Textul subiectului și baremului
Subiect BAC Logică și argumentare 2021 – sesiunea iunie–iulie, 29 iunie 2021, varianta 1
Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.
Subiectul
Deschide PDF-ul originalSubiectul · pagina 1
Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 1 Pagina 1 din 3 Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. d) Logică, argumentare și comunicare Varianta 1 Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Nu face parte din structura demonstrației: a. teza de demonstrat b. fundamentul demonstrației c. criteriul demonstrației d. procesul de demonstrare 2. Raționamentul „Nicio decizie pripită nu este corectă, deci nicio decizie corectă nu este pripită.“ este: a. o obversiune b. o conversiune simplă c. o conversiune prin accident d. un raționament deductiv mediat 3. Raportul de contrarietate se stabilește între termenii: a. zăpadă – omăt b. corect – incorect c. leu – tigru d. determinat – nedeterminat 4. Subiectul logic al propoziției „Niciun eveniment neașteptat nu este previzibil.“ este: a. nu este previzibil b. niciun eveniment c. niciun eveniment neașteptat d. eveniment neașteptat 5. Printre regulile de corectitudine ale operației de clasificare se regăsesc: a. regula raportului de opoziție între clase, regula omogenității, regula criteriului unic b. regula raportului de opoziție între clase, regula consistenței, regula adecvării c. regula raportului de concordanță între clase, regula circularității, regula omogenității d. regula raportului de concordanță între clase, regula completitudinii, regula criteriului unic 6. Din punct de vedere extensional, termenul „echipă de baschet“ este: a. absolut, general, distributiv, precis b. nevid, general, colectiv, precis c. abstract, singular, compus, vag d. compus, general, colectiv, vag 7. Inducţia incompletă este: a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
Subiectul · pagina 2
Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 1 Pagina 2 din 3 8. Inducția completă este o argumentare care presupune: a. examinarea unui număr mic de elemente dintr-o clasă b. o concluzie cu caracter cert c. o clasă cu un număr infinit de obiecte d. o concluzie probabilă 9. Extensiunea termenului „fructe exotice“ este formată din: a. totalitatea fructelor exotice b. mere, pere, prune c. portocale, lămâi, ananas d. totalitatea consumatorilor de fructe exotice 10. Propoziția „Toate axiomele sunt adevăruri nedemonstrabile.“ este: a. particulară negativă b. particulară afirmativă c. universală negativă d. universală afirmativă 20 de puncte B. Fie termenii A, B, C, D și E, astfel încât termenul A se află în raport de contrarietate cu termenul B, termenul C este o specie a lui B, iar termenul A este gen pentru termenul D. Termenul E se află în raport de opoziție atât cu C, cât și cu D, dar se află în raport de încrucișare atât cu termenul A, cât și cu termenul B. Termenul E are însă elemente care nu aparțin nici termenului A și nici lui B. 1. Reprezentați, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre cei cinci termeni. 2 puncte 2. Stabiliți, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E, care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false (notați propozițiile adevărate cu litera A, iar propozițiile false cu litera F): a. Unii A sunt B. b. Toți D sunt C. c. Unii B sunt C. d. Niciun A nu este C. e. Unii B nu sunt C. f. Toți A sunt D. g. Unii E sunt C. h. Niciun D nu este E. 8 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Se dau următoarele propoziții: 1. Toate persoanele sociabile sunt respectate. 2. Unele condiții nu sunt favorabile. 3. Niciun om cumpătat nu este risipitor. 4. Unii mari pictori sunt impresioniști. A. Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subalterna propoziției 1, contradictoria propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte B. Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural. 8 puncte C. Construiți, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, obversa conversei contrarei propoziției 3, respectiv, conversa subalternei propoziției 1. 6 puncte D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel: X: Dacă nicio faptă rea nu este acceptată, atunci toate faptele rele sunt neacceptate. Y: Dacă toți elevii sunt persoane perseverente, atunci toate persoanele perseverente sunt elevi.
Subiectul · pagina 3
Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 1 Pagina 3 din 3 Pornind de la această situație: a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y. 2 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. Fie următoarele două moduri silogistice: aii-3, eae-2. 1. Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență. 8 puncte 2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care ați ajuns. 6 puncte B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un silogism valid prin care să justificați propoziția „Unele silogisme nu sunt raționamente valide“. 6 puncte C. Fie următorul silogism: „Dacă unele acțiuni umane sunt intenționate, atunci unele acțiuni umane sunt voluntare, având în vedere că toate acțiunile intenționate sunt voluntare“. Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F): 1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise. 2. Concluzia silogismului este o propoziție particulară afirmativă. 3. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „acțiuni intenționate“. 4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit atât în premisă, cât și în concluzie. 4 puncte D. Fie următoarea definiție: „Silogismul este forma ideală a raționamentului“. a. Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată. 2 puncte b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a. şi construiți o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „silogism“. 4 puncte
Baremul
Deschide PDF-ul originalBaremul · pagina 1
Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 1 Barem de evaluare şi de notare Pagina 1 din 2 Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. d) Logică, argumentare și comunicare BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Varianta 1 Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte) A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1-c, 2-b, 3-c, 4-d, 5-a, 6-b, 7-d, 8-b, 9-a, 10-d 10x2p= 20 puncte B. 1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor logice dintre cei cinci termeni 2 puncte 2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel: a-F, b-F, c-A, d-A, e-A, f-F, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte) A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei propoziției 1 (SiP), a contradictoriei propoziției 2 (SaP), a contrarei propoziției 3 (SaP) și a subcontrarei propoziției 4 (SoP) 4x1p= 4 puncte - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei propoziției 1, a contradictoriei propoziției 2, a contrarei propoziției 3 și a subcontrarei propoziției 4 4x1p= 4 puncte B. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, în limbaj formal 2x2x1p= 4 puncte - câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3 2x1p= 2 puncte - câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3 2x1p= 2 puncte C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei contrarei propoziției 3 (Po~S), respectiv, a conversei subalternei propoziției 1 (PiS) 2x1p= 2 puncte - câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a obversei conversei contrarei propoziției 3, respectiv, a conversei subalternei propoziției 1 2x2p= 4 puncte D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi (X: SeP→Sa~P, respectiv Y: SaP→PaS) 2x2p= 4 puncte b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două raționamente formalizate (de exemplu, X: SeP→Sa~P, raționament corect/obversiune validă, Y: SaP→PaS, raționament incorect/conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y: SaP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Baremul · pagina 2
Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 1 Barem de evaluare şi de notare Pagina 2 din 2 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. 1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, astfel: MaP PeM MiS SaM SiP SeP 2x2p= 4 puncte - construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferenţă 4 puncte 2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte - câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat grafic: aii-3 - mod silogistic valid, eae-2 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic rezultă din reprezentarea grafică a acestuia. B. - construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte - construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte C. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1-F, 2-A, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte D. a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a. 2 puncte - construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „silogism” 2 puncte