Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2026 – sesiunea specială, 18 mai 2026, varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
70
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 3
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 3
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte, cu atenție, textul de mai jos.
Voi începe cu una dintre cele mai vechi amintiri ale mele, din anii copilăriei. Era vară. Cred că aveam
vreo trei ani și jumătate. Purtam pe atunci părul lung. [...]
Mi-amintesc că în vara aceea ne-am dus cu toții la mare. Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să
privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor, câteodată albastre-verzui, câteodată întunecate.
Marea era liniștită. Cerul de un albastru pur. Dar deodată, pe neașteptate, apele până atunci liniștite
au început să se zbuciume, să se ridice înspumate, aci înaintând spre plajă, aci retrăgându-se zgomotos și
măturând nisipul de pe mal. Pe urmă, alte și alte valuri au pornit să se apropie mai înfuriate, să se
învolbureze mai amețitoare spre țărm. [...] Mi-am dat destul de repede seama că cel care stârnise furtuna
nu fusese altul decât vântul.
Așadar, departe de a mă speria, am simțit o admirație adâncă pentru puterea lui. M-a impresionat
nespus; iar imaginea celor văzute pe plajă m-a urmărit mai apoi vreme îndelungată.
Seara, când ne-am întors acasă, vântul nu contenise încă. Locuiam atunci pe strada Fântânii, într-o
casă care avea o grădină cu pomi. Lângă fereastra camerei în care dormeam eu era un copac. Frunzele
lui, asemenea valurilor, glăsuiau, povesteau, plângeau, gemeau. M-am apropiat de fereastră și am ascultat
până târziu. A doua zi dimineața am rugat-o pe mama să taie pomul... pentru că toată noaptea făcuse vântul
„să plângă” printre ramurile sale!
M-am atașat, așadar, de vânt încă de mic. Pentru mine, el era un uriaș cu puteri nebănuite, în stare
să ducă în spinare corăbii și vapoare cât casa – pe ape, nori cât muntele de mari – prin văzduh. Mi l-am
făcut prieten. Îl admiram. Era atât de puternic!
A venit apoi vremea școlii. Am urmat cursurile primare la școala „Petrache Poenaru”. Părinții au
hotărât să-mi taie pletele: nu se mai potriveau cu noua mea... îndeletnicire. [...] M-am întristat tare mult; ca
să mă împace, tata mi-a făcut cel mai frumos zmeu. Era foarte mare. [...]
Am urmat apoi cursurile liceului „Sfântul Sava”, unde am avut doi buni prieteni: pe Gheorghe Dinescu
și pe Popovici, cu care, bineînțeles, dând glas pasiunii mele mai vechi, făceam zmeie. Acum, fiind mai mare,
căutam să deslușesc unele taine ale vântului, ale zborului, să aflu ce se întâmplă în timpul lui, de ce și când
aerul poate susține un zmeu... Pasiunea mea pentru iscodirea tainelor fenomenelor fizice începea, așadar,
să se înfiripe de timpuriu. [...]
Vă întrebați, desigur, de unde provin dragostea, pasiunea mea pentru tehnică, pentru construcții,
dorința de a iscodi, de a cerceta, de a descoperi. În mare măsură, am dobândit-o datorită tatălui meu, așa
cum am mai spus. Apoi, datorită faptului că, din fragedă vârstă, din liceu, am cunoscut și personal, nu numai
din povestirile tatălui meu, pe marele inventator Nikola Tesla, care venea uneori la noi în casă. El este
descoperitorul curentului electric alternativ, inventatorul și constructorul primei mașini electrice funcționând
cu astfel de curent. Bănățean, cu patru zile mai tânăr decât tatăl meu, mă uimea nespus cu felul lui de a
gândi, de a-și expune ideile. Imaginea lui mi-a rămas întipărită în minte și azi, după atâția ani.
Henri Coandă, Prietenul meu... vântul, în volumul Amintiri despre anii de școală
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu
privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al cuvântului nesfârșita și al secvenței în stare. 6 puncte
2. Menționează obiectul pe care Henri Coandă îl primește de la tatăl său, utilizând informaţiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează o atitudine pe care o are copilul atunci când observă marea de pe țărm, justificându-ți
răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care copilul îi cere mamei să taie pomul din grădină. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Henri Coandă, aşa cum reiese din textul dat.
6 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
70
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 3
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă întâlnirea cu o personalitate
poate influența sau nu descoperirea unei pasiuni, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Amintiri despre anii de școală, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte.
6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Din nou revăd pădurea în care împreună
Cu tine rătăcit-am în nopțile cu lună
Și banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care ades stătut-am strângându-ne de mână,
Uimiți de sfântă vraje a fericirei noastre.
Azi dragostea ni-i moartă, și banca-i părăsită,
De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită,
Copacii-și clatin vârful și crengile își frâng,
Și eu și ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită,
Pădurea-și plânge frunza și eu dragostea mi-o plâng.
Ion Minulescu, Plâns
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un
basm cult studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje;
– evidențierea relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi/sau de limbaj ale basmului cult studiat, relevante
pentru relația dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii
temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă narativă,
registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 3
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
Notă: Punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care
răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
1. indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: nemărginita etc.) și al secvenței date (de
exemplu: capabil etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.
2. menționarea obiectului pe care Henri Coandă îl primește de la tatăl său (un zmeu) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei atitudini pe care o are copilul atunci când observă marea de pe țărm (de exemplu: atitudine
contemplativă etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Îmi
plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor.) – 2 puncte;
formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care copilul îi cere mamei să taie pomul din grădină: precizarea motivului (de
exemplu: pentru a nu mai provoca suferință vântului) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare
de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. – prezentarea unei trăsături morale a lui Henri Coandă, așa cum reiese din textul dat: precizarea trăsăturii
(de exemplu: curiozitatea, sensibilitatea etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare
de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că întâlnirea cu o
personalitate poate influența descoperirea unei pasiuni. etc.) 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în
concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare
clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea
la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.)
1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
• numirea ideii poetice – 2 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și
mijloacele artistice – 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre
ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 2 puncte/simpla precizare a unor mijloace
artistice – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– ortografia (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
– punctuaţia (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
• prezentare adecvată și nuanțată – 3 puncte/prezentare ezitantă – 2 puncte/încercare de
prezentare – 1 punct
– evidențierea relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate 6 puncte
• prezentarea relației dintre cele două personaje – 2 puncte
• ilustrarea relației dintre cele două personaje, prin oricare două episoade/secvențe
comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte/simpla numire a unor episoade/secvenţe sau
tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj ale
basmului cult studiat, relevante pentru relația dintre cele două personaje 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru relația dintre cele două personaje –
3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței pentru relația dintre cele două
personaje – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte/
relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.