Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Logică și argumentare 2020 – testul 10

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Test 10
Pagina 1 din 3
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 10
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Într-o demonstrație, teza de demonstrat este:
a. un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza
b. o propoziție concretă pe care o propunem și pe care urmează să o argumentăm
c. raționamentul prin care deducem teza din premise
d. ansamblul de raționamente prin care deducem teza din premise
2. Raționamentul Unele argumente deductive sunt silogisme, deoarece toate silogismele sunt
argumente deductive este:
a. un silogism
b. o conversiune simplă
c. o conversiune prin accident
d. o obversiune
3. Termenii elevi de liceu teoretic și elevi de clasa a IX-a se află în raport de:
a. încrucișare
b. contrarietate
c. contradicție
d. ordonare
4. Subiectul logic al propoziției Satelitul natural al Terrei este Luna este:
a. Luna
b. satelitul
c. satelitul natural
d. satelitul natural al Terrei
5. Una din regulile de corectitudine ale operației logice de clasificare este:
a. regula celor trei criterii
b. regula criteriului dual
c. regula criteriului unic
d. regula absenței oricărui criteriu
6. Termenul echipă de fotbal este, din punct de vedere extensional:
a. nevid, general, distributiv, imprecis
b. nevid, general, colectiv, precis
c. vid, singular, colectiv, precis
d. vid, singular, distributiv, imprecis
7. Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:
a. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive nu sunt valide
b. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe valide sunt deductive
c. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive sunt valide
d. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci toate inferențele deductive sunt valide

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Test 10
Pagina 2 din 3
8. Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:
a. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
b. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi din clasa a XII-a A nu învață
c. Dacă fiecare elev din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
d. Dacă toți elevii din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi care învață sunt din clasa a XII-a A
9. Dacă termenului manual i se adaugă proprietatea de logică, atunci:
a. intensiunea crește, extensiunea scade
b. intensiunea scade, extensiunea crește
c. intensiunea crește, extensiunea crește
d. intensiunea scade, extensiunea scade
10. Propoziția Niciun silogism nu este raționament nedeductiv este
a. particulară negativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E astfel încât termenul A se află în raport de încrucișare cu termenul
B, termenul C este subordonat atât termenului A, cât și termenului B. Termenul D se află în
raport de încrucișare cu termenii A, B și C. Termenul E este specie a termenului D și se află în
raport de opoziție cu termenul C, dar în raport de încrucișare cu termenii A și B, astfel încât
termenii A, B și E au câteva elemente în comun.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice
dintre cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți A sunt C.
b. Toţi C sunt E.
c. Unii D sunt A.
d. Unii E sunt C.
e. Niciun E nu este C.
f. Toți E sunt D.
g. Toți B sunt C.
h. Unii A nu sunt B.
8 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziții:
1. Toate fructele sunt bogate în vitamine.
2. Unii șerpi sunt veninoși.
3. Niciun număr divizibil cu 4 nu este număr prim.
4. Unii oameni nu sunt blonzi.
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1, subcontrara
propoziției 2, contrara propoziției 3 și supraalterna propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicați explicit operațiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 2, respectiv, conversa subcontrarei propoziției 4. 6 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Test 10
Pagina 3 din 3
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă unele erori de argumentare sunt erori formale, atunci unele erori de argumentare nu
sunt erori neformale.
Y: Dacă unele propoziții adevărate nu sunt propoziții științifice, atunci unele propoziții științifice
nu sunt propoziții adevărate.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y. 2 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao-3, iai-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia „Nicio felină nu este animal erbivor“. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toți peștii sunt animale acvatice, deci unele animale acvatice sunt
păstrăvi, deoarece unii pești sunt păstrăvi.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră și nedistribuit în premisa majoră.
2. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
3. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul animale acvatice.
4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit în premisă, dar este distribuit în concluzie.
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Cercul nu este nici pătrat, nici triunghi.
a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „pătrat“. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Test 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 10
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-b, 2-c, 3-a, 4-d, 5-c, 6-b, 7-d, 8-c, 9-a, 10-b 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
logice dintre cei cinci termeni 2 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-F, b-F, c-A, d-F, e-A, f-A, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei propoziției 1 (SiP), a subcontrarei
propoziției 2 (SoP), a contrarei propoziției 3 (SaP) și a supraalternei propoziției 4 (SeP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei propoziției 1, a subcontrarei
propoziției 2, a contrarei propoziției 3 și a supraalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
B. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei supraalternei
propoziției 2 (~PeS), respectiv, a conversei subcontrarei propoziției 4 (PiS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a conversei obversei supraalternei
propoziției 2, respectiv, a conversei subcontrarei propoziției 4 2x2p= 4 puncte
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SiP So~P, respectiv Y: SoP PoS) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SiP So~P, obversiune validă, Y: SoP PoS
conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y:
SoP PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare
distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Test 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
MeP PiM
MaS MaS
SoP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două
scheme de inferenţă 4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat
grafic: eao-3 - mod silogistic valid, iai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
C.
câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-A, 2-F, 3-F, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „pătrat” 2 puncte