Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Logică și argumentare 2018 – 22 martie 2018

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Pagina 1 din 3
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Extensiunea este un element din structura unui termen care:
a. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul
b. redă în plan mintal proprietățile obiectelor care aparțin clasei respective de obiecte
c. reprezintă componenta lingvistică a termenului
d. se referă la totalitatea obiectelor care formează clasa respectivă de obiecte
2. Din punct de vedere extensional, termenul mamifer acvatic este:
a. vid, singular, colectiv, precis
b. nevid, general, distributiv, precis
c. nevid, singular, colectiv, vag
d. vid, general, distributiv, vag
3. Termenii „tigru“ şi „leopard“, ca specii ale genului „felină“ se află în raport de:
a. contradicție
b. ordonare
c. contrarietate
d. încrucișare
4. Predicatul logic al propoziției „Toți oamenii inteligenți sunt persoane oneste“ este:
a. persoane oneste
b. sunt
c. sunt persoane
d. sunt persoane oneste
5. Propoziția „Niciun om nu este atotștiutor“ este:
a. particulară negativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
6. În funcție de corectitudinea logică, inferențele deductive sunt:
a. tari și slabe
b. imediate și mediate
c. tari și inductive
d. valide și nevalide
7. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la fundamentul demonstrației, este:
a. teza de demonstrat trebuie să fie clar și precis formulată
b. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție probabilă
c. premisele demonstrației trebuie să fie toate adevărate
d. teza de demonstrat trebuie să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Pagina 2 din 3
8. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. simpla repetare a unor constatări și absența unui contra-exemplu
b. o concluzie cu caracter cert
c. o clasă cu un număr infinit de obiecte
d. o concluzie cu un grad de probabilitate redus
9. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. examinarea fiecărui obiect al unei clase, datorită caracterului ei finit
b. trecerea de la un număr infinit de cazuri la un număr finit de cazuri
c. o clasă cu un număr finit și foarte mic de obiecte
d. caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obținută
10. O operație de clasificare este corectă dacă pe aceeași treaptă a clasificării, între clasele
obținute există numai raporturi de:
a. opoziție
b. ordonare
c. încrucișare
d. identitate
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C şi D, astfel încât termenii A și B se află în raport de încrucișare și, în
același timp, ambii sunt subordonați termenului C; termenul D se află în raport de opoziție atât cu
termenul A, cât și cu termenul B, dar este subordonat termenului C.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre
cei patru termeni. 4 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii A nu sunt B.
b. Niciun B nu este D.
c. Toți C sunt A.
d. Unii C nu sunt B.
e. Niciun A nu este B.
f. Unii D nu sunt C.
6 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziţii:
1. Niciun paralelogram nu este triunghi.
2. Unii vârstnici sunt superstiţioşi.
3. Toate sentimentele sunt trăiri afective.
4. Unele vertebrate nu sunt peşti.
A. Precizaţi formulele logice corespunzătoare propozițiilor 2 și 4. 2 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, subcontrara
propoziției 2, subalterna propoziției 3, și supraalterna propoziției 4. 8 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural obversa conversei propoziției 3.
4 puncte
E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă unele bunuri economice nu sunt mărfuri, atunci unele mărfuri nu sunt bunuri
economice.
Y: Dacă nicio vrabie nu este pasăre migratoare, atunci nicio pasăre migratoare nu este vrabie.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului X. 2 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Pagina 3 din 3
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: aaa-2, aee-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “ Unele inferenţe nu sunt raţionamente imediate”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Dacă unii elevi sunt nerăbdători să ajungă studenți, atunci unii liceeni
sunt nerăbdători să ajungă studenți, având în vedere că toți liceenii sunt elevi.
a. Precizați termenul major al silogismului dat. 2 puncte
b. Menționați, în limbaj natural, premisa minoră a silogismului dat. 2 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Celulele sunt neistovitele uzine ale ţesutului viu.
a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „celulă”. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-d, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-d, 7-c, 8-b, 9-d, 10-a 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
logice dintre cei patru termeni 4 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-A, b-A, c-F, d-A, e-F, f-F 6x1p= 6 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare propozițiilor date: 2-SiP,
4-SoP 2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, contrarei propoziției 1 (SaP), subcontrarei
propoziției 2 (SoP), subalternei propoziției 3 (SiP) și a supraalternei propoziției 4 (SeP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziției 1 (SaP), subcontrarei
propoziției 2 (SoP), subalternei propoziției 3 (SiP) și a supraalternei propoziției 4 (SeP)
4x1p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 2, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 2
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 3 (Po~S) 2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a obversei conversei propoziției 3 2 puncte
E. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SeP→PeS) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→Pos, conversiune nevalidă, Y: SeP→PeS
conversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit
în concluzie dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
PaM PaM
SaM MeS
SaP SeP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două
scheme de inferenţă 4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat
grafic: aaa-2 - mod silogistic nevalid, aee-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
C.
a. precizarea termenului major al silogismului dat (P-nerăbdători să ajungă studenți) 2 puncte
b. menționarea, în limbaj natural, a premisei minore a silogismului dat (toți liceenii sunt elevi)
2 puncte
D.
a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „celulă” 2 puncte