Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Logică și argumentare 2020 – varianta 5

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 5
Pagina 1 din 3
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Varianta 5
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Fundamentul unei demonstrații este:
a. o propoziție concretă pe care o propunem și pe care urmează să o argumentăm
b. o propoziție probabilă pe care urmează să o argumentăm
c. un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza
d. teza pe care urmează să o demonstrăm sau să o dovedim
2. Raționamentul „Deoarece toate teoremele sunt demonstrabile, rezultă că nicio teoremă nu
este nedemonstrabilă, “ este:
a. o conversiune simplă
b. o conversiune prin accident
c. un silogism
d. o obversiune
3. Termenii „stejar“ și „brad““ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. încrucișare
d. identitate
4. Predicatul logic al propoziției „Stelele sunt corpuri cerești cu lumină proprie“ este:
a. corpuri cerești cu lumină proprie
b. sunt corpuri
c. sunt corpuri cerești
d. sunt corpuri cerești cu lumină proprie
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este regula raportului de:
a. identitate între clase
b. încrucișare între clase
c. ordonare între clase
d. opoziție între clase
6. Termenul „văr primar“ este din punct de vedere intensional:
a. absolut, concret, negativ, compus
b. absolut, abstract, negativ, simplu
c. relativ, concret, pozitiv, compus
d. relativ, abstract, pozitiv, simplu
7. Inducţia incompletă este:
a. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 5
Pagina 2 din 3
8. În cazul unei clase cu număr mic, finit de elemente se poate deriva o concluzie certă dacă se
cercetează:
a. unele elemente ale clasei, prin inducție incompletă
b. elementele reprezentative ale clasei, prin inducție completă
c. toate elementele clasei, prin inducție completă
d. toate elementele reprezentative, prin inducție incompletă
9. Dacă termenului „examen de bacalaureat“ i se elimină proprietatea „de bacalaureat“, atunci:
a. intensiunea scade, extensiunea scade
b. intensiunea crește, extensiunea crește
c. intensiunea scade, extensiunea crește
d. intensiunea crește, extensiunea scade
10. Propoziția „Unele erori de argumentare nu sunt erori formale“ este
a. particulară afirmativă
b. universală afirmativă
c. universală negativă
d. particulară negativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D, şi E astfel încât termenul A este supraordonat termenului B. Termenul
C se află în raport de încrucișare cu termenul A, dar în raport de opoziție cu termenul B.
Termenul D este specie a termenului A, dar se află în raport de încrucișare atât cu termenul B,
cât și cu termenul C. Termenul E este specie a termenului C, dar se află în raport de încrucișare
atât cu termenul A, cât și cu termenul D.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice
dintre cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți D sunt A.
b. Unii B sunt C.
c. Unii D sunt B.
d. Unii E sunt D.
e. Niciun A nu este C.
f. Unii D nu sunt C.
g. Toți E sunt B.
h. Unii B nu sunt A.
8 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziţii:
1. Toate acțiunile responsabile sunt rezultate ale educației.
2. Unele alergii sunt reacții sezoniere.
3. Niciun scriitor de succes nu este persoană lipsită de imaginație.
4. Unele vertebrate nu sunt păsări.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, contradictoria
propoziției 2, subalterna propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei subcontrarei
propoziției 4, respectiv, obversa contrarei propoziției 1. 6 puncte
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă toate cărțile de filosofie sunt valori culturale, atunci toate valorile culturale sunt cărți de
filosofie.
Y: Dacă unele soluții propuse sunt corecte, atunci unele soluții propuse nu sunt incorecte.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 5
Pagina 3 din 3
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului X. 2 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-3, iai-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unii italieni sunt pictori talentați”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Întrucât niciun elev premiant nu este leneș, iar toți oamenii nemulțumiți
sunt leneși, rezultă că niciun elev premiant nu este om nemulțumit.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „elev premiant”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit atât în premisă, cât și în concluzie. 4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Omul este minunea universului.
1. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
2. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „om”. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 5
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 5
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-c, 2-d, 3-b, 4-a, 5-d, 6-c, 7-a, 8-c, 9-c, 10-d 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
logice dintre cei cinci termeni 2 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-A, b-F, c-A, d-A, e-F, f-A, g-F, h-F 8x1p= 8 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contrarei propoziției 1 (SeP), a contradictoriei
propoziției 2 (SeP), a subalternei propoziției 3 (SoP) și a subcontrarei propoziției 4 (SiP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziției 1, a contradictoriei
propoziției 2, a subalternei propoziției 3 și a subcontrarei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
B. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 2 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei subcontrarei propoziției
4 (Po~S), respectiv, a obversei contrarei propoziției 1 (Sa~P) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a obversei conversei subcontrarei
propoziției 4, respectiv, a obversei contrarei propoziției 1 2x2p= 4 puncte
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SaP→PaS, respectiv Y: SiP→So~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SaP→PaS, raționament incorect/conversiune
nevalidă, Y:SiP→So~P, raționament corect/obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SaP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit
în concluzie dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Varianta 5
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
MeP PiM
MaS MaS
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două
scheme de inferenţă 4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat
grafic: eae-3- mod silogistic nevalid, iai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
C.
câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-A, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
1. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
2. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „om” 2 puncte