpunctul b). 2 puncte

Baremul

Deschide PDF-ul original

Baremul · pagina 1

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 3
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile
şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru
lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele zece răspunsuri corecte, astfel:
1-c, 2-b, 3-d, 4-a, 5-d, 6-c, 7-b, 8-d, 9-b, 10-d 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
logice dintre termenii dați 2 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare dintre cele opt răspunsuri corecte, astfel:
a-A, b-A, c-A, d-A, e-F, f-A, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte
Notă: Punctajul se acordă independent de reprezentarea corectă sau incorectă de la subpunctul 1.
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre cele patru propoziții cerute,
astfel: contradictoria propoziției 1 (SaP), subalterna propoziției 2 (SiP), subcontrara propoziției 3
(SoP) și contrara propoziției 4 (SaP) 4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a fiecăreia dintre cele patru propoziții cerute
4x1p= 4 puncte
B. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a celor două operaţii cerute, pentru a deriva, în limbaj
formal, conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre cele două propoziții (2 și 4)
(2x1p)+(2x1p)= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei și a obversei fiecăreia dintre cele două
propoziții (2 și 4) (2x1p)+(2x1p)= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre cele două propoziții cerute,
astfel: obversa conversei supraalternei propoziției 1 (Pa~S/Pi~S), conversa contradictoriei
propoziției 3 (PeS / PoS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a fiecăreia dintre cele două propoziții cerute
2x2p= 4 puncte
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi, astfel:
X: SeP→Sa~P; Y: SoP→PoS 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X: obversiune validă/raționament corect,
Y: conversiune nevalidă/raționament incorect) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y(de exemplu,
conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit în
concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Notă: În situația în care candidatul explică incorectitudinea logică a raționamentului prin numirea
”legii distribuirii termenilor”, fără a preciza modul în care a fost încălcată legea, se acordă 1 punct
din cele 2 posibile.

Baremul · pagina 2

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
a) - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
PeM MaP
SiM MaS
SoP SaP 2x2p= 4 puncte
b) - construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă scrise la subpunctul a) 2 puncte
Notă: Punctajul pentru construirea în limbaj natural a silogismului cerut se acordă independent de
valoarea de adevăr a propozițiilor.
c) - câte 3 puncte pentru verificarea explicită, prin metoda diagramelor Venn (reprezentare grafică),
a validității fiecăruia dintre cele două moduri silogistice 2x3p= 6 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic, astfel: eio-2,
mod silogistic valid; aaa-3, mod silogistic nevalid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B. - construirea, în limbaj formal, a oricărui silogism valid care să justifice propoziția dată 3 puncte
- scrierea, în limbaj natural, a silogismului valid construit (cu premise adevărate/plauzibile) 3 puncte
C. câte 1 punct pentru fiecare dintre cele patru răspunsuri corecte, astfel:
1-A, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
a) menționarea unei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiția dată 2 puncte
b) precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, alta decât cea menționată la subpunctul a)
2 puncte
c) construirea definiției cerute 2 puncte